Stimate domnule inspector general, aveţi o experienţă solidă, atât ca profesor, cât şi ca inspector general. Care au fost primele probleme cu care aţi avut a vă confrunta de la începutul noului an?
Experienţa solidă despre care vorbiţi dumneavoastră se configurează în peste 30 de ani de activitate la catedră, ca profesor de chimie, şi în peste 15 ani ca manager (director, inspector şcolar general adjunct şi inspector general). Aşadar, o perioadă în care specializarea a mers mână în mână cu managementul educaţional! O perioadă de frământări, de întrebări, de căutare de răspunsuri, o perioadă din care nu au lipsit încercările, tatonările, neîmplinirile, reluările şi „repetiţiile”…
Începutul anului şcolar 2015-2016 a venit cu alaiul specific oricărui început: pregătirea unităţilor de învăţământ nemţean pentru deschiderea noului an şcolar, finalizarea încadrărilor, analize, rapoarte, starea învăţământului. Doar era după concursul de inspectori şcolari generali din vara 2015…
Cu bune, cu mai puţin bune, am păşit şi în anul 2016. Cu aceeaşi emoţie cu care am păşit pe porţile liceului la care fusesem repartizat în urmă cu peste 30 de ani. Momentele de sărbătoare prilejuită de trecerea în noul an s-au risipit ca un vis, un vis de o clipă. După reluarea cursurilor, în ianuarie, problemele care nu-şi găsiseră rezolvarea în 2015 se buluceau grăbite întru rezolvare: asigurarea funcţionalităţii unităţilor şcolare, încheierea situaţiei şcolare la sfârşitul semestrului I, începerea activităţii competiţionale (concursuri pe discipline de învăţământ, olimpiade şcolare, competiţii diverse) şi probleme curente de management.
Care este opinia dvs. despre dezbaterea pe marginea noului plan-cadru?
Dezbaterea variantelor de plan-cadru pentru clasele de gimnaziu a fost, de departe, evenimentul care a polarizat atenţia întregii opinii publice şi, implicit, a devenit top priority pe agenda de lucru a Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ. Dezbaterea variantelor de plan-cadru s-a realizat şi la noi în judeţ în logica firească a unor astfel de acţiuni. Astfel, într-o primă etapă s-au organizat dezbateri asupra variantelor de plan-cadru la nivelul şcolilor, cu participarea cadrelor didactice, a elevilor de liceu, a partenerilor educaţionali şi a părinţilor, mai ales a părinţilor. Apoi, a doua etapă a inclus întâlniri la nivel zonal, cu participarea cadrelor didactice, a conducerilor de şcoli, a partenerilor educaţionali şi a inspectorilor şcolari. A fost momentul în care s-au închegat, ca să spun aşa, primele concluzii. Au fost cumpănite lucrurile, s-au făcut constatări asupra noilor variante de plan-cadru, s-au configurat propuneri şi s-au identificat argumente care să susţină propunerile. A fost o activitate intensă nu numai la acest nivel. ~n fiecare unitate şcolară au continuat dezbaterile, s-au descoperit elemente noi, s-au reluat analizele.
Oricum, cred că această înnoire a planurilor-cadru trebuie să-şi afle împlinirea în realitatea şcolii româneşti. Se impune cu necesitate. Într-o variantă sau în alta. Se impune! Trebuie identificată varianta cea mai bună, varianta care aduce schimbarea de care este absolută nevoie în învăţământul românesc, varianta care facilitează europenizarea învăţământului românesc. Din acest punct de vedere, eu sunt un optimist!
Cum comentaţi, domnule profesor, reducerea numărului de ore la limba şi literatura română şi la istorie şi eliminarea latinei din planul de învăţământ?
Disciplina Limba şi literatura română, ca primă disciplină de învăţământ, facilitează în cel mai înalt grad actul comunicării. Or, învăţarea se bazează şi pe un act al comunicării eficiente în limba română. Aşadar, reducerea numărului de ore de limba şi literatura română de la clasa a V-a de la 5 ore pe săptămână la 4 ore pe săptămână afectează, în primul rând, mentalitatea adulţilor (deopotrivă profesori şi părinţi) şi apoi pe cea a elevilor. La noi, în Neamţ, printre propuneri a fost şi cea care viza înlocuirea orei în discuţie cu o oră de dezvoltare a abilităţilor de lectură ale elevilor.
Diminuarea numărului de ore afectat studiului istoriei este o altă faţetă a problemelor pe care le ridică aplicarea noului plan-cadru (într-una din variantele supuse dezbaterii). Este adevărat, conţinuturile prin care este însuşit elementul identitar românesc sunt, într-un fel, afectate de această diminuare. Poate, într-un alt context, prelungirea duratei de dezbatere a variantelor poate oferi răgazul necesar pentru construcţia unei variante care să poată fi aplicată.
