Academia Oamenilor de Ştiinţă din România a organizat la Palatul Parlamentului dezbaterea de amploare intitulată “Identitate şi afirmare naţională în lumea globalizării“. După cum a precizat prof. univ. dr. ing. Adrian Badea, preşedintele AOSR, comoderator al dezbaterii, „manifestarea face parte din Proiectul Dezbaterile AOSR, iniţiat de Academia Oamenilor de Ştiinţă din România în anul 2017, prin care instituţia îşi propune să realizeze o serie de întâlniri şi discuţii, având ca participanţi responsabili politici, factori de decizie, reprezentanţi ai mediilor academice şi educaţionale, oameni de ştiinţă, cercetători, experţi, studenţi, membri ai societăţii civile etc., pe teme de interes prioritar pentru România de azi şi pentru viitorul ţării“. Astfel de reuniuni vizează să se constituie într-o „Agora a personalităţilor vieţii publice şi academice, a reprezentanţilor societăţii româneşti în diversitatea ei, un spaţiu al dialogului pe teme majore, al ideilor şi soluţiilor şi, nu în ultimul rând, un cadru al dialogului între generaţii. Obiectivul fundamental al Proiectului îl reprezintă realizarea unui for academic, ştiinţific, cultural şi civic, în cadrul căruia să fie identificate şi promovate soluţii pentru dezvoltarea şi afirmarea României în Uniunea Europeană şi în lume“.
Primul eveniment de acest fel a răspuns elocvent dezideratului de coagulare a unui for de idei vast şi, în acelaşi timp unitar, ca reprezentativitate. În acest sens, prof. univ. dr. Sorin Ivan, în calitate de comoderator al dezbaterii, a salutat „în mod special elita învăţământului preuniversitar, participantă prin reprezentanţi ai unor colegii de referinţă ale învăţământului bucureştean – directori, alţi profesori cu experienţă recunoscută, elevi performeri“. Întregind caracterizarea seriei de evenimente proiectate de AOSR, profesorul Sorin Ivan a accentuat: „Actuala temă se dovedeşte de importanţă majoră pentru educaţia românească, pentru societatea noastră în ansamblu, pentru prezentul şi viitorul ţării. Abordarea este firesc să pornească de la nişte constatări care, ne plac sau nu ne plac, reprezintă o realitate“.
Dialogul a acoperit şi, în mare măsură, a împlinit o arie de idei ilustrând valoarea educaţiei ca „factor strategic în formarea identităţii naţionale a tinerilor“, rolul culturii ca „suport al cunoaşterii, înţelegerii şi dezvoltării valorilor naţionale“, precum şi „locul României în Uniunea Europeană şi în lume“.
Problemele şcolii, în strânsă legătură cu problematica
de ansamblu a societăţii noastre
Preşedintele de onoare al AOSR, acad. Vasile Cândea, a apreciat interesul, ilustrat şi de participarea la actualul eveniment, pentru analizarea problemelor cu care se confruntă învăţământul românesc de azi, „şi care se află în strânsă legătură cu problemele de ansamblu ale societăţii româneşti“. O cerinţă esenţială sintetizată de preşedintele de onoare al înaltului for ştiinţific şi cultural care este AOSR este ca „elitele să comunice cu largi categorii de cetăţeni, să-şi ofere propriul exemplu de responsabilitate şi demnitate în faţa marilor cerinţe de ordin social, educaţional, economic. Cei care formează elita intelectuală a societăţii trebuie să-şi evalueze ei înşişi părţile pozitive şi cele negative, să le ofere tinerilor exemple, în sensul de a fi capabili să reformeze şi să-şi urmeze vocaţia creativă“. O şcoală bună, a apreciat acad. Vasile Cândea, este „aceea care se dovedeşte în măsură să-şi dezvolte capacităţile de afirmare în slujba naţiunii, pentru a construi o lume mai bună“.
Rădăcinile sentimentului naţional se fixează prin educaţie
Din perspectivă deopotrivă decizional-politică şi profesional-didactică, prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu (Senatul României) a subliniat că „ideile, iniţiativele, hotărârile valoroase îşi fixează cel mai trainic rădăcinile în educaţie. În egală măsură, sentimentul naţional, ideea de neam se dezvoltă prin educaţia începută de acasă, din familie şi continuată în şcoală, pornind de la cele mai mici clase, şi este firesc să se statornicească la etaje tot mai înalte ale formării prin şcoală“. Ca preşedinte al comisiei senatoriale de specialitate, prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu a abordat subiectul la zi al elaborării noilor programe şi manuale şcolare, apreciind că „s-au comis greşeli în opţiunile curriculare pentru unele discipline“, concret, semnalând la istorie „un deficit de conţinut, apărut din încercarea de a aşeza lumea într-un spaţiu global cu orice preţ“. De asemenea, în programele de limba şi literatura română pentru gimnaziu nu se regăsesc mari scriitori români, indicaţi clar ca necesari pentru fundamentarea şi pe această cale a unei conştiinţe naţionale. În sens larg, a continuat preşedintele comisiei de profil a Senatului, „prin noile abordări curriculare pierdem în şcoală elemente de cultură, de identitate naţională“. Cu toate acestea, a apreciat prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu, „nu putem fi de acord că educaţia românească se află în criză“. În opinia sa, percepţia în acest sens vine din polarizarea condiţiilor de acces la educaţie de calitate (nu doar pe plan naţional, ci şi la nivelul câte unui judeţ), ceea ce creează discrepanţe în rezultate şi în acces la integrare socială. În ansamblu, „şcoala, ca instituţie de educaţie, trebuie să treacă dincolo de graniţele orelor de la diverse discipline, să ofere o educaţie complementară, prin care să trimită în societate oameni competenţi, înzestraţi cu aptitudini şi, în acelaşi timp, creatori de atitudini“, a conchis prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu.
Identitatea naţională, un semn al devenirii noastre
Dificultăţile exprimării plenare în spiritul afirmării identităţii naţionale, în condiţiile unei lumi a globalizării, au fost reliefate de secretarul de stat Alexandru Oprean, din Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. În opinia sa, „identitatea naţională se află într-o permanentă definire şi redefinire, este în sine un semn al devenirii noastre“. Din zona responsabilităţilor administrative, secretarul de stat s-a referit la demersurile permenente, sistematice, „pentru conservarea patrimoniului naţional, pentru susţinerea unor valori culturale de tradiţie, a unor evenimente de referinţă internaţională“, exemple citate în acest sens fiind Festivalul George Enescu şi Festivalul de Teatru de la Sibiu. În perspectiva apropiatului centenar al Marii Uniri din 1918, „mai mult ca oricând, este nevoie de afirmarea spiritului naţional, de cunoaşterea, recunoaşterea şi înţelegerea valorilor create de poporul noastru“.
La rândul său, Manuela Catrina, secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, a adus nota unei conturări specifice a lumii de azi, observând că tinerii noştri au ajuns să comunice nelimitat cu alţi tineri din întreaga lume, dar în acelaşi timp ştiu mai puţine lucruri despre semeni ai lor de aici, din ţară. „Să-i aducem împreună!“, a fost apelul firesc, odată cu semnalarea că „una dintre marile provocări actuale este ca, prin mijloacele tot mai performante de care dispunem, să nu transmitem doar tehnologie, ci şi cunoaştere“.
Cerinţa ca, dincolo de specificul lui inerţial, „sistemul de învăţământ să ţină pasul cu dezvoltarea tehnologiei şi a societăţii“ a fost afirmată şi de prof. univ. dr. Petru Andea, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale. Obiectivul major în acest sens l-a identificat în crearea condiţiilor pentru punerea în valoare a competenţelor acumulate prin şcoală. În condiţiile avalanşei informaţionale, „tinerii au dificultăţi să discearnă informaţia utilă de ceea ce nu au nevoie, iar şcoala trebuie să ţină seama de acest aspect şi să le asigure îndrumare, orientare“, a spus secretarul de stat.
Accesul la surse de informare prin mijloace moderne a fost evidenţiat cu necesitate şi de către prof. univ. dr. Doina Banciu (Universitatea din Bucureşti), care a atras atenţia că „educaţia culturală trece prin bibliotecă“. De aici pornind, apelul său a fost pentru susţinerea, mai ales cu fonduri, a creării unor fonduri digitale de carte. Pe aceeaşi direcţie s-a pronunţat şi Sorina Stanca (Biblioteca Judeţeană Octavian Goga din Cluj Napoca).
Azi, mai mult ca oricând, este nevoie ca naţiunea să fie unită
Referindu-se la specificul trăsăturilor identitare, Alexandru Cumpănaşu, preşedintele Coaliţiei Naţionale pentru Modernizarea României, a lansat mesajul ferm, potrivit căruia „azi, mai mult ca oricând, este nevoie ca naţiunea să fie unită“, întârind: „Avem o naţiune care şi-a pierdut identitatea!“ Istoria României, care în noile planuri şi programe de învăţământ a devenit doar disciplina „istorie“, şi limba şi literatura română, acoperită generic de „comunicare“, au fost aduse ca exemple de ştergere identitară. Încercând o proiecţie geopolitică, Alexandru Cumpănaşu a adus în atenţie „o stare latentă în jurul ţării noastre, deşi liderii se comportă ca şi cum ar fi o stare de linişte“, context în care „România nu poate să se bazeze decât pe ea însăşi. Avem nevoie să reconstruim naţiunea română. Or, în acest moment nu există suficientă convingere pentru aşa ceva“.
