Dezvoltarea explozivă a mediilor digitale din ultimii ani pune profesorii în situații noi, în care ei înșiși trebuie să devină cel mai adesea cei care învață și se găsesc într-o dublă postură, aceea de a preda altfel, pe măsură ce învață altfel. Asistăm astfel la o modificare a obiceiurilor și a metodelor didactice și, odată cu răspândirea din ce în ce mai mare a rețelelor virtuale, spațiul tradițional al clasei se transformă într-un spațiu educativ deschis, ale cărui granițe sunt din ce în ce mai greu de perceput.
Schimbarea rolurilor tradiționale ale actorilor procesului educativ apare atât la nivelul sarcinilor de îndeplinit, cât și al resurselor utilizate și al interacțiunilor dintre ei. În acest context, blogul, cu funcționalitățile lui atât de adaptabile – de punere la dispoziție de resurse, de îndrumare și de comunicare la distanță –, ajunge să ocupe un loc deosebit. De aceea, din punctul de vedere al didacticii limbii române ca limbă maternă, profesorul care dorește să folosească acest instrument trebuie să găsească răspuns la următoarele întrebări:
– De ce și cum să integrez blogul în practica pedagogică?
– Cum mă ajută să predau în clasă și în afara ei funcționalitățile blogului?
– În ce mod și în ce măsură lucrul cu blogul pedagogic poate să dea naștere la scenarii didactice care pot fi utilizate și de alții sau schimbate cu alții?
Pentru a găsi răspunsurile adecvate la aceste întrebări, trebuie să știm mai întâi de toate ce este și ce poate face un blog și mai apoi să vedem cum poate fi el exploatat în predarea limbii române.
Termenul blog provine din contracția termenilor web și log și poate fi tradus aproximativ prin jurnal de bord sau jurnal online. El reprezintă o formă particulară a unui site personal și este în esență un spațiu individual de exprimare, caracterizat printr-o mare libertate editorială, ca și printr-o mare capacitate interactivă în timp real cu cititorii. Din punct de vedere tehnic, blogurile sunt la îndemâna oricui, pentru că este posibil să creezi unul doar din câteva clicuri.
Autorul său, numit blogger, publică în mod regulat articole (postări), care pot conține hipertexte, imagini, sunete sau clipuri video (proprietatea de hipertextualitate). Mesajele sunt clasificate pe categorii și apar în ordine cronologică inversă, adică de la cel mai recent la cel mai vechi. În afară de acestea, poate exista o legătură permanentă pe care bloggerul o folosește pentru a stabili o conexiune directă către o intrare a unui alt blog, precum și canale de știri, care oferă cititorilor posibilitatea de a fi înștiințați de fiecare dată când pe blog este adăugat un conținut nou (notificările). Vizitatorii pot comenta postările, ceea ce dă naștere unor conversații virtuale și, implicit, unei comunități de cititori în cadrul căreia poți învăța sau cu care îți poți împărtăși ideile. La rândul lor, bloggerii pot să se citească între ei, să facă comentarii sau să se citeze reciproc. Astfel ia naștere blogosfera.
Comparând avantajele și dezavantajele pe care le are utilizarea unui blog în conceperea demersului didactic al unui întreg an școlar la limba română, vom observa rapid că avantajele sunt incontestabile, cu condiția de a nu pierde din vedere obiectivele fundamentale ale predării limbii și literaturii române și mai ales conștientizând necesitatea de a folosi cu măsură acest mijloc.
Avantaje ale utilizării blogului
- sunt evitate anumite probleme ce țin de publicarea pe web;
- nu este necesară învățarea unor limbaje sau tehnologii;
- oferă utilizatorilor posibilitatea de a publica de oriunde și oricând, cu condiția ca ei să dispună de o conexiune la internet;
- are un potențial ridicat de colaborare și de interactivitate;
- serviciile care permit crearea blogurilor sunt gratuite;
- au o cotă de mare popularitate în rândurile tineretului;
- utilizarea blogurilor mărește interesul față de procesul de învățare, motivația crescând datorită faptului că se utilizează tehnologii moderne, iar elevii scriu despre ceea ce li se pare lor personal important;
- gestiunea procesului de învățare se îmbunătățește deoarece utilizarea blogurilor permite elevilor să participe la viața socială;
- elevii conștientizează că postările lor pot fi citite nu doar de către profesor sau de către colegi, ci și de alte persoane necunoscute, deci blogul permite ieșirea din limitele clasei.
Dezavantaje
- blogul nu este un mijloc de comunicare directă, ci unul la distanță (lipsa impactului semnelor de comunicare verbale și nonverbale specifice contactului direct);
- e necesară o instruire prealabilă a utilizatorilor, deoarece nu toți sunt familiarizați cu toate instrumentele ce pot fi folosite pe un blog;
- uneori, editarea paginilor blogului poate fi mai greoaie, iar modul în care sunt publicate însemnările poate face ca găsirea informației necesare să se facă cu dificultate;
- pentru a avea eficiență pedagogică, cere o muncă de postare, triere, corectare constantă, ceea ce poate cere mai mult timp.
De ce și cum să integrăm blogul în practica pedagogică?
Blogul poate fi integrat relativ ușor în practica pedagogică, deoarece poate fi accesat de pe orice aparat cu conexiune la internet (PC, tabletă, telefon etc.). Din punct de vedere pedagogic, blogul poate răspunde unor nevoi variate, cum ar fi: postarea și organizarea unor resurse de internet pentru predarea unui anumit curs, conținând instrucțiuni pentru îndeplinirea sarcinilor de lucru și link-uri spre site-uri asociate, dar și posibilitatea adnotării acestor link-uri pentru a evidenția relevanța lor; crearea portofoliilor digitale; comentarea, exprimarea opiniilor sau punerea întrebărilor asupra anumitor teme sau probleme; discutarea activităților realizate la ore și aprecierea acestora; publicarea rezultatelor muncii elevilor și postarea fotografiilor și comentariilor asupra activităților realizate la ore (funcția de asigurare a feedbackului); comunicarea cu părinții, care pot interacționa cu elevii și cu profesorul și pot urmări parcursul unui proiect; posibilitatea de a interacționa cu alte grupuri, comunități din școală și din afara ei, precum și din toată lumea.
Unde poate fi utilizat blogul pedagogic?
Astfel, blogul poate fi folosit în timpul orei: pentru predare – conținutul informativ al lecțiilor poate fi citit înainte pe blog și în clasă se pot oferi explicații, clarificări, se pot discuta aspectele considerate importante sau greu de înțeles; pentru exersare – exercițiile pot fi postate pe niveluri de studiu diferite și fiecare elev poate alege în funcție de nivelul său; pentru aprofundare – se pot oferi link-uri către site-uri asociate; pentru evaluare – se poate cere elevilor să posteze anumite exerciții rezolvate, texte compuse, corectate, informații căutate, proiecte comune etc.; pentru corectare – se pot posta soluțiile exercițiilor, însoțite de comentarii referitoare la diferitele tipuri de greșeli.
Dar nu numai în clasă poate fi folosit blogul, cât mai ales în afara ei. El poate asigura conexiunea profesorului cu elevii săi dincolo de sala de clasă, oricând și oriunde există o conexiune internet și poate fi accesat atât de elevii săi, cât și de cei de la alte clase sau de părinți sau de către alți profesori. Acest lucru asigură o foarte bună diseminare a informațiilor sau opiniilor și permite conectarea la comunitate. Elaborarea și completarea blogului poate constitui în sine un proiect educațional sau poate fi platforma de comunicare pentru desfășurarea altor proiecte.
Tipuri de blog
În funcție de utilitatea și adresabilitatea lor, blogurile de tip pedagogic pot fi utilizate în clasă pentru a pune în practică și valida competențe, pentru a realiza un proiect pedagogic, pentru a urmări viața colectivului/clasei, pentru a prelungi comunicarea didactică în afara clasei (informații, resurse, activități, caiet de texte, suport de curs). De exemplu: http://cristeanicoletaifrim.blogspot.ro/.
Blogul de uz personal sau blogul reflexiv este mai degrabă redactat de profesor pentru a propune resurse pedagogice și pentru a face schimb de idei și de experiențe. El constituie o reflexie asupra experienței de predare, prezentând metodele și contextul în care ele au fost aplicate, rezultatele obținute prin aplicarea unor noi metode, precum și cercetarea unor probleme importante în predarea-învățarea disciplinei. (http://grea-gramatica.blogspot.ro/)
El poate avea și doar simpla funcționalitate de a comunica cu elevii, cu părinții, cu ceilalți/cu lumea, fie că aparține doar unui grup de elevi, fie că este folosit la realizarea unor proiecte de grup sau pentru prezentarea produsului final al proiectelor sau pentru documentarea procesului de realizare a etapelor proiectelor. (vezi, de exemplu, http://6bivireanu. blogspot.ro/)
Blogul de uz personal este un instrument cu o mare versatilitate și poate fi utilizat ca instrument de lucru individual atât de către cadrele didactice, cât și de către elevi. Un profesor poate să constituie un fel de portofoliu, postând notițe despre cursurile predate, despre ideile noi apărute în specialitatea sa, despre articolele și cărțile publicate, despre întrunirile cu caracter științific la care participă etc. Dacă însă optează pentru un blog de tip reflexiv, profesorul poate valorifica experiența sa de predare, expunându-și metodele originale și comentând contextul în care ele au fost aplicate, dar și rezultatele pe care le-a obținut în urma lucrului cu aceste metode. Totodată poate cerceta probleme importante în predarea-învățarea disciplinei sale. Prin posibilitățile interactive pe care le oferă (postarea de comentarii, de legături către alte site-uri sau pagini), blogul poate găzdui, de asemenea, și un schimb de idei și de resurse pentru activitățile de predare.
