Interviu cu prof. Ioan Săcărea, preşedintele Sindicatului din Învăţământ Spiru Haret, Mureş

Stimate domnule preşedinte, care sunt problemele, necazurile cu care se confruntă şcoala mureşeană, cadrele didactice din judeţul dumneavoastră, din sindicatul pe care îl conduceţi în această primă decadă a anului 2017?
Una dintre problemele importante privind învăţământul din judeţul Mureş e că la această dată încă nu e avizată reţeaua şcolară a municipiului Târgu Mureş de către Consiliul Local, vina aruncându‑se dintr‑o parte în alta, la mijloc fiind funcţionarea Liceului Romano‑Catolic din Târgu Mureş. Această problemă consumă multă energie şi timp, iar noi veghem ca cei care muncesc în instituţie să‑şi primească veniturile ce li se cuvin.
Aşteptăm, după atâtea dezbateri, prezentarea în Parlament, adoptarea şi promulgarea de către preşedinte a Legii unitare de salarizare, iar cât mai curând o Lege a Educaţiei bine ancorată în realităţile noastre şi eliberată, pe cât posibil, de sub dominaţia politicului.
Elevii de gimnaziu vor păşi în anul şcolar 2017‑2018 cu programe şcolare noi. Cum vi se par, dumneavoastră, profesorilor din judeţul Mureş? La nivel naţional există o sumă de nemulţumiri, în primul rând legate de faptul că, deşi acest curriculum a fost pus în dezbatere, nu s‑a ţinut cont de opiniile celor de la catedră, cei mai îndreptăţiţi să‑şi spună părerea.
Nu e pentru prima dată când cei care predau şi cei care primesc învăţătura de carte nu sunt luaţi în seamă. De ani de zile toată lumea e de acord că programele şcolare trebuie adaptate noilor condiţii,că manualele trebuie aerisite, că unele informaţii depăşite sau inutile trebuie eliminate, dar, în realitate, cei care decid rămân pe aceleaşi poziţii.
După 1990 existau grupuri de lucru pe specialităţi la nivel de judeţ, la nivel naţional; se consultau şi, în final, responsabilitatea majoră cădea pe profesionişti. Acum e altfel: toată lumea îşi dă cu părerea, adaugă, propune, în schimb analiza lipseşte, iar profesioniştii, cei de la catedră, văzând că nu sunt băgaţi în seamă, se retrag cu discreţie.
Domnule profesor, următoarea întrebare o adresez liderului sindical. Sunteţi mulţumit de banii obţinuţi pentru Educaţie în 2017? Sunt mulţumiţi profesorii mureşeni de creşterile salariale preconizate de actuala guvernare?
Banii necesari Educaţiei nu vor fi suficienţi niciodată, dar printr‑o gospodărire judicioasă, prin eliminarea unor verigi consumatoare (bugetul să vină prin inspectoratele şcolare judeţene, nu prin primării) putem supravieţui. De asemenea, ne legăm de speranţa unei economii în creştere permanentă, dorinţa noastră fiind să ne apropiem cât mai repede de ceea ce oferă pentru Educaţie alte state din UE.
Referitor la creşterile salariale preconizate, deocamdată acestea sunt doar pe hârtie. Emoţiile unei amânări sau chiar ale unui eşec nu au dispărut, cu toată siguranţa de care dă dovadă Guvernul.
Ce vă aşteaptă pentru următoarea perioadă de timp şi ce speraţi în continuare de la actuala putere, pentru Educaţie, pentru cadrele didactice din judeţ şi, de ce nu, din ţară?
Aşteptările lucrătorilor din domeniul învăţământului sunt mari, atât pe plan social, cât şi profesional. Răbdarea are şi ea limite, iar smulgerea unor drepturi salariale prin instanţe judecătoreşti ar trebui să înceteze. Dorim un dialog la nivel local şi naţional, nu mimat, fără efect concret, ci aplicat pe problemele de formă şi de conţinut, pe nevoile rapide, prioritare ale domeniului, considerat prioritate naţională. Dacă vom rata şi de această dată, cum se întâmplă de 30 de ani, nu vom mai putea găsi explicaţii pentru suferinţa domeniului, nu vom mai putea găsi scuze, pentru că viitorul va arunca această ţară în ignoranţă şi sărăcie.
 Interviu realizat de Oana PANAIT