Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, cea mai mare federație sindicală din România, a împlinit anul acesta 25 de ani de existență, 25 de ani de sindicalism activ, militant, în slujba educației și a angajaților din sistemul de învățământ. Cu acest prilej, la Sinaia, pe 30 aprilie, a avut loc o Conferință Aniversară, eveniment de anvergură europeană la care au fost invitați reprezentanți ai sindicalismului de pe continent, foști și actuali președinți de organizații afiliate la FSLI, președinții fondatori, președintele României, Klaus Iohannis, primul ministru al României, Victor Ponta, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, foștii miniștri Ecaterina Andronescu și Remus Pricopie, Victor Ciorbea în calitate de fost președinte FSLI, Vasile Șalaru, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar în MECS, ministrul pentru Dialog Social, Liviu Marian Pop, fost secretar general al FSLI, președinții confederațiilor sindicale din întreaga țară, dar și președinții celor mai mari sindicate din învățământ din mai multe țări: Norvegia, Germania, Bulgaria, Israel ș.a.
În cadrul Conferinței Aniversare 25 de ani FSLI a fost prezentat și un film foarte interesant despre istoria FSLI. Au luat cuvântul mulți invitați, venind cu mesaje de felicitare pentru activitatea celui mai mare sindicat din învățământul românesc.
Au fost premiați toți foștii președinți ai organizațiilor afiliate FSLI. Au fost invitați și premiați președinții fondatori. Au fost premiați actualii președinți ai organizațiilor afiliate, premiul constând într-o diplomă jubiliară și o plachetă FSLI. S-a distribuit, de asemenea, un volum oma­gial despre istoria celei mai mari federații sindicale. O istorie zbuciumată, presărată cu o în­cleș­tată luptă cu aberațiile sistemului, cu incom­petența și cinismul puterii politice românești din ultimul sfert de secol. Ne amintim de marile mitinguri, marșurile de protest, grevele generale pe termen nelimitat, care au riscat să înghețe uneori anul de învățământ atunci când Educația, elevul, profesorul au fost amenințați și uneori chiar sacrificați de cele mai cinice măsuri venite din partea guvernanților. Emblematici rămân anii 2008-2012, anii celor mai drastice tăieri salariale din Europa și ai asumării celei mai aberante legi a învățământului de la cea comunistă, din 1948, `ncoace. Au fost în același timp anii în care cinismul puterii politice a atins cote grotești, iar umilințele la care au fost supuse cadrele didactice au devenit insuportabile. Nu în ultimul rând, au fost anii în care s-a dat cel mai puternic atac împotriva sindicalismului românesc și în care s-a încercat pe toate căile anihilarea dialogului social. Călită în toată această perioadă, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ este astăzi o forță de care nu doar sistemul de educație, ci întreaga societate românească are nevoie. Intervențiile celor prezenți și mesajele transmise de cei care nu au putut participa la marele eveniment au subliniat din plin acest lucru.
Simion Hancescu, președinte FSLI:
„De numele federației noastre se leagă cele mai mari acțiuni de protest din istoria României”
„Avem obligația morală să mulțumim în primul rând celor care acum 25 de ani au demarat această construcție numită FSLI, federație care astăzi este cea mai puternică din România, a ținut să sublinieze în discursul său președintele FSLI, prof. Simion Hancescu. Trebuie să mulțumim în același timp și membrilor de sindicat, ei, care sunt pionul principal al acestei construcții, fără de care federația nu poate să existe. În toți acești ani, de numele federației noastre se leagă cele mai mari acțiuni de protest din istoria României, cele mai mari greve, cele mai mari mitinguri și pichetări, multe dintre ele soldate cu rezultate benefice pentru membrii de sindicat. Federația noastră s-a implicat în toți acești ani în elaborarea actelor normative după care a funcționat și funcționează învățământul românesc. Îmi amintesc aici de Legea 128, unde aveam anumite drepturi, pe care fosta guvernare ni le-a luat și am speranța că vom reuși să le recuperăm”. Președintele Hancescu a mai ținut să spună că în anii care au trecut FSLI și-a extins relațiile cu organizațiile sindicale din Europa. Simion Hancescu a ținut să specifice și foarte buna colaborare cu celelalte două federații sindicale din Învățământ – Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret și Federația Sindicală Alma Mater: „Împreună, a spus în acest sens, președintele FSLI, de foarte multe ori am făcut și facem demersuri pentru un viitor mai bun pentru elevi și pentru dascălii acestei țări”. Deși era un moment jubiliar, președintele Hancescu a profitat de prezența reprezentanților instituțiilor funda­mentale din România și a ținut să reamintească problemele nerezolvate ale învățământului româ­nesc: „Avem o lege care spune că educația trebuie să primească 6% din PIB și cine își imaginează că se poate face învățământ de calitate fără bani se înșală. Am speranța că, dacă nu anul viitor, măcar în 2017 acest deziderat va fi dus la îndeplinire. Avem o mare problemă, numită birocrație, care a sufocat sistemul. Avem problema personalului nedidactic. Sunt 50.000 de oameni în sistem plătiți la salariul minim pe economie. Se lucrează la o lege a salarizării unitare și, chiar dacă prin Acordul semnat în 27 octombrie am obținut ca până în 2017 să se mărească salariile cu 34%, cred că în noua lege a salarizării profesorul debutant ar trebui să plece de la un salariu net de cel puțin 1700-1800 de lei dacă dorim să vină spre învățământ profesori performanți, iar raportul dintre salariul unui profesor la final de carieră și cel al unui debutant să fie de 2:1”.
Mesajul Președintelui Klaus Iohannis:
„Vă asigur de toată susținerea mea și vă rog să aveți încredere că, în final, împreună, vom reuși”
Președintele Klaus Iohannis nu fost prezent la Conferință, dar atât în calitatea sa de șef al statului, cât și de cadru didactic a transmis, prin intermediul consilierului Andrei Muraru, un cuvânt emoționant, din care s-a desprins limpede mesajul reconstruirii sistemului național de învățământ. Deoarece am publicat integral mesajul președintelui în numărul trecut, redăm acum doar câteva fragmente: „La ceas aniversar, doresc să felicit Federația Sindicatelor Libere din Învățământ pentru cei 25 de ani de activi­tate. Este o performanță în sine faptul că în tot acest timp v-ați remarcat ca un actor social puternic, punându-vă întreaga competență și experiență în slujba educației, pentru schimbarea calității învățământului.
Educația este pilonul de bază al unei societăți sănătoase, așa cum a arătat-o în ultimele decenii evoluția statelor care au mizat pe investițiile majore în acest domeniu. O națiune nu poate să perfor­meze și nici să evolueze dacă sistemul de învățământ este deficitar și prezintă numeroase carențe. De aceea, în mandatul meu, așa cum am declarat-o în repetate rânduri, educația constituie o prioritate națională, fiind cea mai importantă resursă de care dispunem ca națiune. (…) Proble­mele grave cu care se confruntă azi sistemul de educație din România demonstrează, fără doar și poate, că este imperios necesară reconstrucția lui. Pentru a avea însă o șansă, România trebuie să investească masiv într-un nou sistem. (…) Vă asigur de toată susținerea mea și vă rog să aveți încredere că, în final, dacă vom lucra împreună, oameni politici, sindicate și alți actori implicați, vom reuși. (…) În acest context, prilejul de azi al celebrării a 25 de ani de existență a Federației Sindicatelor Libere din Învățământ este unul bine-venit, întrucât doar cu parteneri cu experiență, așa cum sunteți dvs., putem izbândi”.
