Stimată doamnă director, sunteţi managerul uneia dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ din ţara noastră. Care este secretul renumelui de care se bucură CN Emanuil Gojdu, din Oradea?
Secretul renumelui de care se bucură şcoala noastră e până la urmă unul uşor de desluşit. Performanţa, excelenţa, tradiţia sunt concepte după care ne ghidăm, un set de valori care au rezistat dincolo de timp şi spaţiu. Decenii la rând, colegiul nostru s-a remarcat prin profesionalism şi competenţă, prin inteligenţă şi spiritualitate, prin valorile noastre morale şi intelectuale de rang superior.
Această şcoală de prestigiu are deja o vârstă venerabilă. Totuşi, e suficientă vechimea pentru a legitima un colegiu de elită?
Vechimea este într-adevăr un pilon care ne legitimează în mod clar ca un colegiu de elită. O tradiţie solidă îşi găseşte izvoarele şi în trecerea anilor. Slujim o şcoală pe al cărei act de înfiinţare scrie 16 iunie 1919. De la înfiinţare, instituţia noastră şcolară a străbătut în cursul existenţei sale mai multe perioade, de la cel dintâi Consiliu Profesoral, din 2 octombrie 1919, apoi perioada interbelică, cea a ocupaţiei în urma Dictatului de la Viena, perioada din timpul regimului comunist şi cea de după 1989. Liceul nostru a trecut, prin urmare, şi prin perioade vitrege, însă calitatea, demnitatea şi dorinţa de performanţă continuă au sedimentat puternic valorile acestei şcoli. Pe lângă vechime, vorbim însă şi despre efortul perpetuu al cadrelor didactice, al elevilor, al părinţilor de a menţine la standardele cele mai înalte procesul educativ. Modelarea intelectuală şi spirituală e un deziderat suprem al tuturor celor care au trecut şi vor trece prin şcoala noastră. Absolventul nostru Dumitru Radu Popescu, prozator contemporan de marcă, mulţi ani preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, subliniază elocvent meritele liceului nostru în emanciparea românilor de la graniţa de vest şi elogiază trecutul instituţiei noastre care îi apare „în toată splendoarea ce i-a conferit emblema de şcoală naţională! Cât efort intelectual! Câte generaţii de profesori eminenţi! Câte generaţii de elevi eminenţi! La hotarele ţării – ce poartă fermecată pentru viitor! Ce bornă fermecată care vorbeşte despre gloria minţii celor din Bihor!” Cred cu tărie că aceste cuvinte justifică din plin statutul de „şcoală de elită” al instituţiei noastre.
De ce aţi optat pentru numele marelui intelectual şi patriot ardelean Emanuil Gojdu?
Patronul spiritual al şcolii noastre, Emanuil Gojdu, e un mecena al neamului românesc. Pentru noi, acest nume e aproape sacru. E numele filantropului, al protectorului slovelor româneşti, al binefăcătorului şi al luptătorului pentru valorile naţionale autohtone. E numele celui care şi-a aşezat averea la temelia formării intelectuale a tinerilor transilvăneni, ca de exemplu: Victor Babeş, Octavian Goga, Aurel Vlaicu, Constantin Daicoviciu. E numele celui care – la banchetul care i s-a oferit în 1862, la împlinirea vârstei de 60 de ani – a rostit o frază memorabilă, care întruchi­pează esenţa vieţii sale: „Iubirea ce am către naţiunea mea neîncetat mă îmboldeşte a stărui în faptă, ca încă şi după moarte să erump de sub gliile mormântului spre a putea fi în sânul naţiunii mele”.
Vorbiţi-ne despre performanţele elevilor şi profesorilor de la Emanuil Gojdu?
Performanţele elevilor noştri sunt redutabile. De-a lungul anilor, profesorii eminenţi ai şcolii noastre i-au îndrumat pe aceşti tineri spre înalta performanţă. La olimpiadele şi concursurile naţionale şi internaţionale, elevii noştri au obţinut în ultimi ani peste 500 de premii şi menţiuni. }in să amintesc cu precădere rezultatele obţinute de către elevii noştri la olimpiadele şi concursurile inter­naţionale, în special la Chimie – prin elevii Casandra Panea, Ioana Moga, Dan Mercea, coordonaţi de profesoara Anita Luncan; la Fizică – prin elevii Adrian Mureşan şi Răzvan Chereji, coordonaţi de profesoara Ana Poinar şi profesoara Cristina Ignat; la Matematică – prin elevii Şerban Cicortaş, Felix Mance, Beatrice Cicortaş, Radu Cora, Raul Mihoc, Zsisku Mihai, coordonaţi de profesorul Viorel Sadoveanu, profesoara Ecaterina Şchiop şi profesoara Corina Nicoară; la Limba şi Literatura Română – prin eleva Teodora Şimon, coordonată de prof. dr. Corina Păcurar; la Ştiinţe pentru Juniori – prin elevii Vlad Lazăr şi Andrei Bădulescu, coordonaţi de profesoarele Aniţa Luncan, Ana Poinar, Mioara }igan şi Daniela Berchez; la Informatică – prin elevii Cristian Butiri, Alexandru Ardelean, Şerban Cicortaş, Mihai Franţiu, Rareş Iova şi Raul Kele, coordonaţi de profesoara Maria Niţă, profesorul Adrian Niţă şi profesoara Corina Luncan. Toate aceste rezultate menţin şcoala noastră în elita învăţământului românesc.
De fapt, care este, în opinia dumneavoastră de director, dar şi de cadru didactic, formula performanţei în educaţie, atât în ceea ce-i priveşte pe elevi, cât şi în ceea ce îi priveşte pe profesori?
