Interviu cu prof. Ana Moldovan, inspector școlar general al ISJ Maramureș
Doamnă inspector general, s-a încheiat un nou an școlar. Cum a fost el pentru ISJ Maramureș? Pentru educație?
Anul școlar 2012-2013 a fost un an bun, un an al seriozității, al echilibrului și al progresului. Pentru ISJ Maramureș a fost un an plin, dens și activ, echipa s-a mobilizat pentru a crește calitatea actului educațional în toate componentele sale. Nu am reușit să rezolvăm toate problemele, dar am intervenit unde a fost nevoie și am făcut pași importanți înainte. Îmbucurătoare au fost rezultatele deosebite obținute de elevii noștri la olimpiadele naționale și internaționale. Am demonstrat astfel că avem posibilitatea să oferim elevilor noștri accesul la un învățământ de calitate, performant oriunde în lume.
Pentru educație, acest an școlar a fost unul complex, în care, păstrând valorile tradiționale, am implementat cu succes și elemente de noutate, cum este clasa pregătitoare.
Ne aflăm, de asemenea, în plină sesiune de vară a examenului de bacalaureat. Comparativ cu rezultatele obținute la simulări, care credeți că vor fi rezultatele finale ale bacalaureatului? Mai bune, mai rele decât anul trecut?
Bacalaureatul este un examen foarte important, el punând în valoare munca în echipă a elevilor și a cadrelor didactice timp de 12 ani. De aceea, el este abordat cu multă seriozitate și responsa­bilitate, cu transparență și cu respectarea deplină a prevederilor metodologice și legale. Desigur că performanțele sunt influențate și de dinamica strategiilor educaționale din anii trecuți. Nu ne hazardăm să dăm pronosticuri privind rezultatele, dar putem spune că absolvenții din acest an au avut beneficiul predictibilității, examenul fiind după structura și cu metodologia din anul trecut, deci au fost create premisele unui examen corect și de succes.
Județul Maramureș este un județ aproape de granița occidentală a României. Cu toate acestea, din ultimele statistici pe care le-am consultat, acesta se numără printre județele cu cea mai mare rată de abandon școlar. Cum vă explicați asta? Cum luptați dvs., ISJ-ul, cu acest flagel?
Reducerea abandonului școlar este una dintre prioritățile activității noastre. Nu cred că proximitatea graniței occidentale sau a celei nordice cu Ucraina influențează direct rata abandonului. Cauzele sunt, cu siguranță, mult mai complexe și includ componenta economică, familia, climatul social, dar și școala, comunitatea locală și chiar scăderea motivației legate de perspectiva inserției pe piața muncii.
Eforturile noastre pentru eradicarea abandonului școlar și scăderea absenteismului au fost deosebite. Analizând factorii care influențează lipsa elevului de la școală, am inițiat la nivelul fiecărei unități de învățământ din județ câte un protocol de colaborare între școală, comitetul de părinți și primărie. Am reușit astfel să intervenim concertat și sistemic, antrenând triada: școală – familie – societate, în efortul menținerii elevilor în școală. Am atras astfel atenția comunității și am responsabilizat-o în raport cu populația școlară. Nu am neglijat nicio clipă rolul determinant al educatorului, al consilierului școlar, al colectivului de elevi, al școlii în general. Pe lângă activitățile de monitorizare, am asigurat consilierea actorilor principali – elevi, părinți, cadre didactice – și am derulat la nivelul județului proiecte educaționale având ca scop scăderea abandonului și reducerea absenteismului.
Trăim în plină eră digitală, lumea se schimbă rapid în jurul nostru, iar școala îi urmează cursul. Cum face față județul Maramureș la această sarabandă a schimbărilor?
Schimbarea și noutatea nu ne sperie, ci ne stimulează. Suntem obligați, poate mai mult decât oricine, să ținem pasul cu progresul tehnologic, deoarece noi nu pregătim tinerii pentru azi, ci pentru mâine. Inspectoratul Școlar Județean Maramureș a fost partener de succes în două proiecte naționale privind introducerea instrumentelor digitale în actul educațional și rezultatele sunt încurajatoare.
Nu ne oprim aici, avem în vedere și rapiditatea evoluției în domeniul digital, suntem preocupați să dezvoltăm noi proiecte, prin care să oferim tinerilor și dascălilor instrumentele necesare accesării noului și înțelegerii limbajelor specifice tehnologiei de înaltă performanță. De regulă, schimbarea aduce cu ea progresul, atâta timp cât gestionarea se face strategic, în echipă și cu o viziune realistă.
Cât de importantă este pregătirea continuă pentru personalul din educație?
Având în vedere progresul tehnologic la care ne-am referit, dar și reforma curriculară ce trebuie să țină pasul cu noul, fără a neglija dinamica mentalității și a viziunii didactice, pregătirea continuă, pe toate componentele, a cadrelor didactice este obligatorie. Ne bucurăm să constatăm că oferta de formare este generoasă și apetitul de perfecționare al dascălilor pe măsură. Nu mai puțin important este să pregătim, prin consiliere psihologică, și elevii și familia, pentru a face din actul educațional unul performant.
Noi, cadrele didactice, suntem în același timp formatori și formabili, într-un neîntrerupt proces de educație pe tot parcursul vieții.
În același context al schimbărilor la nivel mondial, ce facem noi pentru educația din zonele rurale și din alte zone dezavantajate socio-material?
Trebuie să recunoaștem că zonele rurale sau cele dezavantajate economic sau social se confruntă cu probleme specifice, pe care trebuie să le rezolvăm, asigurând cu adevărat șanse egale la educație tuturor copiilor. Demersurile noastre sunt aplicabile pe două paliere: unul vizează aducerea și menținerea copiilor la școală prin toate instrumentele și parteneriatele pe care le putem valorifica, al doilea se referă la asigurarea personalului didactic calificat și performant. În ambele direcții am progresat, dar mai este drum de parcurs și eforturile noastre se vor concretiza în programe și proiecte de incluziune școlară, de creștere a calității actului educațional, de dotare a școlilor cu aparatură digitală și materiale didactice moderne.
Vorbiți-mi despre proiectele și parteneriatele naționale și internaționale pe care le derulează în prezent ISJ-ul pe care îl conduceți. Care sunt cele mai mari preocupări ale dvs., în calitate de șef al ISJ Maramureș?
În primul rând, consider că ideea de parteneriat este concepută într-un cadru de performanță, evoluție și generează progres atunci când echipa este omogenă, profesionistă și crede în reușita proiectului. Pentru județul Maramureș, parteneriatul realizat în vederea derulării unor proiecte de anvergură, atât la nivel internațional, cât și național, și-a propus să genereze idei, planuri strategice, rezolvări de probleme specifice cadrului educațional, dar și exemple de bună practică oferite generațiilor viitoare.
Menționez proiecte care au avut și vor avea, desigur, un impact clar în evoluția educației la nivel european: proiect POSDRU ID 61264 – Salvați Copiii de Abandon și Neintegrare – SCAN – proiect coordonat de Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din Iași, în parteneriat cu inspectoratele școlare din județele Botoșani, Brăila, Iași, Maramureș, Mureș și Vaslui – un experiment pedagogic reușit de înființare a unor clase speciale tip pilot, ai căror elevi se aflau în abandon ori risc, dar cu un coeficient de inteligență remarcabil; proiect POSDRU ID 60655 – Cerințe Educațioanale Speciale pentru toți – CESPeT – activități de asigurare a accesului la educație al copiilor cu CES – proiect Universitatea Al.I. Cuza, din Iași, în parteneriat cu inspectoratele școlare din județele Botoșani, Brăila, Iași, Maramureș, Mureș și Vaslui – Activități Laboratoare; strategii de intervenție/ prevenire a abandonului școlar pentru elevii cu CES; proiect POSDRU ID 57406 – Competență, profesionalism și dimensiune europeană prin integrarea TIC `n actul educațional, formarea cadrelor didactice din Maramureș și Botoșani în domeniul integrării competențelor-cheie și TIC – Dezvoltarea competențelor-cheie – abilitățile TIC pentru a primi, evalua, stoca, produce, prezenta și schimba informații, și pentru a comunica și a participa în rețele prin intermediul internetului etc.
După cum se observă, orientarea proiectelor educaționale din județul Maramureș este centrată pe nevoile specifice, cu precădere ale elevilor, ale planurilor lor de dezvoltare în domeniul educației. Rezultate Proiecte Naționale inițiate de MEN: cinci unități școlare din Maramureș au obținut titlul de Școală Europeană, iar prin proiectul național „O activitate de succes din cadrul Programului național Să știi mai multe, să fii mai bun” – cea mai bună activitate din domeniul ecologic din Maramureș a fost înregistrată la Școala Gimnazială Vasile Alecsandri, din Baia Mare.
Către ce se deschide cu predilecție, sub conducerea dvs., școala maramureșeană?
Corectitudinea, moralitatea și respectarea principiilor de viață, caracterul permanent orientat pe empatie și respect față de echipa de lucru, valorile de bază ale familiei m-au determinat să îmi asum această responsabilitate de a manageria, orienta și coordona evoluția spațiului educațional maramureșean. Școala trebuie să fie o coloană vertebrală a societății, un reper al prezentului, dar mai ales al prefigurării viitorului. Toți trebuie să privim cu atenție spre școală, spre tânăra generație, cel mai important, spectaculos, dinamic și iubit segment social, față de care avem o responsabilitate imensă. De aceea, școala trebuie să fie deschisă față de toți cei interesați să o susțină, iar metaforic, să fie deschisă noului și viitorului.
Școala din Maramureș aparține deopotrivă oamenilor din Maramureș, dar desigur, prin evoluția ei în viitor, aparține deja Europei extinse.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU