Domnule inspector general, ne aflăm în pragul sărbătorilor de iarnă. Cum întâmpină învățământul din județul dumneavoastră această perioadă specială și atât de frumoasă? Ce loc ocupă tradițiile care însoțesc frumoasele noastre sărbători de iarnă în peisajul școlii din această zonă a țării?
Pentru început, vă mărturisesc că în fiecare an aștept cu nerăbdare sărbătorile iernii. Sunt sigur că același sentiment îl au atât cadrele didactice, cât și elevii noștri, care, cu siguranță, după un semestru de muncă asiduă, așteaptă cu emoție Crăciunul, Anul Nou și, desigur, vacanța.
În majoritatea unităților școlare din județul Sibiu cu acest prilej – de bucurie a nașterii Domnului – sunt organizate serbări, spectacole, în care tradițiile românești din zona Mărginimii, a Secașelor, a Târnavelor sau a Hârtibaciului sunt rememorate și readuse în atenția comunităților locale.
Sunteți mulțumit de felul în care a decurs procesul de învățământ în județ după primele luni din acest an școlar? Ce aveți a vă reproșa?
Procesul de învățământ din județul Sibiu a decurs firesc și normal încă de la debutul anului școlar în curs. Am încercat să găsesc soluții pentru problemele ivite și să ajut – în măsura științei și a competențelor mele – atât școlile, cât și dascălii, părinții sau chiar elevii care mi-au solicitat sprijinul. La momentul actual pot afirma că am reușit să mențin prestigiul învățământului preuniversitar sibian și… nu, nu am nimic să-mi reproșez.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, principalele direcții pe care trebuie să le urmeze inspectoratul școlar pe care îl conduceți în 2015?
Principalele direcții pe care consider că ar trebui să le urmeze Inspectoratul Şcolar Județean Sibiu în 2015 se referă la: calitatea procesului instructiv-educativ, în vederea obținerii de rezultate bune și foarte bune, de către elevii sibieni, la învățătură, la concursuri și olimpiade școlare, la evaluări naționale (clasele a II-a, a IV-a, a VI-a, a VIII-a) și la examenele de ieșire din sistem; consolidarea colaborării cu reprezentanții autorităților locale: Instituția Prefectului, Consiliul Județean, Primăria Municipiului Sibiu; cu Inspectoratul de Poliție, cu ISU, cu DSP, cu mass-media locală și cu părinții elevilor; dezvoltarea învățământului dual de stat prin cuprinderea în planul de școlarizare pentru anul școlar 2015-2016 a unui număr mai mare de clase specifice învățământului profesional cu durata de 3 ani.
Cea mai mare nevoie a învățământului românesc actual, probabil și a sistemului de învățământ județean, este schimbarea mentalității cu privire la școală.
Trăim într-o Românie cu două fețe – una rurală, cealaltă urbană, una încremenită în prima jumătate de secol XX, cealaltă cu un pas în mileniul III. Care este situația la dumneavoastră în județ? Ce faceți pentru diminuarea acestui decalaj considerabil între aceste regiuni?
Din fericire, consider că suntem un județ care „a pășit” în mileniul III, întrucât la noi decalajele dintre rural și urban nu sunt semnificative, iar în școli, domeniul meu de referință, activitatea noastră se desfășoară într-un firesc de care suntem mândri, într-o normalitate pe care ne străduim s-o întreținem zi de zi. Autoritățile locale din mediul rural au investit constant în școală, deci în educație, bunul cel mai de preț, înțelegând astfel că pun temelia unui viitor meritat de toți copiii noștri. Menționez de asemenea că și resursa umană care lucrează în sistemul de educație județean din mediul rural este calificată în proporție de 98%, iar spre bucuria mea, pe care v-o împărtășesc și dumneavoastră cu această ocazie, suntem printre puținele județe din țară care la început de an școlar aveau obținute pentru toate clădirile unde se desfășoară procesul de învățământ autorizațiile sanitare de funcționare.
Vorbiți-mi, vă rog, și despre situația abandonului școlar, despre motivele care duc la proliferarea acestui flagel, despre analfabetismul în județul dumneavoastră, despre ce face ISJ-ul pe care îl conduceți pentru stoparea acestora.
În anul școlar 2013-2014, fenomenul de absenteism s-a manifestat în aproximativ aceiași parametri ca și în anii școlari precedenți. Cu toate că gradul de participare la educație a înregistrat procente mai ridicate față de anul școlar precedent, și față de media pe țară, la majoritatea nivelurilor de școlaritate, fenomenul absen­teismului rămâne totuși, ca peste tot în învățământul preuniversitar, o problemă nerezolvată încă pentru unele dintre unitățile noastre școlare, atât în mediul urban, cât și în cel rural. Proporțiile acestui fenomen sunt reflectate în sancțiunile aplicate pentru absențele nemotivate, astfel că la nivelul sistemului de învățământ județean, în 2013-2014, s-au înregistrat 348 de exmatriculări și 4.600 de note scăzute la purtare. Având în vedere această situație, ne preocupăm, la nivelul instituției pe care o conduc, de monitorizarea strictă a fenomenului de absenteism și de proiectarea și aplicarea unor măsuri concrete pentru reglarea acestei probleme, și anume: proiectarea unor activități de consiliere, cu țintă spre problema în discuție, a unor programe remediale, în funcție de ethosul fiecărei școli, promovarea unor întâlniri în cadru formal sau informal cu elevii care manifestă dezinteres pentru școală și cu părinții acestora etc. O măsură benefică pentru combaterea absenteismului, pe care eu o susțin, deoarece am făcut parte chiar dintr-o comisie specifică, la nivelul MEN, este implementarea sistemului de învățământ dual în România, în relație cu agenții economici, care să solicite școlarizare pentru calificări cerute de piața muncii.
Învățământul preuniversitar din țara noastră se află în fața unei mari provocări, poate cea mai mare din istoria sa: digitalizarea. S-a pregătit școala sibiană pentru acest pas uriaș? Are infrastructura necesară trecerii la manualele digitale, la învățământul digital? Tocmai vorbeam despre decalajele dintre urban și rural…
Eu cred că școala sibiană este pregătită pentru digitalizare. Fiecare instituție de învățământ (din mediul urban și rural) din județul Sibiu are cel puțin un laborator IT, dotat cu aparatură corespunzătoare. Sigur, sperăm să găsim și în viitor resursele pentru actualizarea permanentă a laboratoarelor, astfel încât elevii noștri să poată utiliza noile media, manualele virtuale etc.
În ce fel s-a implicat și se implică Inspectoratul Şcolar Județean pe care îl conduceți în susținerea procesului de digitalizare a școlilor din județ?
Inspectoratul Şcolar Județean transmite la timp toate infor­mațiile necesare primite de la MEN și monitorizează constant activitatea unităților școlare în privința digitalizării învățământului preuniversitar, încurajând în același timp comunitățile locale să susțină financiar școala, pentru reînnoirea atât de necesară a bazei materiale.
Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai mari probleme ale învățământului românesc, dar ale învățământului din județul dumneavoastră? Are nevoie învățământul românesc de o schimbare de paradigmă și dacă da, de unde ar trebui să înceapă această schimbare?
Cea mai mare nevoie a învățământului românesc actual, probabil și a sistemului de învățământ județean, este schimbarea mentalității cu privire la școală. Este imperios necesar să promovăm valorile morale, onoarea, modelele de conduită, trecute și actuale. De asemenea, pentru a avea o școală performantă, trebuie să investim în ea, în infrastructură și în resursa umană. Dascălul trebuie să-și recapete prestigiul și locul pe care îl merită în societate. Fără o educație care să ne redea cultura, mândria de a aparține unei nații cu un trecut spre care ne înclinăm cu reverență, nu vom avea un viitor care să ne ofere tuturor și mai ales copiilor noștri o viață demnă. Şi apoi trebuie să actualizăm programele școlare pe discipline de învățământ și… încă multe, multe altele!
În încheiere, acum, în prag de sărbători, doresc să vă urez multă sănătate, sărbători liniștite în suflet și cuget, bucurii și un Moș Crăciun darnic și bun!
La Mulți Ani Tribunei Învățământului!
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU