Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a lansat noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial. Aceasta este partea formală – aşteptată, dorită, necesară – a unui proces mult mai larg, „cel mai intens şi cel mai amplu proces de consultare” asupra unei teme privind sistemul nostru de educaţie, după cum l-a caracterizat ministrul Adrian Curaj. Aspectele de conţinut îşi vor releva profunzimea pe parcurs, începutul fiind promiţător. Deschiderea este spre scopurile şi finalităţile ciclului căruia îi serveşte noul plan-cadru şi de aici pornind, în corelare, către întregul mecanism de formare, creştere şi educare, totul făcut, a subliniat ministrul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, „fără a ne juca cu viitorul copiilor noştri”.
Rezultatul dezbaterii şi al acţiunii publice
Concret, dezbaterea publică asupra noului plan-cadru pentru clasele V-VIII a angrenat online 18.000 de persoane (10.000 de cadre didactice, 8.000 de elevi, părinţi, reprezentanţi ai societăţii civile), precum şi foarte multă lume în 150 de reuniuni judeţene, în două dezbateri naţionale, în numeroase acţiuni ale sindicatelor şi organizaţiilor de părinţi şi ale celor de elevi, ale mediului acade­mic, ale unor grupuri de lucru etc. Exprimările mediatice – Tribuna Învăţământului manifestân­du-se susţinut – au avut de asemenea ponderea lor în consolidarea deciziei şi a formei finale. În ansamblu, aspectul susţinerii publice a demersului este de scos în evidenţă apreciativ. Da – susţinerea a fost generală la scara demersului de modernizare a planului-cadru nu doar ca formă convenţională, ci şi ca premisă a unor schimbări de esenţă modernă în şcoala românească. Divergenţe, controverse, nemulţumiri, îndoieli şi multe semnale de alarmă au apărut faţă de unele sau altele dintre soluţiile aduse în discuţie ca rezolvare tematică, faţă de implicaţiile pe termen lung ale acestor soluţii, precum şi – este de spus – faţă de autoritatea girată de competenţă a unora dintre pronunţările angajate în spaţiul public. Aparent – probabil şi în mod normal – stabilirea unei scheme de încadrare predominant cantitativă a disciplinelor dintr-un ciclu de învăţământ nu ar reprezenta o lucrare spectaculoasă, de anvergură socială, care să angreneze o populaţie aşa numeroasă şi cuprinzătoare, cum a făcut dezbaterea planului-cadru în discuţie; în fond, ar fi fost o problemă de rezolvat de către specialişti şi de către autorităţi în domeniu. Din această perspectivă, aspectul de eveniment public, reverberat în planuri exterioare, precum cel mediatic, cel politic şi cel civic, ar fi fost de natură să provoace aprecieri nu tocmai favorabile asupra dezbaterilor, analizei şi opţiunii. Rezultatul însă – mai ales raportat la formele şi formulările din faza incipientă – arată că dezbaterea largă, argumentele, insistenţa şi profesionalismul vocilor care s-au făcut auzite au avut succes.
