Reprezentanții Uniunii Social-Liberale, aleși și de dascălii României, ignoră sutele de educatori, profesori, personal auxiliar și nedidactic, membri ai Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), care au pichetat timp de trei zile consecutiv sediul Guvernului și al USL.
Peste 400 de membri ai FSLI au pichetat în data de 30 octombrie 2013, pentru a treia zi, sediile Executivului și USL, dar fără niciun rezultat. Această atitudine a guvernanților împinge profesorii spre protestul final, grevă generală.
„Celor care ne guvernează nu le pasă de educație, doar pe hârtie aceasta este prioritate națională. Dar acest lucru nu face decât să îi determine pe membrii noștri să oprească complet activitatea. Noi nu vrem să ajungem în această situație, pentru că au de suferit și copiii. Dar cu salariul de mizerie și condițiile în care lucrăm, nu există altă cale”, a precizat președintele FSLI, Simion Hancescu.
Peste 10.000 de dascăli vor ieși în stradă pe 6 noiembrie, la un miting în Piața Victoriei, urmat de un marș până la Parlament, cerând respectarea legii. „Dacă și după această amplă acțiune vom fi tratați cu aceeași ignoranță, dascălii vor fi nevoiți să închidă școlile”, a spus Președintele FSLI.
Revendicările membrilor FSLI sunt:
• Alocarea începând cu anul 2014 a minimum 6% din PIB pentru educație, conform art. 8 din Legea Educației Naționale, și creșterea ponderii cheltuielilor de personal pentru învățământ, din totalul cheltuielilor de personal din sectorul public. Alocarea a minimum 6% din PIB pentru educație este singura soluție pentru a micșora decalajul dintre România și celelalte țări membre ale Uniunii Europene, care alocă în medie 5,2% din Produsul Intern Brut pentru finanțarea învățământului;
• Modificarea Legii educației naționale, inclusiv în ceea ce privește statutul personalului didactic, astfel încât să se elimine discriminările existente în prezent și să conducă la creșterea calității actului de instrucție și educație, dar și la creșterea gradului de implicare a cadrelor didactice în luarea deciziilor, respectiv:
– Reintroducerea normei de predare de 16 ore pe săptămână pentru personalul didactic care are peste 25 de ani vechime în învățământ și gradul didactic I;
– Decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice să se facă de la bugetul de stat, prin Ministerul Educației Naționale;
– Introducerea prevederilor Legii nr. 315/2006 privind stimularea achiziționării de cărți sau programe educaționale pe suport electronic;
– Reintroducerea sporului de doctorat;
– Posibilitatea pensionării anticipate, cu cel puțin 3 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei;
– Acordarea gradației de merit și pentru personalul didactic auxiliar;
– Introducerea posibilității dobândirii de către cadrele didactice a celei de-a doua specializări, prin programe de conversie profesională, cu finanțare de la bugetul de stat;
• Adoptarea unei legi de salarizare, prin care:
a) salariile profesorilor debutanți să crească cu 50%, iar raportul dintre salariul de bază maxim al funcției didactice și cel minim să fie de 2:1. Majorarea salariilor cadrelor didactice debutante ar conduce la creșterea veniturilor nete ale acestora de la 800 de lei, în prezent, la aproximativ 1.200 de lei. În acest fel, meseria de dascăl poate deveni motivantă și tinerii performanți pot fi atrași către cariera didactică;
b) reîntregirea veniturilor personalului din învățământ la nivelul celor din luna mai a anului 2010, ceea ce ar implica creșterea salariilor personalului din învățământ cu aproximativ 15%;
c) majorarea salariilor personalului nedidactic, ale cărui venituri actuale permit un trai sub limita de subzistență; o măsură absolut necesară și obligatorie, care ar genera creșterea veniturilor nete ale personalului nedidactic de la aproximativ 600 de lei, cât sunt în prezent, la aproximativ 700 de lei net, o reprezintă reintroducerea sporului de vechime în muncă;
• Depolitizarea învățământului astfel încât, în dobândirea funcției de director al unității de învățământ, rolul determinant să revină colectivului unității, și nu factorilor politici. O asemenea măsură este posibilă prin inserarea în Legea educației naționale a unei prevederi conform căreia cadrele didactice care doresc să participe la concursul pentru ocuparea unei funcții de conducere din unitățile de învățământ să depună la dosarul de concurs avizul conform, favorabil, al consiliului profesoral al unității de învățământ care organizează concursul/pentru care se organizează concursul;
• Debirocratizarea sistemului de învățământ, în sensul eliminării volumului uriaș de hârtii și situații care sunt solicitate personalului didactic de către funcționarii din inspectoratele școlare și de cei din Ministerul Educației Naționale, documente lipsite de relevanță, care zac uitate în sertare. Personalul didactic trebuie să se ocupe de procesul instructiv-educativ, de îmbunătățirea performanțelor școlare ale elevilor și a propriei pregătiri profesionale, și nu să își dedice activitatea întocmirii de situații și evidențe lipsite de relevanță în activitatea profesională!
• Regândirea programelor școlare și a sistemului de evaluare a elevilor, în sensul de a se pune accent pe latura formativă, și nu pe cea informativă, iar prin evaluare să se verifice capacitatea elevilor de a aplica practic cunoștințele dobândite, pentru a face față cerințelor în schimbare și competiției de pe piața forței de muncă. (Departamentul comunicare al FSLI)