Performanţa în educaţie ţine în mod obligatoriu de inteligenţă, de capacitatea de efort intelectual, cumulate cu o disciplină personală intelectuală riguroasă şi cu un profesionalism cert al celor implicaţi în actul educaţional. Pe lângă toate acestea, este nevoie de politici educaţionale sănătoase, de viziune, de dotări la standarde înalte, de o finanţare serioasă a sistemului de învăţământ.
Aşa cum tocmai aţi subliniat, dotările unei instituţii de învăţământ joacă un rol important în alinierea la învăţământul european al secolului XXI. Pe ce se sprijină din acest punct de vedere Colegiul Naţional Emanuil Gojdu?
Colegiul nostru beneficiază, credem noi, de o bază materială destul de solidă, deşi oricând ar fi loc de mai bine. Aş trece în revistă câteva dintre resursele materiale ale instituţiei noastre care facilitează procesul instructiv-educativ: laboratoarele de ştiinţe (fizică, chimie, biologie), cinci laboratoare de informatică, cabinetele de limbi moderne, centrul de documentare şi informare, toate dotate cu calculatoare conectate la internet, echipamente didactice de nivel superior, tablă interactivă, videoproiectoare, mobilier modern, sala şi terenurile de sport, sistemul de supraveghere video din şcoală, biblioteca dotată cu volume de colecţie, dar şi de ultimă dată, laptopuri şi videoproiectoare în fiecare sală de clasă, toate acestea venind în întâmpinarea elevilor şi profesorilor colegiului.
Vă consideraţi un liceu de nivel european? Cum vă raportaţi la ideea de calitate în educaţie? Vă întreb acest lucru deoarece sunteţi unul dintre cele mai „tari” licee din ţară.
Da! Ne considerăm un liceu european! În primul rând, suntem un liceu de tradiţie, care a dat valori incontestabile acestei naţiuni. Europa înseamnă şi tradiţie, nu doar globalizare şi aliniere la norme. Şcoala noastră a format elite culturale. În panoplia marilor gojdişti se găsesc foşti elevi care au fost sau sunt încă membri ai Academiei Române: Răzvan Givulescu, François Kertesz, Claudiu Mătase, Caius Iacob, Ştefan Hărăguş, Mircea Maliţa, Ioan Pop de Popa, Gabriel }epelea, Zeno Barbu, Dumitru Radu Popescu. Chiar dacă liceul nostru e unul cu profil preponderent real, valorile literare nu ne lipsesc, căci tot elevi ai noştri au fost şi Gheorghe Bulgăr, Cornel Săteanu, Horia Huluban, Ioan Frunzetti, Mircea Maliţa, Ovidiu şi Lucian Drimba, Nae Antonescu, Constantin Mălinaş, D.R. Popescu, Titus Popovici, Romulus Guga, Radu Iftimovici, Mircea Bradu, Gheorghe Vidican, Emil I. Roşescu şi Mircea Zaciu. Prima revistă şcolară românească, }ara visurilor noastre, a apărut tot la noi, la 1 decembrie 1937, sub conducerea reputatului profesor Augustin Cosma. În 1966, profesorul Emil I. Roşescu pune bazele Cărţii de aur ilustrate a Liceului E. Gojdu, un adevărat muzeu al valorilor şcolii noastre. Nivelul european al colegiului începe de aici, de la valorile noastre de ieri şi dintotdeauna. Noi suntem continuatorii celor care au pus bazele performanţei la CN Emanuil Gojdu, iar calitatea în educaţie e dezideratul nostru în spiritul înaintaşilor noştri.
Ce se vede în viitor pentru CN Gojdu? Cum vedeţi devenirea acestui prestigios colegiu în spaţiul învăţământului european?
Viitorul ni-l creionăm tot noi. În spaţiul învăţământului european ne plasăm, credem noi, onorabil. Elevii noştri ajung să aibă cariere strălucite în aproape toate ţările europene şi nu numai. Universităţile din Europa se mândresc cu elevii şcoliţi la „Gojdu”, în România. Colegii mei profesori fac eforturi substanţiale să răspundă cerinţelor şi standardelor europene în educaţie prin variate parteneriate şi proiecte, precum Ziua Euroscola, proiectul „Patrimoniul material şi imaterial al spaţiului geografic european”, proiectul de mobilitate ERASMUS, proiectul Shakespeare School Essay Competition, proiectul eTwinning „My European Dream is red”, concursul naţional Lider European, Săptămâna Francofoniei, Festivalul de muzică francofonă şi multe alte activităţi care promovează spiritul european al şcolii noastre.
Enumeraţi-ne câteva motive pentru care absolvenţii de gimnaziu trebuie să vină la CN Emanuil Gojdu.
Elevii noştri de gimnaziu aproape că nu concep să nu-şi continue studiile liceale tot la „Gojdu”. Spiritul gojdist îşi face datoria, morbul îi cuprinde în cei patru ani de gimnaziu şi îşi doresc să rămână tot la noi. Ceilalţi elevi de gimnaziu au toate motivele să-şi dorească să studieze în şcoala noastră, pentru că aici se vor întâlni cu performanţa, cu profesionalismul, cu tradiţia, cu perseverenţa şi competitivitatea, dar şi cu spiritul solidarităţii, al voluntariatului, al prieteniei şi al respectului faţă de semeni.
În încheiere, cu ce cuvinte i-aţi întâmpinat pe aceşti boboci la începerea noului an şcolar?
Bobocii noştri intră pe porţile masive ale liceului de cele mai multe ori cu ochii mari, plini de curiozitate, dar şi de sete de cunoaştere. Îi întâmpinăm mereu cu căldură şi încercăm să le construim un drum către performanţă cât mai solid şi cât mai puţin sinuos.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU