Am în faţă un chestionar aplicat în cadrul Proiectului POSDRU/153/, care urmăreşte realizarea de „Competenţe ştiinţifice şi abilităţi practice pentru o carieră de succes”. Este vorba despre un proiect accesat de Universitatea Politehnica din Bucureşti, având ca parteneri Inspectoratul Şcolar Prahova şi Alianţa Colegiilor Centenare (2014-2015). Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de circa 100 de elevi din 5 clase a XII-a ale unor licee bucureştene. Sunt implicaţi în proiect circa 3.000 de elevi de la 30 de licee şi colegii din Prahova şi Bucureşti. Punctul central al proiectului îl constituie realizarea unei platforme de învăţare digitală activă (LearningPark.ro), în vederea pregătirii elevilor pentru examenul de bacalaureat la matematică, fizică şi chimie. La prima vedere, eşantionul de 100 de elevi cuprins în acest chestionar poate părea nerelevant, dar citind răspunsurile îţi dai rapid seama de existenţa unor constante, care sunt atât de puternice, încât mărirea eşantionului ar fi fost inutilă; constantele arată, printre altele şi fără urmă de îndoială, puterea teribilă de standardizare a tehnologiei IT.
De fapt, ce a urmărit chestionarul? Să se contureze o imagine de ansamblu asupra relaţiei elevului de clasa a XII-a cu mediul online, altfel spus să se poată forma o idee despre cât de puternic a pătruns tehnologia IT în viaţa de şcolar a tânărului de 18 ani, dar şi în modul în care acesta îşi rezolvă sarcinile şcolare. Asta în condiţiile în care, cu siguranţă, există diferenţe notabile între relaţiile elevului de 18 ani cu tehnologia IT şi relaţiile elevului de 10 ani, să zicem, cu acelaşi Internet, „cultura IT” cunoscând, pe lângă standardizarea de care vorbeam, vizibilă şi la îndemâna oricui, şi o vădită evoluţie, prin apariţia de manuale specifice. Chestionarul a fost aplicat la trei licee din Bucureşti: Sf. Sava, Gh. Lazăr şi Tudor Vladimirescu.
Scopul aplicării chestionarului a fost acela de a evidenţia, într-o fază iniţială, anterioară implementării propriu-zise a proiectului, „Frecvenţa relaţiei elevului cu mediului online, datele ajutându-ne să stabilim dacă Proiectul vine pe un teren «sensibilizat»; s-a urmărit, de asemenea, identificarea site-urilor celor mai accesate şi a motivelor accesării acestora, identificarea disciplinelor de studiu la care se foloseşte tehnologia IT în liceele în care chestionarul a fost aplicat, ca şi reacţia provocată în rândul elevilor de prezentarea Proiectului «CSAPS/Competenţe ştiinţifice şi abilităţi practice pentru o carieră de succes» de către echipa de management”.
Din cele circa 100 de chestionare aplicate şi prelucrate au fost deduse concluzii care într-un fel sau altul au avut darul de a motiva iniţiativa şi existenţa proiectului, interesul stârnit fiind mare mai ales în rândul elevilor. S-a putut evidenţia şi ideea că scopurile proiectului vor putea fi atinse deplin.
Dar cum arată realitatea „online” vizavi de elev în general, de elevul de clasa a XII-a, care se pregăteşte pentru un examen de bacalaureat?!… Un examen despre care trebuie spus că e resimţit în ultimii ani ca o evaluarea serioasă şi cu consecinţe asupra destinului elevului. La întrebarea, esenţială, cât timp petrece un elev de 18 ani în faţa calculatorului, situaţia centralizată, numărul de ore adică, nu este foarte diferită de la un liceu la altul. Astfel la CN Gh. Lazăr numărul mediu de ore petrecute pe zi în faţa calculatorului de către un elev este de 2,01 ore/zi, la CN Sfântul Sava numărul mediu de ore zilnic este de 3,01 ore/zi, în vreme ce la Liceul Teoretic Tudor Vladimirescu numărul acestora este de 4,47 ore/zi.