Într-adevăr, limba latină nu mai apare ca disciplină în trunchiul comun la aria curriculară Limbă şi comunicare în niciuna dintre variantele supuse dezbaterii publice. În cadrul dezbaterilor din Neamţ, părerile au fost împărţite, propunându-se, pe de o parte, menţinerea limbii latine ca disciplină de studiu la clasa a VIII-a, aşa cum apare în planul-cadru în vigoare, pe de altă parte, înlocuirea limbii latine cu o oră de pregătire a elevilor pentru evaluarea naţională, cu o oră de comunicare etc.
Personal, cred că noua variantă de plan-cadru va trebui să ţină cont de largul evantai de propuneri formulate în cadrul dezbaterilor de până acum. Aşadar, identificarea unei noi variante de plan-cadru, prin care conţinuturile vizate să fie învăţate modular, poate fi o propunere viabilă.
Ce implicaţii credeţi că va avea un asemenea plan-cadru asupra elevilor, asupra formării, culturii, identităţii lor?
Implicaţiile acestor măsuri asupra elevilor, asupra formării, culturii, identităţii lor pot fi dăunătoare dacă se va aplica una dintre variantele dezbătute. Dar identificarea unei variante care să presupună studierea modulară a conţinuturilor de limba şi literatura română, istorie şi limba latină poate fi o ipoteză plauzibilă.
De asemenea, o triere mai eficientă a conţinuturilor la toate disciplinele de învăţământ, sistematizarea acestora şi re-gândirea programelor şcolare pot fi puncte de plecare în reconfigurarea planului-cadru pentru gimnaziu şi nu numai.
Ce se va întâmpla cu profesorii, cadrele didactice din sistem? Aceşti oameni ar putea rămâne, mulţi dintre ei, fără locuri de muncă.
Apreciez că, la nivelul judeţului, al întregului învăţământ preuniversitar românesc, diminuarea numărului de ore afectat studiului limbii şi literaturii române şi istoriei şi eliminarea limbii latine din planul de învăţământ pot avea consecinţe incalculabile, iar pe termen lung ar genera disfuncţii majore din punctul de vedere al asigurării resursei umane calificate (profesori).
Opinez că, în acest moment, aplicarea oricărei variante ar genera, pe lângă disfuncţii de moment, şi unele „reacţii imprevizibile” ale cadrelor didactice afectate. Poate, studierea pe module a unor conţinuturi ar putea fi o soluţie.
Cum va gestiona ISJ Neamţ implementarea noului plan-cadru, atât din punct de vedere al resursei umane, cadrelor didactice, cât şi al programei şcolare?
Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ va asigura implementarea noului plan-cadru în unităţile şcolare din judeţ, încercând să găsească soluţii pentru rezolvarea eventualelor probleme de încadrare. Cred că, într-o primă fază, în anul şcolar în care noul plan-cadru va deveni obligatoriu problemele de încadrare nu vor fi majore, dar, în timp, acestea s-ar putea amplifica, generând grave disfuncţii.
Implementarea noului plan-cadru, în varianta care se va configura în perioada următoare, va deveni prioritate a ISJ Neamţ prin: identificarea consecinţelor pe termen scurt şi mediu, rezolvarea punctuală a problemelor de încadrare, colaborarea cu factorii responsabili şi cu partenerii educaţionali.
Dincolo de această temă, care ţine capul de afiş al agendei reformei în învăţământ, care sunt principalele probleme cu care vă confruntaţi la nivel de judeţ? Ce şi-a propus ISJ Neamţ pentru următoarea perioadă de timp?
Priorităţile Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ pentru semestrul al II-lea al acestui an şcolar s-ar putea configura astfel: organizarea şi desfăşurarea în cele mai bune condiţii a concursurilor pe discipline de învăţământ şi a olimpiadelor şcolare; gestionarea cu maximum de responsabilitate a resursei umane (elevi şi profesori, deopotrivă); monitorizarea eficientă a procesului instructiv-educativ în toate unităţile de învăţământ din judeţ; valorificarea, în planul performanţei şcolare, a tuturor acţiunilor şcolii etc. Acestora li s-ar putea adăuga şi pregătirea, organizarea şi desfăşurarea corespunză­toare a examenelor naţionale (evaluarea naţională a absolvenţilor clasei a VIII-a, examenul naţional de bacalaureat, evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, concursul de titularizare, concursul de definitivare în învăţământ etc.). Cred că orice activitate desfăşurată la nivelul şcolilor nemţene devine, automat, prioritate a Inspectoratului Şcolar Judeţean Neamţ.
Eficientizarea activităţii inspectoratului şcolar stă şi în: promovarea muncii în echipă, implementarea politicilor educaţionale, identificarea celor mai bune soluţii în depăşirea impedimentelor de tot felul.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU