Elevul și calitatea actului didactic – interes comun pentru editori și pentru Ministerul Educației Naționale

Transparența deciziei și calitatea produsului reprezintă coordonatele mecanismului complex prin care manualul trece din stadiul de idee și necesitate, urmând fazele tehnologiei aplicate, spre uzul elevilor și al cadrelor didactice. S-ar părea că manualul revine doar din când în când în actualitatea interesului public, mai ales atunci când se pune problema achiziției pentru un nou an școlar sau când se ivește vreun moment de criză la nivelul reglementărilor specifice. În realitate, manualul este firesc să constituie o permanență atât administrativă, cât și editorială.
Despre noile manuale școlare, ministrul Educației, Remus Pricopie, a vorbit săptămâna trecută în cadrul unei Conferințe de presă din care vă oferim și noi câteva extrase.
Decizia și responsabilitatea asupra manualelor aparțin Ministerului Educației Naționale, a reamintit ministrul Remus Pricopie, în contextul formulării unor pre­cizări la zi privind realizarea noil­or ma­nuale. Dar, în felul lor specific profe­sional, și edi­torii – cei care de-a lungul tim­pului și-au conso­lidat poziția de re­pere în piața de specialitate – și-au făcut din ma­nua­lul școlar o verita­bilă carte de căpătâi, chiar cu o semnificație aparte a expresiei, care duce tot la responsabilitate și pretinde libertate deplină în asumarea deciziei asupra producției.
Din această perspectivă, sunt de receptat acele reacții din partea editorială la care s-a referit ministrul Educației Naționale, vorbind despre aprecierea potrivit căreia timpul de pregătire a manualelor aspirante la selecție pentru viitorul an școlar este considerat prea scurt. Reamintim, conform calendarului difuzat de Ministerul Edu­cației Naționale, la 15 aprilie este prevăzută „postarea pe SEAP a documentației de atribuire pentru achiziția manualelor școlare pentru clasele I și a II-a”, iar data de 2 iunie este „termen-limită pentru depunerea de către ofertanți, la CNEE, a documentelor necesare procedurii de achiziție”. Coroborând termenele acestea cu exigența subliniată de ministrul Educației Naționale, apare firească preocuparea editorilor pătrunși de responsabilitatea cuvân­tului scris destinat învățăturii față de rigoare și transparență. Cu atât mai mult editorii de top țin la așa ceva, cu cât însuși ministrul Remus Pricopie a insistat asupra cerinței derulării procedurilor pe baza respectării firești a legislației privind achizițiile publice. De asemenea, nece­sitatea unor termene cuprin­ză­toare este determinată de o altă pre­cizare ministerială foarte impor­tan­tă, cea referitoare la conținutul științific al viitoarelor manuale și la rolul determinant al acestui conținut în ieșirea și în menținerea pe piață a fiecărui titlu. Existența unei singure greșeli este de natură să elimine manualul în cauză din competiție. Depistarea ulterioară apariției a cine știe căror greșeli va duce la retragerea imediată din uz a manualului în care s-a strecurat așa ceva. În aceste condiții, de anunțată reacție perfect justificată, își dovedește rostul din plin și atenția asupra termenelor calendaristice, venită dinspre vârful ierarhiei editoriale. Pentru a răspunde imperativului firesc al calității și al legalității, editorii caracterizați prin respect față propria muncă și față de beneficiarii muncii lor aduc în discuție importanța unui timp de realizare a manualelor suficient, încât să reducă eventualitatea apariției unor informații greșite.
Ministrul Educației Naționale a transmis un apel la seriozitate, în condițiile tuturor abordărilor privind ma­nualele școlare. La rândul lor, edi­torii recunoscuți prin calitatea și ponderea prezenței în mediul școlar formulează o cerință legată de corec­titudine în ceea ce privește derularea fiecărei etape a procesului de lici­ta­re a viitoarelor ma­nuale. Impostura dusă spre ilega­litate, chiar cu accente marginale, poate să arun­ce o lumină nefavorabilă asupra categoriei pe care o formează editorii cu po­zițio­nare solidă în piața mijloacelor educaționale.
Un punct esențial de conver­gență referitor la tema importantă a manua­lelor școlare se regăsește în reiterarea de către minis­trul Remus Pricopie a interesului deo­se­bit pe care elevul și calitatea actului didac­tic îl deter­mină la nivelul cel mai înalt al conducerii sistemului Educației Naționale. Aceleași obiective sunt esențiale și pentru editori. Departe de a-și vedea exclusiv profitul, indiferent de calitatea produselor, editorii cu nume devenite branduri în mediul de profil situează în prim-planul activității lor grija permanentă de a le asigura elevilor manuale de calitate, mai ales din punct de vedere al conținu­tului științific, precum și al concordanței cu programa școlară.
F. IONESCU
„Programele nu au fost neapărat noi în momentul în care au fost aprobate, pentru că în urma dezbaterilor publice au apărut mici retușuri, dar nu au fost modificate substanțial. Plecând de la această idee, anul trecut am anunțat că este posibil să avem manuale digitale pentru clasa I în luna septembrie. Am anunțat și un calendar. În acel moment au apărut o serie de critici, venite din partea unor editori, spunând că timpul este foarte scurt și că ar fi avut nevoie de șase-nouă luni din momentul în care era aprobată programa școlară și din momentul în care, evident, cunoșteau și specificațiile tehnice ale manualelor digitale, pentru că vorbim, evident, despre un alt concept.”
 „Eu înțeleg supărarea unora, dar pe mine mă interesează un singur lucru: elevul și calitatea actului didactic. Nu poți să vorbești despre rezultate bune la școală dacă nu avem manuale aduse la zi. Pe de o parte, sunt foarte multe voci care acuză că aceste manuale nu vin mai repede, pe de cealaltă parte sunt editorii, care de fiecare dată când se lansează procedura, deja este a doua oară când se întâmplă, spun «e prea târziu, n-avem timp, n-am fost informați». Încă odată spun: regret că sunt stricate anumite mecanisme care deja funcționau, dar mecanismele acelea, care au funcționat până acum, au dezavantajat școala și i-au avantajat pe cei care vindeau manuale.”
 „Noile reguli sunt foarte clare și stricte: un manual, dacă are o greșeală, în rest poate să arate excepțional, acel manual este refuzat. Or, presa a sesizat zeci de greșeli în manualele actuale. Evident însă că, dacă este refuzat, manualul poate să revină după ce greșeala a fost corectată. Dacă sunt sesizate greșeli în manual sau inexactități, manualul este retras imediat de către Ministerul Educației. Această regulă nu exista înainte și cred că sunt supărați anumiți oameni. În plus, manualul nu mai primește o aprobare nelimitată. Actualele manuale au fost aprobate fără termen, de aceea avem manual de 12 ani, de 14 ani, noi în continuare ne învecinăm cu Iugoslavia în manualul de geografie etc.”