Elevul sau studentul poate adăuga pe blog atât însemnări despre cursurile la care participă, cât și o listă de adrese web utile, dar experiența arată că sunt relativ puțini elevii/studenții care își fac un blog de studiu. Cel mai adesea el este folosit mai degrabă ca un instrument de lucru în grup, ca parte a unui proiect sau chiar ca un proiect în sine. Acest mod de folosire pare cel mai avantajos, aducând beneficii mai mari ambelor părți implicate în procesul instructiv-educativ și chiar celor care nu sunt implicați în mod direct (profesori, colegi, comunitate).
Pentru exemplificare, vom discuta proiectul creării unui blog de clasă la limba română.
Crearea unui blog de clasă este urmarea deciziei de a face publice creațiile elevilor, cu acordul și participarea lor. Expunerea acestor creații este mult mai largă decât ar permite-o sala de clasă, panourile din școală sau un format clasic de hârtie. Diversitatea mijloacelor de postare a producțiilor elevilor (texte, cărți digitale, înregistrări, clipuri video, filme) constituie un atu major al blogului.
Dacă partea tehnică nu pune mari probleme, structurarea materialelor constituie o provocare pentru profesorul care coordonează blogul. Elaborarea blogului trebuie să fie precedată de o etapă pregătitoare foarte precisă, în care profesorul să stabilească: obiectivele urmărite prin utilizarea blogului, activitățile în care va folosi acest instrument, modalitățile de inserare a lucrului cu blogul pe parcursul orelor și în afara lor, instrumentele de evaluare utilizate pentru a măsura eficiența lucrului cu ajutorul blogului. Nu în ultimul rând, este foarte important să estimeze de la bun început care va fi ponderea activităților desfășurate în mediul virtual, pentru că lucrul în clasă, cu instrumentele clasice – carte și caiet – este totuși cel care creează deprinderile necesare disciplinei limba și literatura română.
Un prim avantaj este cel al valorizării muncii elevilor. Produsele lor nu mai sunt destinate doar receptării de către profesor și colegi, ci pot fi văzute și de elevii din alte clase, alți profesori, familii (care pot astfel vedea ce fac copiii în orele de limba română și pot fi la curent cu progresele lor). Rezultatul este o responsabilizare în ceea ce privește actul scrierii (răspunderea pentru corectitudinea informațiilor, susținerea unei opinii). (Vezi, de exemplu, http://adriana-hosu.blogspot.ro/p/limba-romana.html)
Un alt avantaj este dat de faptul că elevii știu de la bun început că producțiile lor sunt destinate a fi citite și de către alții, ceea ce sporește motivația lor de a munci mai mult, de a termina la timp sarcinile și mai ales de a-și da silința să lucreze cât mai bine. Acest lucru duce la crearea unor produse finite mult mai elaborate (scriere, rescriere, corectare etc.). În timp, aceasta duce la crearea deprinderii de a reciti orice text scris personal.
Apare, de asemenea, și lectura critică – a propriilor producții, dar și ale celorlalți. Comentariile (filtrate însă de administratorul blogului, profesorul) reprezintă un instrument foarte eficient de autoevaluare și de evaluare. Ele prezintă și avantajul exersării deprinderilor argumentative.
Spațiul blogului este unul participativ și antrenează astfel întregul colectiv al clasei, obligându-i și pe cei care de obicei sunt pasivi la lecție să se mobilizeze și să lucreze alături de ceilalți, antrenându-se într-o muncă de echipă. Cei care au dificultăți pot observa modele de succes – acele creații ale colegilor care au strâns un număr mare de comentarii favorabile atât din partea colegilor, cât și a profesorului. (Vezi și http://forta11alaputere. blogspot.ro/)
Odată creat, blogul primește lucrările produse de elevi în timpul exercițiilor de scriere, expuneri, lecturi ale textelor etc. Aceste lucrări sunt trimise profesorului pe cale electronică, permițându-i acestuia să-și evalueze un anumit număr de competențe de exprimare. În același timp, blogul este și locul ideal pentru a realiza un adevărat jurnal de bord al orelor de limba română. Principiul este următorul: pentru fiecare curs, un elev, desemnat sau voluntar, va fi jurnalistul care redactează un articol care rezumă ceea ce s-a petrecut în ora de limba română din ziua respectivă. La începutul orei următoare, jurnalistul își citește articolul în fața clasei, care îl validează sau cere modificări. După aceea articolul este publicat pe blog de către profesor.
