Cartea, Tehnologia și Lectura

Având în vederea gravitatea și extinderea fenomenului, analfabetismul funcțional, dincolo de faptul că reprezintă o preocupare publică, trebuie să fie o temă de prim ordin pe agenda politicii educației. Dar, deocamdată, educația românească nu are ministru… Gravitatea este amplificată de amploarea lui în sistemul educațional, care acoperă spre jumătate dintre elevi, în jur de 42%. Este o performanță negativă care ne situează pe primele locuri din Europa… O cauză serioasă de îngrijorare, un semnal de alarmă pe care îl tot trag Testele PISA. Ce exprimă sintagma „analfabetism funcțional”? Faptul că, deși știu să citească, elevii nu înțeleg ce citesc, nu pot sintetiza ideile principale, esența conținutului. Ceea ce constituie o problemă…

În mod firesc, apar o serie de întrebări. De ce există și persistă acest fenomen, și încă la nivel de „performanță”? De ce avem atât de mulți elevi încadrați/încadrabili în această categorie? De ce nu înțeleg elevii ce citesc? Răspunsul, la prima mână, e dezarmant de simplu: pentru că nu citesc suficient pentru a-și antrena mintea în procesele complexe ale gândirii implicate de lectură. Întrebare-cheie: de ce nu citesc noile generații atât cât ar trebui?

Explicațiile pot fi multe și conduc la realitatea educației, la declinul acesteia în percepția publică (nu generalizăm, vorbim de o parte a societății, dar deloc neglijabilă) și în calitate, la mentalități, la spiritul consumerist al epocii, la opțiuni și priorități, la procesul de deculturalizare, la cancel culture, post-adevăr etc. etc. Nu traversăm cea mai prielnică epocă a culturii, educației, creativității… Dar, poate, mult mai important decât orice este alt element: timpul în care trăim – Era Tehnologiei Digitale și a Inteligenței Artificiale. Însumate, toate acestea formează un nou cadru al existenței, în care totul se schimbă rapid…

Trebuie precizat fără echivoc: Tehnologia Informației și a Comunicațiilor reprezintă o cucerire a inteligenței și creativității, iar Inteligența Artificială, un triumf al geniului uman, cea mai importantă invenție din istorie. Progresul tehnologic antrenează, în mod direct, progresul civilizației și al umanității, tehnologia fiind suportul tuturor activităților de azi și, mai ales, de mâine. Dar depinde, la nivel individual, cum folosim tehnologia și avantajele ei: pentru informare, formare și dezvoltare în educație, cultură, știință și cunoaștere și, desigur, divertisment sau numai pentru divertisment (deseori superficial) și pierderea timpului?…

În acest cadru, noile generații se îndepărtează din ce în ce mai mult de experiența lecturii. Atracția lor față de carte scade, în timp ce pasiunea pentru tehnologia digitală, cu tot ce presupune aceasta, crește, se amplifică spectaculos, devine un mod de a fi. Vorbim de generații născute în Era Digitală, cu gadgeturi și aplicații la îndemână de la primele vârste, despre copii pricepuți în a manevra telefoane, tablete și alte instrumente înainte să deseneze și să citească litere… Fenomenul se accentuează odată cu evoluția spectaculoasă, de la o zi la alta, a ICT.

Universul digital este ușor accesibil și constituie o lume fascinantă, cu nenumărate posibilități și scenarii, o călătorie nesfârșită, o aventură într-un spațiu fabulos, cu atracții fără rival…  Lectura presupune efort, însingurare, timp, ore, zile, o provocare tot mai greu de asumat față de atracția tehnologiei, a realității virtuale, a comunicării pe social media și a jocurilor. Copiii și tinerii de azi citesc din ce în ce mai puțin, unii la limita strictului necesar pentru obligații școlare. Dar și acolo intervin ajutoare redutabile: internet, rezumate ready-made și, mai mult decât orice, ajutorul suprem, omniscient, disponibil oricând și ultra-amabil, AI.

Tehnologia nu poate fi respinsă, ea fiind suportul și vectorul progresului. Dar trebuie folosită în scopuri multiple, inclusiv pentru documentare și învățare. Este o sursă redutabilă de informare în toate domeniile, o Bibliotecă la puterea n. Prin Inteligența Artificială, porțile cunoașterii se deschid larg, către multiversul informației. În același timp, cartea, mijlocul care a construit civilizația, nu trebuie lăsată în muzeul istoriei. Dimpotrivă, rămâne un instrument esențial al informării, educării și dezvoltării intelectuale. Lectura conduce la evoluție prin procese mentale de mare complexitate. Tehnologia și cartea trebuie privite împreună, într-un raport sinergic, ca două porți magice care deschid accesul spre vastitatea informației și spre profunzimea cunoașterii. Altfel spus, noile generații pot citi și cartea tipărită, și conținuturile digitale.

Din nou, școala și familia au un rol major în această provocare. Lectura trebuie să fie în continuare – dincolo de fluctuațiile timpurilor – o prioritate a educației și a formării, mijlocul fundamental al acestor procese. Lectura pe suport clasic – cartea –, lectura pe ecran digital, pentru că civilizația merge înainte și trebuie să ne adaptăm logicii evoluției. Lectura într-o abordare deschisă, care aduce cartea și tehnologia împreună, frecventarea constantă a textului, experiența cititului și a procesării informației sunt căile care vor duce la diminuarea analfabetismului funcțional și la extinderea orizontului cunoașterii la noile generații.