Pentru a veni în sprijinul partenerilor de dialog în domeniul învățământului profesional și tehnic, dar și al elevilor sau părinților interesați de învățământul dual, formă de școlarizare în învățământul profesional introdusă recent prin OUG 94/2014, Ministerul Educației și Cercetării Științifice (MECS) face următoarele precizări: Introducerea unui sistem de învățământ profesional puternic, adaptat nevoilor economiei și solicitărilor pieței muncii, a fost și continuă să rămână o prioritate a MECS. Ministerul Educației a reglementat organizarea acestuia în urma consultării angajatorilor și la solicitarea acestora.
În acest sens, MECS a purtat un dialog permanent cu reprezentanții angajatorilor pe tema organizării cât mai adecvate a sistemului de formare profesională în România. De exemplu, în martie 2014, conducerea Școlii Profesionale Germane Kronstadt și un grup de companii germane (Daimler AG, AHK, Schaeffler România, Star Transmission, Marquardt Schaltsysteme S.C.S., DWS Sibiu, DWC Timișoara, Christiani, Draexlmaier, Continental), membre ale Asociației Fit for Future a Clubului Economic German din Brașov, s-au adresat Centrului Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic, organism specializat al ministerului, cu propuneri referitoare la învățământul profe­sional. Una dintre propuneri a fost organizarea învățământului profesional în sistem dual.
Un alt exemplu al deschiderii MECS la propunerile venite dinspre piața muncii îl reprezintă modificarea Legii Educației Naționale, care prevedea, inițial, ca durata învățământului profe­sional să fie de 3 ani, modificare în urma căreia durata acestuia poate depăși 3 ani („Învățământ profesional cu durata de minimum 3 ani” – art. 23, alin. (1) modificat prin OUG 49/2014, la solicitarea unor agenți economici).
Potrivit noilor reglementări, organizarea învățământului dual se face la cererea agenților economici. Mai mult, organizarea, durata, conținutul programelor de pregătire și modalitățile de certificare a pregătirii profesionale se stabilesc prin consultarea operatorilor economici. Prin urmare, această formă de învățământ profesional este complementară celor care funcționează în prezent, iar OUG 94/2014 oferă cadrul legal în vederea organizării ei, dând deopotrivă posibilitatea agenților economici să se implice direct în toate componentele formării forței de muncă de care au nevoie.
Un element de noutate în cazul învățământului dual este faptul că acesta se desfășoară pe baza unui contract de muncă, încheiat între agentul economic și elev. Forma și conținutul acestui contract de muncă urmează a fi definite în perioada următoare.
Elementul specific al acestui tip complementar de învățământ îl reprezintă partajarea responsabilităților între autoritățile educațio­nale și angajatori/organizații ale acestora, din punctul de vedere al curriculumului, furnizării formării, evaluării și finanțării. Autoritățile educaționale răspund de asigurarea resurselor umane și financiare și organizează formarea din școală (1-2 zile), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane și financiare și să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile).
Menționăm că formele de învățământ profesional existente în acest moment se adresează unor grupuri diferite. Mai exact, învățământul profesional cu durata de 2 ani se adresează absol­venților clasei a IX-a, învățământul profesional cu durata de 3 ani se adresează absolvenților clasei a VIII-a, În timp ce învățământul dual se organizează pentru absolvenții învățământului obligatoriu, deci pentru absolvenții clasei a X-a.
Așadar, această ultimă formă de învățământ profesional se adresează elevilor care au absolvit învățământul obligatoriu, pentru a obține competențele necesare pentru intrarea pe piața muncii, oferindu-le astfel o rută alternativă de formare. De asemenea, la învățământul dual au acces și absolvenții din seriile anterioare care au părăsit sistemul de educație după absolvirea învățământului obligatoriu, fără să-și finalizeze pregătirea cu o calificare sau fără competențe care să le ofere oportunități de angajare. Învățământul dual oferă absolvenților posibilitatea de a intra pe piața muncii și, în același timp, de a continua pregătirea profesională la un nivel superior de calificare.
Pregătirea profesională la agenți economici și consolidarea componentei de pregătire practică la angajator sunt priorități de dezvoltare atât la nivel european, cât și la nivel național. Reformarea sistemului de formare profesională din România în acest sens este parte a recomandărilor specifice de țară din partea Comisiei Europene.
Necesitatea adaptării la solicitările pieței muncii, pe de o parte, și necesitatea de adaptare la particularitățile individuale și la cerințele specifice de formare ale elevului, pe de altă parte, impun ca o condiție obligatorie flexibilitatea rutelor de formare, în particular de formare profesională. Este o recomandare care se regăsește în toate documentele europene referitoare la educație, la combaterea părăsirii timpurii a educației sau la competențele necesare unei creșteri economice inteligente, sustenabile și incluzive. (Biroul de Presă al MECS)