Insistând pe aceeaşi notă angajantă, vorbitorul a cerut, inclusiv cu trimitere către datoria şcolii, ca şi a familiei, a Bisericii, a mass-media, „să le aducem aminte tuturor cetăţenilor români că ţara aceasta este a lor! Să-i învăţăm ce este ţara, ce este identitatea naţională! Să ştie, să simtă!“
În spirit consonant, a fost prezentat un mesaj transmis reuniunii de către acad. Dinu C. Giurescu, o pledoarie pentru „legătura organică dintre identitatea noastră şi dezvoltarea istorică“. Mesajul conţine un semnal de alarmă percutant: „După 1989, ne îndreptăm spre ştergerea identităţii naţionale, în sensul dirijării tinerilor încât să nu mai cunoască de unde vin şi care le sunt rădăcinile“. Un mesaj în aceeaşi notă a fost transmis de Theodor Damian (AOSR New York).
Investiţia în capitalul uman dă avantajul competitivităţii unei ţări
Expresie a formaţiei sale academice şi a autorităţii în aria de cercetare şi învăţământ economic, prof. univ. dr. Nicolae Dănilă a sugerat o paralelă „între viaţa reală şi economia reală“. Pe această bază, observaţia sa a fost că „o zonă foarte importantă pentru dezvoltare o reprezintă creşterea potenţialului inovativ al ţării“, apelul fiind „să investim în inovaţii, în valorificarea bunelor practici, în modele de dezvoltare“, cu convingerea că „investiţia în capitalul uman este cea care dă avantajul competitiv al unei ţări“. Totodată, cu aplicare la tinerii formaţi pe băncile şcolii, profesorul Nicolae Dănilă a atras atenţia că „şomajul înseamnă o cale de pierdere a investiţiei în resursa umană“, aşa cum „plecarea absolvenţilor în străinătate este o pierdere a unei investiţii pe care ne e foarte greu s-o recuperăm“.
Afirmarea identităţii naţionale nu este un simptom al trecutului
Păstrarea resurselor de identitate şi de afirmare naţională a fost reiterată ca datorie şi necesitate sub semnul permanenţei, de către prof. univ. dr. Sorin Ivan. În acelaşi timp, el a adus în discuţie reacţii din spaţiul public, inclusiv din zone de ţinută intelectuală, faţă de afirmări ale susţinerii unor idealuri, deziderate şi obiective naţionale. Exemplul cel mai apropiat l-a oferit virulenţa contracarării de către unele voci şi mijloace din zona exprimării mediatice a unui apel lansat de o parte semnificativă a Academiei Române: „Oricărei tendinţe de afirmare a identităţii naţionale îi sunt opuse trimiteri la principii europene, odată cu interpretări că ar reprezenta un simptom al trecutului, al unei ideologii nefaste“. Cât priveşte starea educaţiei româneşti pe acest fond, profesorul Sorin Ivan a apreciat că „nu putem afirma că şcoala noastră nu este în criză. Educaţia este în criză, sub multiplele ei aspecte – educaţie morală, educaţie identitară, educaţie socială. Ca urmare, instituţiile responsabile ar trebui să conlucreze, să nu fie marcate de schismă, să nu se lase influenţate de pretinse principii, de influenţe“.
Religia, rol extrem de important în educaţia tinerilor
Aducând un mesaj de susţinere a temei supuse dezbaterii din partea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, pr. prof. univ. dr. Ştefan Buchiu (Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul a Universităţii din Bucureşti) a accentuat „rolul extrem de important al religiei în educaţia tinerilor şi în afirmarea identităţii naţionale“. Ca imagine simbol în acest sens, a făcut trimitere la prezenţa împreună, în fiecare clasă, a stemei ţării şi a icoanei, ca dovadă a îmbinării sentimentului patriotic cu cel religios, împreună putând să genereze sentimentul identităţii naţionale. Concomitent, în spiritul deschiderii, al înţelegerii şi al respectării identităţii fiecăruia, şcoala are datoria să cultive forme de exprimare a tuturor credinţelor religioase.
Intervenind, profesorul Sorin Ivan a reafirmat că „identitatea românească este împletită din mai multe fire, unul dintre cele mai solide fiind religia. Pe acest fond, profesorul Sorin Ivan a semnalat atacurile sub forma unor veritabile „mişcări de mare violenţă“ la adresa educaţiei religioase, cu tot ce presupune aceasta: predarea religiei în şcoală, activitatea profesorilor de religie, expunerea icoanelor în clase.
Aportul şcolilor de elită la afirmarea identităţii naţionale
Raportul dintre naţionalitate şi universalitate a fost reliefat de prof. univ. dr. ing. Victor Ciupină (Universitatea Ovidius din Constanţa), prin evocarea marelui poet care dă numele instituţiei de învăţământ superior constănţene, în anul împlinirii a două milenii de la moartea acestuia.
Tot din perspectivă universitară, conf. univ. dr. Răzvan C. Bobulescu (preşedintele de onoare al Federaţiei Naţionale Sindicale Alma Mater) a exprimat totala deschidere către învăţământul preuniversitar, anunţând lansarea în curând a unor mese rotunde în licee: „Preuniversitarul reprezintă baza învăţământului. Noi, la nivel universitar, preluăm ce ne trimiteţi dumneavoastră, profesorii din licee“.
Consonant, s-a făcut auzită vocea autorizată, îndreptăţită prin performanţă, a elitei preuniversitare. Prof. Corina Vinţ (director al Colegiului Naţional de Informatică Tudor Vianu din Bucureşti) a enumerat domeniile în care elevii acestei şcoli de referinţă performează pe plan mondial: informatică, matematică, fizică, robotică. „Nu ne limităm la rezultate olimpice internaţionale, ci ne afirmăm şi în parteneriate europene şi, în acelaşi timp, aducem în colegiul nostru oameni de seamă, organizăm dezbateri, totul pentru a oferi educaţie de calitate, ceea ce înseamnă aport în susţinerea identităţii naţionale“.
Educaţia pentru valorizarea stimei de sine personale şi naţionale a fost subliniată de către prof. Sever Popa (directorul Colegiului Naţional Mihai Viteazul din Bucureşti). Observaţia sa a fost că împlinirea în acest sens nu poate asigura decât un cadru legal solid, adecvat cerinţelor şcolii româneşti: „Se discută despre adoptarea unei noi legi a educaţiei naţionale. Este de văzut în acelaşi timp ce efecte au avut legile adoptate şi modificate de atâtea ori până acum“.
Rolul studierii istoriei în spiritul preţuirii valorilor naţionale a fost accentuat şi de către prof. Corina Tudorică (Colegiul Naţional Ion Neculce din Bucureşti). Un bun prilej în acest sens, a reamitit aceasta, îl constituie împlinirea, în acest an, a unui secol de la marile bătălii din Primul Război Mondial, duse de armata română la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz.
Deopotrivă, este necesară cunoaşterea istoriei, a tradiţiilor locale, a subliniat prof. Toma Mareş (preşedintele Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative, Secţiunea România), care a rememorat secvenţe din propria copilărie îndepărtată, când învăţătoarea din clasele primare, apoi profesorul de istorie şi cel de ştiinţe ale naturii le ţineau elevilor lecţii întregi despre trecutul şi despre specificul spaţiului, oamenilor, tradiţiilor în mijlocul cărora trăiau.
Cheia înţelegerii condiţiei noastre europene
Astăzi, a afirmat ambasadorul Constantin Vlad (AOSR), condiţia esenţială, „cheia înţelegerii identităţii naţionale, o reprezintă înţelegerea condiţiei noastre de membri ai Uniunii Europene“. Or, a continuat marele diplomat, cu o referire la circumstanţe de maximă actualitate, „ce ştie clasa noastră politică despre semnificaţiile şi implicaţiile unui eveniment cum este summitul din aceste zile de la Roma, pentru a adopta o poziţie corespunzătoare promovării intereselor noastre naţionale?!“
În aceeaşi ordine de idei, prof. univ. dr. Ioan Scurtu (AOSR) s-a referit la actuala dezbatere provocată de proiecţia „Europei cu mai multe viteze“, aprecierea sa fiind că „noi nu facem decât să mimăm, adică pur şi simplu să urmăm nişte directive, fără să le digerăm“. Ca un corolar al dezbaterii, profesorul Scurtu a expus obiectivele concrete, ştiinţifice, ale Secţiei de istorie a AOSR, în perspectiva celebrării Marii Uniri: dezbateri pe tema identităţii naţionale, postarea unor informaţii de profil pe site-ul AOSR, o vastă producţie editorială, cuprinzând o sută de cărţi dedicate unor aspecte ale Marii Uniri şi o altă serie de volume consacrate unor personalităţi ale momentului care va fi sărbătorit, precum şi albume, sinteze etc. Profesorul Ioan Scurtu a reafirmat disponibilitatea specialiştilor în istorie ai AOSR pentru a oferi consultanţă în elaborarea noilor manuale. A fost întărită astfel deschiderea în beneficiul şcolii a dialogului între generaţii, precum şi între niveluri de formare, deschidere promovată constant prin acţiuni iniţiate de AOSR.
 F. IONESCU