Pentru profesor, faptul de a avea într-un singur loc toate producțiile elevilor reprezintă o mare facilitate. În primul rând, că poate corecta oricând aceste lucrări, cu condiția de a avea o conexiune internet, deci nu mai este legat de suportul de hârtie, greu de manevrat și de luat acasă. Totodată, arhiva postărilor pe blog îi permite să monitorizeze progresul elevilor și să aibă o privire comparativă mult mai clară. Există însă și dezavantajul de a nu putea posta corecturile făcute, pentru elev având un mai mare impact foaia de hârtie cu notațiile profesorului. De aceea, la clasele mici, blogul este mai dificil de utilizat ca instrument de evaluare, el fiind recomandat mai ales pentru nivelul liceal.
În afara orelor de la școală, blogul este o continuare a orelor de limba română. Profesorul, fiind administratorul, publică articolele redactate de către elevi și moderează comentariile. Astfel, el poate folosi această platformă în serviciul disciplinei sale și pentru a intra și în universul particular al elevilor. Blogul permite postarea unor legături către imagini, filme, site-uri culturale, care pot fi vizionate selectiv, satisfăcând curiozitatea celor care vor să știe mai mult, dar și provocându-i pe ceilalți să încerce să afle mai mult.
Foarte important este și impactul la nivelul educativ și formativ pe care îl are crearea unui blog de clasă. Dincolo de achizițiile specifice disciplinei, folosirea lui deschide și multe oportunități pentru încurajarea și formarea unor deprinderi sociale, morale și a unor abilități de viață. Cel mai rapid apare sentimentul apartenenței la un grup, sporirea coeziunii colectivului.
Crește apoi gradul de mobilizare și de participare la activitățile comune, precum și deschiderea către cooperare și întrajutorare între colegi. Vizibilitatea mult mai mare a publicațiilor de pe un blog sporește motivarea elevilor de a lucra cât mai bine și implicarea lor mult mai mare în activități în care, poate, ar fi avut o participare mult mai modestă, ceea ce duce la o mai bună comunicare și deschidere către ceilalți. Stima de sine și identitatea culturală au de câștigat dintr-o astfel de activitate complexă și profesorul nu va întârzia să observe creșterea gradului de responsabilizare și conștientizare a unui număr foarte mare de elevi.
În concluzie, fără a avea pretenția de a fi prezentat exhaustiv toate pistele de exploatare a blogului ca instrument în predarea limbii române, ci schițând doar câteva idei folositoare în demersul educațional, putem să susținem că utilizarea blogului este cu siguranță o modalitate interesantă și interactivă de predare-învățare, dar necesită un alt tip de organizare la nivelul activității profesorului și, de asemenea, este condiționată și de existența resurselor materiale necesare (conexiune internet, dispozitiv de afișare – laptop, tabletă, telefon etc.). Nu trebuie însă să uităm că acesta este doar un instrument și că profesorul este cel care poate decide dacă, când și cât să îl utilizeze la clasă.
Resurse electronice:
- http://recit.qc.ca/article/utilisation-p%C3% A9dagogique-du-blogue
- http://www.successcolaire.ca/blogue/le-blogue-un-outil-pedagogique-a-exploiter/
- https://prezi.com/wvk8tf4kp42r/utilizarea-resurselor- si-instrumentelor-web-20-pentru-educ/
- http://www.armyacademy.ro/buletin/articole/bul2ro_2007/a11.pdfhttp://www.robotics.ucv.ro/flexform/aplicatii/ite/Marcu%20Alexandra%20-%20INSTRUMENTE%20%20WEB%20%20FOLOSITE%20%20IN%20%20EDUCATIE/
- http://www.timsoft.ro/weblog/index.php?title=despre_utilizarea_weblogurilor_in_educat&more=1&c=1&tb=1&pb=1
- http://news.bbc.co.uk/2/hi/uk_news/ magazine/ 3804773.stm
- http://www.samoore.com/2012/07communicating-electronically-with-your-class/
- ftp://trf.education.gouv.fr/pub/edutel/syst/igen/ rapports/rapportfinal.pdf,p.69-70
Prof. dr. Corina CHELARU,
Școala Gimnazială Nr. 195, București