Mesajul prim-ministrului Victor Ponta:
„România are nevoie de mișcări sindicale cât mai puternice”
Nici premierul Victor Ponta nu a putut fi prezent la eveniment. Mesajul său a fost citit de consilierul Corneliu Vișoianu: „Consider că Federația Sindicatelor Libere din Învățământ a fost întotdeauna un partener onest al Guvernului, un actor social care și-a făcut datoria față de toți angajații din educație, fie că au fost vremuri mai negre sau mai senine. Prin acest mesaj doresc să vă mulțumesc pentru întreaga dvs. activitate, cu atât mai mult cu cât în ultimii 25 de ani FSLI s-a impus drept cea mai mare federație sindicală din România. De asemenea, doresc să vă asigur de întregul meu respect, fiind conștient de impactul pe care personalul reprezentat de FSLI îl are pentru dezvoltarea generațiilor de mâine ale României și sunt ferm convins că prin dialog și colaborare, educația din România poate primi respectul și finanțarea de care are atât de multă nevoie.
Sunt conștient de faptul că cele mai multe dintre nedreptăți nu pot fi reparate prin vorbe, ci doar prin fapte, tocmai de aceea îmi asum în mod public, ca niciodată: cât voi ocupa funcția de premier, în România nu se va mai tăia un leu din salariile angajaților din educație”. În final, premierul României a spus că va veghea la repa­rarea nedreptăților făcute de vechii guver­nanți și că va avea grijă să fie găsite cele mai bune soluții pentru îmbunătățirea stării actuale a salarizării din domeniul educației. „România are nevoie de mișcări sindicale cât mai puternice, și-a încheiat premierul discursul, iar FSLI a demonstrat prin întreaga activitate din acești ani că este un reprezentant de forță al angajaților din educație”.
Mesajul președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu:
„Mă bucur că în perioada în care am fost prim-ministru am putut să contribui la ameliorarea condițiilor din învățământ”
„Apreciez modul în care am purtat nu o dată discuții cu dvs. din diferitele calități pe care le-am avut, inclusiv din perioada când eram prim-ministru, a mai spus el, remarcând totuși că nu întotdeauna punctele de vedere au coincis. Atât dvs., cât și eu am arătat o disponibilitate pentru dialog și cred că într-o societate normală proble­mele nu se pot rezolva altfel decât pe calea dialo­gului. Mă bucur că în perioada cât am fost prim-ministru am putut să contribui, cred că într-o manieră care s-a remarcat, la ameliorarea condi­țiilor din învățământ, mă refer atât la retribuția cadrelor didactice și auxiliare din învățământ, dar și la ameliorarea condițiilor de infrastructură a învățământului. Cred că pariul României cu viitorul rezidă în capacitatea de a pregăti oameni pentru a face față provocărilor societății româ­nești, aflată într-o competiție dificilă atât în plan european, cât și la nivel global.”
Ecaterina Andronescu – senator, ex-ministru al Educației:
„O țară nu are ziua de mâine fără o școală bine ancorată în ziua de azi”
Prezentă la eveniment, profesorul universitar Ecaterina Andronescu, ministru al Educației în două mandate, a transmis un mesaj emoționant, ținând să sublinieze faptul că se află în fața repre­zentanților celui mai important segment din societatea românească, cel al profesorilor. Spicuim din discursul senatoarei: „În toți acești ani n-ați făcut altceva decât să slujiți sistemul de învăță­mânt. Activitatea dvs. trece mult dincolo de aceste acțiuni sindicale, pentru că încercarea de a corecta de fiecare dată, de a ameliora curricula școlară, legea învățământului sunt tot atâtea lucruri de fond, extrem de importante, pe care am încercat să le construim în perioade mai bune sau mai puțin bune. Cred că dvs., prin faptul că veniți cu realitatea din școlile noastre, aduceți un plus în dialog și ne ajutați întotdeauna să găsim cele mai înțelepte soluții pe care să le punem în lege. De aceea poate că a fost atât de mare supărarea atunci când actuala Lege 1 nu a fost dezbătută public în așa fel încât să poată fi corectată și racordată la realitățile sistemului de învățământ. Eu cred că este momentul ca acum, împreună cu dvs. – și sper să avem și susținerea Președinției și Guvernului –, să rescriem legea cu elementele de noutate pe care le putem aduce”.
