Uniunea Scriitorilor: „Viziunea cronologică permite o mai bună înțelegere a evoluției literaturii române”

În dezbaterea organizată de Academia Română privind noua programă de limba și literatura română pentru clasa a IX-a, Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România, a prezentat poziția USR asupra studierii literaturii de către tineri. Totodată, în sens cuprinzător, a semnalat o serie de aspecte referitoare la atitudinea actuală față de cultură.

Din intervenția scriitorului Varujan Vosganian reținem:

• În clipa de față, potrivit programelor școlare și manualelor existente, nu e clar care este canonul literar prezentat elevilor de liceu, iar prezența literaturii române contemporane lasă de dorit. Viziunea tematică oferă o imagine incompletă, disparată a evoluției literaturii, punând laolaltă scriitori din epoci diferite și de valoare diferită. Viziunea tematică s-a dovedit a fi un experiment nereușit, care nu a favorizat interesul elevilor spre lectură și nu a combătut analfabetismul funcțional.
• Viziunea cronologică (diacronică) permite o mai bună înțelegere a evoluției literaturii române, asigurând coloana vertebrală pe care să se poată așeza cunoștințele elevilor.
• Viziunea diacronică se poate îmbina cu cea tematică. De pildă, vorbind despre Psaltirea în versuri a lui Varlaam, manualul poate prezenta literatura cu tematică religioasă, evocând, de pildă, pe Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Ioan Alexandru sau Daniel Turcea.
• Din păcate, prezentarea Programei pentru clasa a IX-a, fără a o integra în programa pentru toți anii de liceu nu permite o imagine de ansamblu asupra concepției Comisiei de elaborare a programei de limbă și literatură română. Dezbaterea exclusivă pe rolul literaturii vechi, premoderne și pașoptiste nu este adecvată, vulnerabilizând-o.
• Respingem tentativele de ideologizare a dezbaterii publice. Ideea potrivit căreia viziunea cronologică și crearea unui spațiu mai larg pentru studierea perioadelor de început ale literaturii române încurajează extremismul, fiind de extracție protocronistă, național-comunistă, este menită să denatureze dezbaterea, încercând să-i intimideze pe susținătorii proiectului de programă aflat în discuție.
• Viziunea cronologică este mai potrivită unui parcurs liceal, integrat, de patru ani, în care evoluția literaturii poate fi parcursă mai temeinic decât prin translatarea ei în clasa a XI-a, mai ales că orele dedicate limbii și literaturii române în clasele a XI-a și a XII-a s-au redus de la trei la două pe săptămână, iar în clasele superioare interesul elevilor este concentrat pe materiile de admitere la facultate.
• Din păcate, ideologizarea viziunii despre literatura română, evitarea criteriului estetic, al valorii, se includ într-o tentativă mai amplă de uniformizare, de „industrializare” a culturii române. România nu are o Strategie culturală, proiectele de strategie prezentate succesiv de către Ministerul Culturii avantajează concepte precum „industrie creativă” sau „lucrător cultural” în dauna artelor și a creatorilor, iar necesitățile de finanțare se îndreaptă precumănitor către amenajarea ecologică a așezămintelor culturale, digitalizare sau promovarea culturii de masă și nu spre susținerea reală a culturii ca expresie a unicității și creativității artistului. Depersonalizarea, tehnologizarea, minimizarea tradiției culturale, de la începuturi până azi, constituie un pericol pentru identitatea culturală a națiunii române.