Am fi tentaţi ca, în raport de aceste date şi de diferenţa sensibilă între numărul mediu petrecut în faţa calculatorului de către elevii de la Liceu T.V. în comparaţie cu celelalte două licee, să speculăm cum că acest număr de ore ar putea avea o legătură cu locul pe care-l ocupă fiecare dintre aceste licee în topul liceelor pe Capitală. Sau să facem speculaţii vizavi de calitatea procesului de predare-învăţare-evaluare, de particularităţile acestui proces. Dar asemenea speculaţii nu şi-ar avea rostul în absenţa unor date suplimentare. De altfel, chestionarul aplicat nu a avut ţinte de asemenea natură, diferenţa privind numărul de ore fiind relevabilă doar pe parcursul aplicării acestuia. În acelaşi timp, la nivel de „caz individual”, numărul cel mai mare de ore petrecute zilnic în faţa calculatorului a fost atins, oarecum aşteptat, de către doi elevi de la Liceul T.V.; cei doi elevi susţin că petrec 10, respectiv 12 ore zilnic în faţa calculatorului, ceea ce pare a fi neveridic, cifrele date putând fi eventual explicate prin neînţelegerea exactă a întrebării… Sau, cine ştie?!…
~n privinţa unei alte solicitări din chestionar, care cerea elevilor să noteze numele celor mai accesate site-uri, cele care apar cu cea mai mare frecvenţă sunt: Wikipedia, Referate.ro, Didactic.ro, Descoperă.ro, Scribd.ro, Integral.calculator, subiectemate.ro, Youtoube, Edu.ro (număr mic de accesanţi!), Facebook etc., frecvenţa cea mai mare fiind atinsă de site-uri precum Referate.ro, Didactic.ro. şi Scribd.ro… Oarecum aşteptate au fost şi răspunsurile la întrebarea numărul 3, prin care se cerea să se explice motivele accesării site-urilor menţionate, relaţia cu sarcinile de învăţare. Peste 80% dintre chestionarele prelucrate relevă faptul că site-urile în cauză sunt folosite pentru rezolvări de probleme/teme/copiat de referate (copiatul fiind sensibil egal ca „modalitate de lucru” cu celelalte două: rezolvări de teme, în general, şi rezolvări de probleme, în special). Doar 15% dintre cei chestionaţi se folosesc de aceste site-uri pentru a dobândi mai multe informaţii necesare unei formări generale a elevului. Şi doar trei elevi (3%) răspund negativ (site-urile nu ne ajută la şcoală!), în sensul că nu le folosesc pentru a răspunde/rezolva cerinţele învăţării/studiului formulate de şcoală.
În sfârşit, în ceea ce priveşte identificarea disciplinelor la care se folosesc programe de învăţare online sau tehnologie IT, discipline la care se folosesc asemenea modalităţi, cu o frecvenţă de peste 80%, sunt Informatica şi TIC. ~n rest, folosirea unor asemenea modalităţi apare ca fiind modestă (frecvenţă de circa 10%) la discipline precum: engleza, matematica, româna, biologia sau franceza şi, interesant, cu o mai mare frecvenţă la Liceul Tudor Vladimirescu decât la celelalte două (14%).
Concluziile sunt cumva cele aşteptate. Se poate deduce astfel, pe de-o parte, modesta dotare şi pătrundere în şcoala preuniversitară a tehnologiilor IT specifice învăţării, iar pe de altă parte, cantonarea încă a didacticii într-o sferă a discursului verbal, chiar şi atunci când avem de-a face cu discipline cu o puternică dimensiune aplicativă. Se poate deduce, pe de altă parte, că mediul online este folosit mai ales într-o manieră neproductivă, formală, în sensul copierii de date, texte, referate etc., ceea ce, desigur, nu e o surpriză pentru nimeni, dar menţine mai departe o serie de probleme privind adecvarea şcolii la realitatea online, la tot ceea ce se poate fi numit azi, impropriu de cele mai multe ori, ca reprezentând platforme de învăţare.
Adrian COSTACHE
P.S. Pentru coordonatorii proiectului, un motiv de încredere în utilitatea şi noutatea acestuia l-a constituit şi faptul că întâlnirile iniţiale cu elevii din cadrul prezentărilor făcute de către echipa de management a proiectului au primit constant aprecieri pozitive, cele mai multe răspunsuri (peste 80%) considerând aceste întâlniri ca fiind foarte interesante, „o idee foarte bună”, şi foarte necesare în accesarea platformei de învăţare.