Cetățean european?

Am participat acum ceva timp (mai exact, în ziua de 22 februarie 2016) la emisiunea Istorica, realizată de George Popescu la Radio România Actualități. Tema dezbaterii: Programele-cadru pentru învățământul gimnazial, propuse de Minis­terul Educației Naționale și Cercetării Științifice.
La întrebarea privind situația actuală a învățământului am răspuns că acesta reflectă real­i­tatea societății românești. Într-o țară în care oamenii politici nu au reușit timp de 26 de ani să elaboreze un proiect privind evoluția României în următoarele decenii, în care s-a distrus economia națională, iar societatea se zbate într-o incerti­tudine permanentă nu poate exista un învățământ performant. Fiecare dintre cei care s-au perindat la conducerea Ministerului a venit cu „reforma” lui, care a dat rezultatele pe care le vedem.
Interlocutorul meu – profesor de matematică, pensionar – membru al grupului de reflecție nu­mit de ministrul Educației, a fost de acord cu aceas­tă apreciere, dar a susținut că prin noile pro­grame-cadru pentru învățământul gimnazial se va realiza o adevărată „reformă”. Prin eliminarea limbii latine, diminuarea orelor de istorie, de limba și literatura română, precum și intro­ducerea unor discipline „civice” se va asigura inte­grarea rapidă a tinerilor în câmpul muncii.
Am apreciat că, de fapt, prin eliminarea disci­plinelor formative, elevii vor fi lipsiți de posi­bili­tatea dobândirii unei culturi generale, de a fi con­ști­enți de istoria și valorile naționale, de locul lor în Europa și în lume. Vor fi simpli executanți, fără să priceapă pentru cine muncesc și cine culege roadele activității lor.
Am pledat pentru educația patriotică a elevilor și m-am referit la manualele școlare din Ungaria, unde se afirmă că Transilvania este un teri­toriu unguresc, primit de români prin „dic­tatul” de la Trianon din 1920.
Replica colegului de emisiune a fost uluitoare: „Pe mine nu mă interesează Transilvania. Eu mă consider cetățean european!”
Faptul că pe acest mem­bru al grupului de reflecție numit de ministrul Edu­cației „nu-l interesează” Tran­silvania constituie o dovadă clară a spiritului în care au fost alcătuite acele programe-cadru pentru învă­ță­mântul gimnazial. Fără a se afirma explicit, recur­gându-se la formule învălui­toare, precum cea de „cetățean eu­ro­pean”, se urmărește distru­gerea conștiinței națio­nale a elevilor, viitori cetă­țeni ai României.
Este cazul să precizăm că nu există cetățenie euro­peană, iar domnul profesor de matematică (pensionar) a recurs la o formulă inexistentă din punct de vedere juridic. Nici chiar cei care lucrează pentru instituțiile, agențiile sau organismele Uniunii Europene nu sunt cetățeni europeni. Ei sunt cetățeni ai Uniunii Europene, dar au calitatea de cetă­țeni francezi, belgieni, italieni, români, bul­gari, greci etc. etc.
Este cazul să nu se mai pună în circulație afirmații false, pentru a justifica eliminarea limbii latine și dimi­nuarea orelor de istorie, geografie, limba și literatura română din învățământul gimnazial.
Sper că Ministerul Educației nu a pus în discuție acele programe doar pentru a arăta că a realizat o consultare publică, dar că în fapt decizia era deja luată, așa cum s-a întâmplat în multe alte situații.
Prof. univ. dr. Ioan SCURTU