Ministrului Educației, Sorin Câmpeanu:
„Nu ne putem imagina o educație de calitate fără resursele financiare aferente”
„Profesia didactică, a spus în discursul său ministrul Cîmpeanu, se confruntă cu noi provocări într-o lume aflată în continuă schim­bare, se confruntă cu noi tehnologii și nu în ultimul rând cu așteptări din ce în ce mai mari de la sistemul de educație. Aceasta presupune o atenție specială acordată recrutării, selecției, formării inițiale și continue a dezvoltării carierei profesionale pentru fiecare cadru didactic în parte. Presupune, de asemenea, o asigurare cât mai bună a condițiilor în care aceste cadre didac­tice își desfășoară activitatea. De aceea, nu ne putem imagina un bun management al sistemului național de educație în absența unui dialog permanent cu principalii parteneri ai ministe­rului, și mă refer aici la reprezentanții cadrelor didactice din federațiile sindicale. Apreciez în mod deosebit faptul că, în discuțiile cu ministerul, liderii federațiilor sindicale reprezentative nu s-au limitat la revendicarea unor drepturi salariale sau drepturi de altă natură, ci au pus în dezbatere probleme fundamentale ale sistemului”. Ministrul Educației a dat asigurări că instituția pe care o conduce va fi deschisă la dialog, un dialog real, cu reprezentanții sindicatelor din Educație: „Vă asigur de întreaga deschidere a ministerului pentru consolidarea unui parteneriat de substanță în beneficiul oamenilor, școlii, elevilor și pentru îndeplinirea acelui obiectiv mult așteptat și atât de necesar, asigurarea unor resurse financiare corespunzătoare, deoarece nu ne putem imagina o educație de calitate fără resursele financiare aferente”.
Remus Pricopie, ex-ministru al Educației:
„Succesul dvs. înseamnă succesul cadrelor didactice, al sistemului de învățământ și al copiilor noștri”
Fostul ministru al Educației în perioada 2012-2014 a remarcat în discursul său cei 25 de ani de muncă, dialog, activități și proiecte dedicate dezvoltării sistemului de învățământ și promovării performanței în educație, dar și de proteste și atitudini ferme la adresa celor care au lezat inte­resele învățământului românesc. Cum am redat deja integral în numărul trecut al revistei și acest discurs, vom spicui cele mai importante afirmații ale ex-ministrului Pricopie. „FSLI este un simbol pentru mișcarea sindicală din România, un factor de echilibru și de consens, care a asigurat prin activitatea sa buna desfășurare a dialogului dintre autoritățile publice și actorii principali ai sistemului de învățământ – profesori, elevi, părinți.” FSLI, a mai spus el, a fost și rămâne un promotor al reformelor și progresului în educație. „Reprezentanții FSLI au avut și au un rol important în dezvoltarea și îmbunătățirea statutului cadrelor didactice, în promovarea dialogului social și stabilirea unor standarde euro­pene în sistemul educațional.” Remus Pricopie și-a încheiat discursul prin a ura mem­brilor FSLI multe realizări, „pentru că succesul dvs. înseamnă succesul tuturor cadrelor didactice, al întregului sistem de învățământ și, în final, înseamnă succesul copiilor noștri”.
Liviu Marian Pop, ministru pentru Dialog Social:
„Sunt produsul mișcării sindicale din învățământ”
„Cunosc activitatea celei mai mari organizații sindicale din România, a spus în cuvântul său fostul secretar general al FSLI, Liviu Pop, actual ministru pentru Dialog Social. Am activat în rândurile dvs. și sunt, așa cum îmi place s-o spun, produsul FSLI și în același timp produsul mișcării sindicale din învățământ. Dacă am fi avut dialog social timp de 25 de ani în România, lucrurile ar fi arătat altfel azi. Trebuie să luăm toate lucrurile bune din cei 25 de ani de activitate, să stăm să vedem unde am greșit, dacă am greșit și cât am greșit, ce am obținut și ce trebuie să obținem fiecare dintre noi, actori, sindicate, patronate, Guvern, Parlament, societate civilă. Sper din tot sufletul ca `n următorii 25 de ani, treaptă cu treaptă, să creștem încrederea în sistemul de educație, să îmbunătățim calitatea actului educațional, pentru că numai oamenii educați pot fi liberi, iar România este o țară care la nivelul Uniunii Europene poate și trebuie să fie o țară liberă.”
Vasile Șalaru, secretar de stat în Ministerul Educației:
„Fără efortul dvs. pentru emanciparea unui sistem anchilozat și greoi, toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile”
„Educația unui neam reprezintă baza exis­tenței ființei sale, baza dezvoltării oricărui subsistem social, iar implicarea FSLI în construirea unui sistem educațional coerent și apt în a induce cunoaștere și valori morale în profunzimea societății române este de admirat și de lăudat, a spus secretarul de stat pe Preuniversitar din Ministerul Educației. Nu doresc să enumăr acum realizările dvs., modificarea legislației care a permis titularizarea profesorilor în învățământ, reducerea normelor didactice și a numărului de elevi în clasă, creșteri salariale succesive, moder­nizarea unităților de învățământ, dotarea acestora, cursuri de specializare, creșterea nive­lului de pregătire a cadrelor didactice, derularea mai multor programe de dezvoltare prin accesare de fonduri structurale, informa­tizarea sistemului de învățământ, le cunoașteți dvs. mai bine pe toate, nu doar pe cele pe care le-am numit, și știți cu ce preț le-ați obținut. Dar fără efortul dvs. pentru emanciparea și conștientizarea unui sistem anchilozat și greoi, toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile”, a încheiat secretarul de stat.
Șerban Iosifescu – Președinte ARACIP:
„Factorul cel mai important din școală care determină rezultatele elevului este profesorul”
La conferința de la Sinaia a fost prezent și președintele ARACIP. Subliniind importanța existenței liderului de sindicat în unitățile de învă­ță­mânt, acesta a spus: „Factorul cel mai impor­tant din școală care determină rezultatele elevului este profesorul, dar trebuie să fim conștienți că socie­tatea actuală, extrem de diversă, pluralistă, în con­tinuă și rapidă schimbare, cere o educație pe mă­sură, la fel, pluralistă, diversă și în continuă evoluție”.
Solidaritatea alergătorilor de cursă lungă:
„Mult mai numeroase au fost acele momente când noi am acționat unitar”
La eveniment au fost invitați și liderii celorlalte două mari federații sindicale din Educație. În discursul său, Marius Nistor, președintele FSE Spiru Haret, a subliniat răspicat unitatea în care au acționat vreme de 25 de ani cele două federații sindicale, în lupta pe baricadele educației: „În permanență, ne-au unit interesele membrilor noștri de sindicat și interesele sistemului de învățământ. Obiectivele au fost comune și mult mai numeroase au fost acele momente când noi am acționat unitar, lucru care este demonstrat și în momentul de față. Faptul că astăzi dvs. existați demonstrează foarte clar că ați avut puterea necesară, că ați avut în spate membri de sindicat care ne-au dat posibilitatea atunci când nu ne mai gândeam să ajungem la acest moment aniversar din viața dvs.”. Nu în ultimul rând, ci în mod spe­cial, Marius Nistor a ținut să atragă atenția actualei clase politice, „chiar și celor plecați din rândurile noastre”, să nu uite că Legea Dialogului Social încă nu s-a schimbat, este aceeași, promovată în perioada guvernării Boc, Codul Muncii încă nu s-a modificat în concordanță cu așteptările generale: „Așteptăm clar din partea politicienilor să ne de­monstreze că mișcarea sindicală este și trebuie con­si­­derată un partener important pentru clasa politică din România”.