Septembrie 2017 – intrarea în vigoare a noului plan-cadru
Aplicarea noului-plan cadru va începe odată cu intrarea în clasa a V-a a elevilor care acum sunt în clasa a III-a; la toamnă ei vor fi în clasa a IV-a (după planul-cadru deja în vigoare), deci în septembrie 2017 de la ei va porni planul-cadru finalizat acum. Spre liniştirea şi meritul celor care – pe bună dreptate – s-au zbătut pentru respectarea unor necesităţi majore, cum sunt prezenţa orelor de istorie, limba latină, educaţie artistică etc., extin­derea curriculumului la dispoziţia şcolii, tuturor acestora li s-a făcut loc în planul-cadru. Directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, Ciprian Fartuşnic, a expus în linii mari structura devenită realitate. Latina nu a fost scoasă – cum a existat la un moment dat o ameninţare – şi se regăseşte în disciplina Elemente de limbă latină şi cultură romanică, o oră la clasa a VII-a. Istoria va avea, în ordinea claselor, câte 2, 1, 1, 2 ore. Educaţia fizică are câte 2 ore în fiecare clasă şi, opţional, până la alte 2 ore, disciplina incluzând şi elemente de sport şi de educaţie pentru sănătate. Educaţia plastică şi cea muzicală au fiecare câte o oră, în fiecare clasă. Consilierea şi dezvoltarea personală, precum şi educaţia tehnologică deţin de asemenea câte o oră în fiecare clasă. Apare o disciplină nouă: Informatică şi TIC, cu câte o oră în fiecare clasă. Tot nouă este disciplina educaţia socială, cu formele: studiul gândirii critice în contextul drepturilor şi responsabilităţilor – în clasa a V-a, educaţie interculturală – în clasa a VI-a, educaţie pentru cetăţenie democratică – în clasa a VII-a, educaţie financiar-economică şi antreprenoriat – în clasa a VIII-a. Chimia începe din clasa a VII-a. O diminuare există la limba şi literatura română: o oră de la clasa a V-a, corespunzătoare activităţilor de recuperare a rămânerii în urmă cu care mulţi elevi veneau din ciclul primar, oră lăsată să fie materializată prin curriculum la dispoziţia şcolii, în mod adecvat condiţiilor concrete din clasă. În general, ponderea curriculumului la dispoziţia şcolii creşte: 1-3 ore în clasele a V-a – a VII-a, 1-4 ore la clasa a VIII-a. Interdisciplinaritatea se regăseşte în obligaţia alegerii unui opţional format la nivelul mai multor arii curriculare. Pe aceeaşi linie, un exemplu de integrare este de aşteptat să-l constituie prezenţa unor noţiuni de educaţie pentru sănătate în programele disciplinelor educaţie fizică şi sport, biologie, dezvoltare personală.
Mult-invocata problemă a numărului de ore pe zi, a cărui reducere devenise veritabil scop în sine dintr-o anumită perspectivă de „reformă”, a primit rezolvarea: 26-28 ore – la clasa a V-a, 28-30 ore – la clasa a VI-a, 31-33 ore – la clasa a VII-a, 31-34 ore – la clasa a VIII-a.
Înscrieri pentru elaborarea noilor programe şcolare
Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar Monica Cristina Anisie a anunţat declanşarea înscrierilor pentru elaborarea noilor programe şcolare, pe a căror bază vor fi alcătuite manuale noi: „Ministerul Educaţiei lansează un apel cadrelor didactice interesate să participe la elaborarea programelor şcolare aferente disciplinelor din planul-cadru pentru clasele V-VIII. Dorim implicarea tuturor celor interesaţi să vină cu creativitate, entuziasm şi cunoaştere în acest proces”. Pornind de la nivelul gradului didactic II, criteriile de selecţie a participanţilor la acest proces vizează, în proporţii egale, experienţa şi perfor­manţa profesională, precum şi realizarea unui proiect inovativ, eventual de curriculum la dispoziţia şcolii. Înscrierile, pe platforma special destinată, se fac până la 4 mai. Vor fi formate trei grupuri de lucru pentru programa fiecărei discipline, care vor lucra separat, până la 31 august, după o punere în temă de la nivel ministerial. Ulterior, grupurile pe discipline se vor reuni şi vor definitiva programele şcolare. Proiectele acestora vor fi dezbătute în perioada 15 septembrie –  1 octombrie.
Portretul absolventului de gimnaziu
Lansarea planului-cadru a coincis cu descrierea portretului dorit pentru absolventul de gimnaziu format pe baza acestui plan. Pe parcursul dezbaterii, lipsa prealabilă a unui astfel de portret a fost resimţită constant. Acum el există. Unii ar putea considera construcţia speculativă, prin „umplerea” celor opt trăsături-cheie cunoscute, fixate demult, care trec, în linii mari, prin posibilitatea angajării „într-un dialog proactiv”, utilizarea „la nivel elementar a cel puţin două limbi străine”, identificarea unor regularităţi şi relaţii matematice, aplicarea unor „reguli simple de menţinere a unei vieţi sănătoase”, utilizarea de „dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea şi selecţia unor resurse digitale relevante pentru învăţare”, „a învăţa să înveţi”, relaţionare pozitivă, iniţiativă antrepre­norială, sensibilizare culturală. Rămâne ca dincolo de tipicul formulărilor să se creeze o tipologie vie.
F. IONESCU