Recent, un lider politic invita lumea școlii să acceseze fonduri europene pentru dezvoltarea educației în România. Invitația era făcută în contextul în care au fost totuși depuse numeroase proiecte, iar un număr impresionant de școli, dar mai ales de inspectorate școlare au accesat deja sume importante din fondurile europene specifice domeniului dezvoltării resurselor umane. De altfel, dacă avem în vedere lista câștigătorilor primei etape de accesări, vom constata că foarte puține inspectorate școlare au rămas în afară. Sigur, ideal era ca școli, și nu inspectorate, să acceseze în primul rând fondurile europene.
Cum se știe, de mai mulți ani o problemă critică cu adevărat o constituie neputința practică a accesării și folosirii acestor fonduri. Riscul de a pierde miliarde de euro este uriaș. Pe de altă parte, există câteva instituții care și-au făcut cumva un titlul de glorie din a valorifica asemenea oportunitate și din a deschide cumva noi orizonturi domeniului educațional. De exemplu, anul acesta școlar, ARACIP desfășoară un proiect de mai multe zeci de milioane de lei care are în vedere dezvoltarea învățământului rural. La rându-i, MEN a lansat recent un proiect pe ideea de învățare continuă, iar exemplele pot continua.
Am asistat recent, la Colegiul Gh. Lazăr, din București, la prezentarea și lansarea unui ase­menea proiect. Un proiect cu impact vizibil, inițiat de Universitatea Politehnica din București, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar al Județului Prahova și Alianța Colegiilor Centenare, al cărui manager este fostul ministru al Educației și senator Ecaterina Andronescu. Proiectul, la a cărui lansare au participat mai mult de 100 de elevi din clasele a XII-a, are mai multe obiective, totul având însă ca punct de convergență ideea unei cariere de succes. Ce înseamnă azi o carieră de succes ar putea să ne „povestească” în egală măsură sociologii, dar și psihologii și nu în ultimul rând educatorii. Sunt câteva puncte de reper care însoțesc o carieră de succes: înaltă profesionalizare, o dinamică a stu­diului/inclusiv a învățării pe tot parcursul vieții, cunoștințe antreprenoriale, dar mai ales anumite calități pe care le poate genera o învățare motivată și partenerială: flexibilitatea gândirii, însușirea unor competențe de bază ce țin de creativitate, deschiderea către zone ale interdisciplinarității sau chiar ale transdisciplinarității etc. Din prezentarea făcută de Ecaterina Andronescu din partea Universității Politehnice bucureștene a rezultat efor­tul făcut de această instituție de a se adapta ace­lor trăsături menite a asigura nașterea unei cariere de succes. Dincolo însă de modul în care diferite domenii ale ingineriei se regăsesc în UPB într-un dialog autentic, ceea ce presupune, în primul rând, o carieră cu adevărat de succes este chiar „istoria” de studiu/învățare a individului. De aceea poate, proiectul se deschide, într-unul dintre obiectivele sale cele mai ambițioase, către învăță­mântul liceal, și nu doar într-un efort expli­cabil de a convinge viitorii absolvenți de liceu că UPB este o instituție de top, ci și pentru a oferi noi soluții către învățarea digitală, o formă menită nu a lua locul învățării formale, la clasă, ci mai degrabă a fi o cale complementară sau alternativă. De altfel, directorul Colegiului Gh. Lazăr, profesorul de matematică Victor Nicolae, accentua într-o scurtă intervenție ideea că este nevoie ca elevul să cunoască și o altă „punere în scenă” a unei teme de bacalaureat. Pe scurt, ceea ce oferă Politehnica bucureșteană în cadrul acestui proiect este o platformă de învățare digitală (LearningPark.ro) în care programa de bacalaureat la disciplinele matematică, fizică, chimie va beneficia de „expu­neri” și puneri de probleme ale unor universitari în cadrul unor lecții filmate. Modelul pare a fi fost luat de undeva din sistemul american, unde cu mai mulți ani în urmă un universitar a construit prima platformă de învățare, modestă la început ca par­ti­ci­pare, dar având astăzi milioane de „cursanți”. Proiectul UPB intitulat „Competențe științifice și abilități practice pentru o carieră de succes” are în vedere implicarea a 30 de cole­gii/licee din București și Muntenia de sud-vest și a circa 3.000 de elevi care vor putea beneficia astfel de o parcurge esențială a programelor de baca­laureat ale disciplinelor amintite. Ceea ce pare extrem de interesant, dincolo de eficiența unei asemenea forme de studiu, este și genul de provo­care psiho­lo­gică pe care proiectul îl pro­pune. În planul motivației personale, platforma digitală nu poate fi decât un „interlocutor” activ al celui care o acce­sează. Dincolo de abilitățile digitale presu­puse, care nu sunt foarte complicate, intervin însă factori care țin de personalitatea celui în cauză și de puterea de motivație care-l va determina pe acesta să parcurgă consecvent toate „lecțiile” oferite, sau o parte din ele, intrând astfel într-un dialog „de rețea”. Este într-un fel și o confruntare cu sine a tânărului aspirant la obținerea baca­laureatului, a celui pe care-l așteaptă un examen nu foarte dificil, dar care tinde să capete o miză tot mai serioasă în ultimii ani.
Proiectul are, firește, și alte obiective. El își propune să ofere performanță în sensul în care participanții la proiect vor fi supuși unui test inițial și apoi unuia final. Progresul va putea fi astfel măsurat, chiar dacă participarea elevului este în fond benevolă. În același timp, structurarea didactică a „lecțiilor” îi va permite acestuia să ia cunoștință și cu alt fel de instrumente și de conți­nuturi educaționale online și de a le exersa prin punerea de întrebări, formularea de probleme etc.
Proiectul presupune, de asemenea, înființarea în unele dintre aceste licee/colegii a unor „Centre de studiu” menite a focaliza specific și simbolic în același timp locul de desfășurare a proiectului și a deschide poate și o perspectivă a continuării unui asemenea mod de studiu și după terminarea formală a proiectului. Se adaugă și un obiectiv de educație antreprenorială, finalizată cu o „diplo­mă”, ceea ce se integrează perfect în ideea de abilități și competențe practice, la capătul cărora se poate naște cu adevărat o carieră de succes.
Tot interesant va fi, pe de altă parte, și modul în care cei implicați vor accesa Platforma de învățare: individual, în grup sau cu toată clasa, preferându-se în ultimele două situații menținerea unei circumstanțe formale în realizarea obiectivelor. Și astfel, din nou, vorbim despre implicațiile psiho­logice ale învățării de tip online. Idealul acestui tip de învățare ar fi acela ca, dincolo de accesarea instan­tanee, individuală și neformală a unei asemenea platforme, lucrul în echipă să fie în continuare cultivat, între altele și ca un exercițiu de inter­relaționare umană directă, pe care școala trebuie să-l conserve mai departe.
Nu-mi mai rămâne decât să consemnez aici, în final, îndemnul înscris într-unul dintre materialele promoționale ale proiectului: „Ascultă și citește lecții, rezolvă exerciții, totul online, de pe smartphone, tabletă sau calculator. Fiecare lecție include o varietate de elemente care să te ajute să înveți mai ușor și mai repede. Mai mult, materia este organizată în așa fel încât să poți dedica studiului exact cât timp vrei tu, exact în secțiunile care te interesează” .
Cu alte cuvinte, asumă-ți responsabilități, creează-ți deprinderi de feedback! „Porunci” esențiale în educație.
Adrian COSTACHE