Rememorând anii din urmă ai luptei sindicale, Anton Hadăr, președintele FNS Alma Mater, a spus la rândul său: „Între 2009 și 2012 cred că a fost cea mai neagră perioadă din activitatea noastră sindicală. Puterea politică a acelor vremuri a pus ochii pe noi și nu s-a lăsat până nu a zdrobit, prin anumite locuri, mișcarea sindi­cală. Totuși, sindicatele din Educație au rezistat cel mai bine. Chiar dacă și la noi au fost unele rețineri, rezultate negative, sindicatele din Educație au dovedit că rămân o forță. Azi consider că ne aflăm într-un moment de revitalizare. (…) Vă puteți baza pe prietenia pe care FSLI o are cu Alma Mater, niciodată să nu vă îndoiți de asta, chiar dacă suntem cam a zecea parte din ce sunteți dvs., dar suntem învăță­mântul superior, nu putem trăi unii fără alții. Ceea ce faceți dvs. reprezintă clar resursa umană pentru noi. Ceea ce facem noi, pregătim absolvenții de facultăți pentru dvs., e clar că reprezintă o colaborare care va fi veșnică și, sper, cu rezultate din ce în ce mai bune”.
Mesaje de solidaritate din toate colțurile Europei:
„Sper ca organizațiile din educație să fim împreună, să ne ajutăm unii pe alții și vom reuși”
Un număr important de reprezentanți ai sindicalismului european au luat, de asemenea, cuvântul. Aceștia au subliniat în unanimitate unitatea mișcării sindicale europene, tenacitatea Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, transformarea României, în ultimul sfert de secol, dintr-o țară ciopârțită și necunoscută, într-o țară care și-a recăpătat demnitatea și respectă și luptă pentru valorile europene: „Federația dvs. a arătat, de-a lungul acestor 25 de ani, că a știut să își facă auzită vocea, revendicările, speranțele, pentru politici educative care să ducă la o reușită a tuturor elevilor, a spus de la microfonul conferinței Odile Cordelier – secretar național SNES-FSU/ETUCE, vicepreședinte al Internaționalei Educației pentru Regiunea Europa – Comitetul European Sindical pentru Educație. FSLI a contribuit la restruc­turarea reformelor din învățământ. Vă felicităm pentru toată munca sindicală depusă în toți acești ani și pentru că zilnic ați contribuit la asigurarea con­di­țiilor de muncă motivante pentru perso­nalul din Educație, care să permită elevilor să studieze în cele mai bune împrejurări.”
„Sunt plină de speranțe că vom lucra împre­ună și în viitor și cred că este extrem de important dialogul dintre angajați și angajatori, acesta fiind scopul nostru la nivel european, a spus și Bianca Stege – secretar general a Federației Europene a Patronatelor din Educație – EFEE. Sunt foarte recunoscătoare pentru încrederea pe care mi-o arătați și sunt convinsă că pas cu pas și lucrând uniți vom crea condiții mai bune pentru toți elevii și studenții din Europa.”
Kounka Damianova – președinte al Comite­tului Permanent pentru Egalitate al Comitetului European Sindical pentru Educație (SEB Bulgaria) a adus la Sinaia salutul celor 72.000 de sindicaliști bulgari din educație, arătând că pro­ble­mele cu care se confruntă cele două sisteme de învățământ sunt aceleași și că lupta sindicală din Bulgaria și din România a fost caracterizată în ultimii ani de foarte multă solidaritate și prietenie. „Dificultățile încă există în sistemele noastre de învățământ, ele se referă la slaba finan­țare, la o formare inițială și continuă a cadrelor didactice nu întotdeauna la înălțime, la o calitate a educației care uneori lasă de dorit. Pentru a schimba această situație, trebuie să facem eforturi concrete, trebuie să luptăm fără oprire și cu abnegație.”
Hans Øyvind Nilsen – consilier Relații Internaționale LO Norvegia, a făcut cunoscut faptul că din anul 2009 există o colaborare între LO Norvegia și FSLI. „Echipa FSLI cu care am lucrat este cea mai pasionată și muncitoare echipă de proiect pe care am întâlnit-o, din întreaga Europă. Sunt mândru că am avut ocazia să lucrez cu ea în câteva proiecte și de rezultatele remarcabile pe care le-am obținut.” Anul trecut, peste 1.000 de profesori din România au învățat despre sănătate și siguranță la locul de muncă.
În discursul său, Antonio Torres Gomez – președinte CST Spania, a remarcat: „Azi, în toată Europa se pregătesc mișcări de protest față de guvernele țărilor. Dar aici celebrăm ceva mult mai important decât o manifestație. Acum 23 de ani, când am cunoscut România, era o țară cu mari probleme, ca și Bulgaria, nu exista pic de morală, lumea era aproape «moartă». Marile puteri europene dezarmau rapid România, dar nu îi luau armele, ci o dezarmau din punct de vedere strategic. Și în acel moment nimeni nu ar fi pariat pe România. În 25 de ani ați fost capabili cu adevărat să nu vă lăsați învinși ca țară. Ați păstrat ce are o țară cel mai important: cultura, educația.”
Nu în ultimul rând, Ran Erez – președintele Asociației Profesorilor din Învățământul Pre­universitar din Israel, a venit cu un discurs cald, prietenesc, plin de speranță: „Și noi am trecut peste aceleași probleme, dar noi suntem mai vechi, organizația noastră are 60 de ani și 60.000 de profesori de liceu. Vreau să strângem legăturile între organizațiile noastre, pentru a vă da tot suportul de care aveți nevoie, profesional, financiar. Vrem să ajutăm toate organizațiile de profesori, pentru că situația voastră trebuie ameliorată prin salarii și condiții de muncă. Nu e ușor să fii profesor, sper ca organizațiile din educație să fim împreună, să ne ajutăm unii pe alții și vom reuși”.
Solidaritate puternică și în țară:
„Societatea în care trăim ne determină să fim vigilenți”
Au urmat mesajele din țară, mai precis, din toate colțurile țării, venite din partea actualilor, dar și foștilor lideri sindicali. Redăm intervențiile și fragmentele cele mai semnificative. Mihai Mihail, fost președinte SLI Dâmbovița: „Societatea în care trăim ne determină să fim vigilenți și să ne apărăm drepturile câștigate. Important este că FSLI a devenit o forță respectată și prețuită. Mai sunt multe de făcut, dar privindu-vă îmi dau seama că puteți obține și mai multe succese, convinși că numai uniți putem învinge. Prin acțiuni perseverente și concentrate, FSLI s-a impus și azi nu mai putem fi dați la o parte”. Mariana Becic, fost secretar general FSLI: „Din funcția de secretar general, am reprezentat federația la toate întâlnirile și negocierile care s-au desfășurat de-a lungul timpului și am reușit să reprezint femeile din învățământul românesc în calitate de sindicalistă, alături de patru bărbați care pot fi numiți titani ai sindicalismului: Cătălin Croitoru, Aurel Cornea, George Izvoranu, Răzvan Bobulescu”. Cornelia Popa Stavri, vicepreședinte FSLI: „Cum ar fi arătat oare învățământul fără mișcarea sindicală? Dezastru! 25 de ani aș putea asocia cu vârsta în care un cuplu serbează nunta de argint și își reînnoiește jurămintele. În acest moment, generația actuală își reînnoiește jurămintele față de FSLI, față de principiile care guvernează strategia FSLI”. Mitică Iosif, președintele SLSIP Constanța: „2011 a fost cel mai greu an pentru mișcarea sindicală: a fost anul în care s-a dat o lege a educației în prevederile căreia nu ne-am regăsit și prin care am pierdut cu mare ușurință drepturi pe care le câștigasem cu foarte mult efort, o lege a dialogului social care a fost adoptată fără dialog social și state de plată care au ajuns brusc să nu mai poată cuprinde în ele cotizația sindicală. Cei care au gândit acea măsură au gândit-o drept lovitură de grație dată mișcării sindicale românești”.
George Purcaru, președinte SLI Bacău: „Dacă seniorii luptau în trecut cu o clasă politică în curs de consolidare, noi luptăm azi cu o clasă politică bine organizată, structuri guvernamentale interesate din ce în ce mai puțin de problematica învățământului, de calitatea educației și de demnitatea dascălului”. Gabriel Ploscă, președinte SLLICS Neamț: „Mă îngrijorează ușurința cu care am pierdut în ultimul timp multe din drepturile sindicale câștigate cu trudă de-a lungul anilor. Personal, mi-aș dori să o pot lua de la capăt, probabil aș face mai bine toate lucrurile, dar e rândul noii generații”. Ioana Petreuș, președinte SLI Maramureș: „Sentimentul apartenenței la FSLI s-a așezat și a crescut cu timpul. Simțeam că trebuie să fim uniți cu seniorii, dar voiam și să fim liberi în mișcări și în idei, pentru a putea pune împreună, acolo unde se cuvine, demnitatea dascălului”.
Lecția nescrisă a seniorilor:
„Trebuie să duceți mai departe steagul a ceea ce noi am început”
Redăm ceva mai mult din discursul fostului președinte al FSLI, omul care, alături de Răzvan Bobulescu și George Izvoranu, a dus o bună perioadă de timp lupta deschisă pentru demnitatea cadrului didactic și sănătatea sistemului de învățământ. „Ne știm de 25 de ani, am fost împreună, cu bune, cu rele, cu greutăți, cu împliniri, toate au fost ale noastre, au fost momente în care ne-am bucurat, au fost momente în care ne-am întristat, dar am trecut peste toate pentru că am fost uniți, pentru că am fost solidari și pentru că am format întotdeauna o echipă, și-a început discursul Aurel Cornea, președintele de onoare al FSLI. Timpul istoric al generației mele a trecut, este momentul vostru, trebuie să duceți mai departe steagul a ceea ce noi am început. A fi lider nu înseamnă să ai puterea, ci să insufli altora puterea, iar voi aveți puterea membrilor de sindicat în spate și având această putere a oamenilor pe care îi conduceți, a oamenilor care cred în voi, este de datoria voastră să faceți totul ca să fie mult mai bine pentru ei. (…) Avem nevoie de o reformă a învățământului care să ducă la calitate, avem nevoie de racordarea învățământului românesc la cel european, iar aceasta se poate face numai printr-o abordare completă, printr-o nouă lege, cu o viziune nouă, la care voi trebuie să vă aduceți contribuția.” Aurel Cornea a încheiat subliniind necesitatea asigurării prosperității salariaților din învățământ printr-o salarizare corespunzătoare și reconstruirea unui statut al cadrelor didactice demn în societate. Nu în ultimul rând, fostul lider al FSLI a cerut reprezentanților FSLI să fie cât mai activi, cât mai prezenți în activitatea internațională, să dezvolte proiecte și programe, pentru a asigura cadrelor didactice o posibilitate de perfecționare continuă.
Mișcarea sindicală din educație, într-o nouă etapă
„După 25 de ani de luptă pe meterezele educației, luptă deschisă uneori, atunci când ultimele căi pașnice de rezolvare a conflictelor au fost epuizate, Federația  Sindicatelor Libere din Învățământ a pășit într-o nouă etapă. Au spus-o toți vorbitorii în discursurile lor. Unii, din generația mai tânără, adresându-se antecesorilor lor, și-au exprimat speranța că următoarea etapă va fi una a dialogului, nu a luptei deschise. Au trecut 25 de ani, problemele, modul de abordare a acestora este cu totul altul, a spus în cuvântul său președintele de onoare Aurel Cornea. Pe măsură ce vor trece anii, vor fi din ce în ce mai multe școli particulare, iar profesorii de acolo trebuie și ei reprezentați.” Dacă se va deschide sau nu sindicalismul către instituțiile de învățământ particulare este greu de spus acum sau într-un viitor apropiat. Într-un viitor ceva mai îndepărtat ar putea fi pusă însă această problemă, pentru că, `n prezent angajatul din sectorul privat se află nu de puține ori la bunul plac al angajatorului, iar instituțiile private de `nvățământ nu reprezintă o excepție. Acestea `nsă sunt aspecte a căror rezolvare mai necesită timp.
Într-o societate românească neașezată timp de 25 de ani, aruncată la răscrucea tuturor vânturilor, luptei sindicale i-a revenit un rol uriaș și cu atât mai mult Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a cărei luptă pentru demnitatea dascălului și calitatea `nvățământului s-a singularizat în corul puternic al celor care s-au luptat cu o putere politică dezumanizată. La mulți ani, FSLI!
Marcela GHEORGHIU