Interviu cu prof. Maria Pop, inspectorul școlar general al ISJ Sălaj

Stimată doamnă inspector general, ne apropiem de perioada fierbinte a examenlor naționale. Cum le așteptați dumneavoastră, Inspectoratul Şcolar Judeţean Sălaj, elevii? Cu ce probleme vă confruntați din acest punct de vedere?

Mai întâi, doresc să vă mulţumesc pentru atenţia pe care ne-o acordaţi an de an, prezentând obiectiv realizările elevilor şi cadrelor didactice din judeţul Sălaj. Consider că este important ca cititorii dumneavoastră să fie corect informaţi cu privire la unul dintre cele mai importante domenii de activitate din viaţa fiecăruia dintre noi – educaţia.

Examenele naționale sunt momente de bilanț, care oglindesc eforturile conjugate ale celor trei piloni educaționali principali: elevi, dascăli și părinți. Fiind evenimente importante din viaţa fiecărui elev şi dascăl, este firesc să le acordăm o atenţie sporită, să reprezinte o prioritate pentru noi. Implicarea noastră, a inspectorilor şcolari şi a dascălilor, a fost şi este asiduă şi permanentă. Am urmărit cu acribie activitatea de îndrumare și control în cadrul unităților de învățământ, concentrându-ne atenția asupra parcurgerii ritmice și integrale a materiei, notarea în acord cu norma docimologică și cu standardele impuse de programele de examen, desfășurarea cu temeinicie a pregătirii suplimentare cu elevii. Rezultatele obţinute de elevi la simulările organizate conform calendarului Ministerului Educației Naționale au reprezentat un test pentru fiecare, astfel că avem aşteptări ca rezultatele la examenele propriu-zise să fie cât se poate de bune. La nivelul comisiilor judeţene s-a elaborat un plan de măsuri pentru a îmbunătăţi rezultatele la examenele naţionale din vară. Una dintre aceste măsuri a fost intensificarea inspecţiilor tematice pentru a verifica maniera în care sunt puse în practică măsurile de remediere și pentru a le asigura unităților de învățământ  asistența și suportul necesar.

În ceea ce privește organizarea examenelor naționale, la nivelul județului Sălaj s-au făcut și se fac demersuri pentru desfășurarea probelor în condiții optime. Unitățile de învățământ desemnate centre de examen, centre de comunicare și centre zonale de evaluare dispun de toată logistica necesară şi le mulţumesc pe această cale colegilor inspectori școlari, directori şi reprezentanților autorităţilor locale pentru implicarea lor. Desigur, cu toţii ne dorim ca rezultatele din acest an şcolar să fie considerabil mai bune, comparativ cu toţi anii anteriori, şi ne declarăm optimişti.

Revigorarea învățământului profesional se lasă așteptată în multe zone din țară. Ce se întâmplă la nivelul județului Sălaj cu învățământul dual-profesional?

La nivelul judeţului Sălaj, avem şansa unei bune colaborări cu autorităţile judeţene şi cu operatorii economici din toate domeniile de activitate. Desigur, eforturile comune depuse în urma dezbaterilor purtate în ultimii ani în cadrul Comitetului de Dialog Social la nivel judeţean privind corelarea învăţământului cu piaţa forţei de muncă au dus la un front comun privind ocuparea locurilor de muncă cu absolvenţi ai liceelor tehnologice. Sprijinul investitorilor pentru dezvoltarea învăţământului dual la nivelul judeţului nostru se simte la momentul actual. Cu finanţarea unui important investitor francez, avem acum un laborator modern la Liceul Tehnologic Mihai Viteazul Zalău şi o grupă de 14 elevi care învaţă meseria de sudor. Este un început bun, iar pentru anul şcolar 2019-2020 ne propunem nu număr de 46 de locuri în sistem dual, la aceeaşi unitate de învăţământ. Am luat această decizie, deoarece am avut solicitări de la operatori economici din diferite domenii, pentru meseriile de electromecanic utilaje şi instalaţii industriale, mecanic echipamente hidraulice şi pneumatice şi fabricarea produselor din lemn

Vă adresez acum întrebarea pe care o adresăm tuturor inspectoratelor școlare din țară. În opinia dumneavoastră, care este punctul nevralgic, veriga slabă a învățământului sălăjean?

Deși suntem un județ mic, învățământul sălăjean se caracterizează prin rezultate bune și chiar foarte bune, comparabile cu rezultatele înregistrate de elevi la nivel naţional.

Avem dascăli buni, cu vocaţie, responsabili și mereu preocupați de soarta școlii sălăjene şi a elevilor. Nu aș putea să vorbesc despre o verigă slabă pentru că această expresie nu ar descrie obiectiv învățământul din Sălaj. Amintesc totuși un aspect mai puțin favorabil, și anume scăderea populației școlare, în special în mediul rural. Acest aspect influențează calitatea actului instructiv-educativ, întrucât, conform legislației, clasele în care numărul elevilor este sub efectivul minim funcționează în regim simultan. Am încercat să evităm acest aspect și să ne asigurăm că elevii din zonele izolate sau din localitățile cu număr mic de elevi beneficiază de posibilități de transport în unitățile de învățământ cu personalitate juridică care funcționează la nivelul unităților administrativ-teritoriale.

De asemenea, încercăm să promovăm rezultatele obținute de elevii din școlile aflate în zone cu populație școlară redusă și încurajăm dascălii să participe la concursuri și să inițieze parteneriate interșcolare care să ofere cadrul optim de dezvoltare personală şi pentru acești elevi. Toate aceste măsuri le luăm astfel încât să nu existe discrepanţe în privinţa calităţii actului educaţional între mediul urban şi rural.

Micșorarea decalajului dintre școala rurală și cea urbană se regăsește, așadar, printre direcțiile Inspectoratului Școlar Județean Sălaj.

Pentruechipa Inspectoratului Școlar Județean Sălaj și pentru conducerea unităților de învățământ reprezintă o prioritate identificarea celor mai eficiente soluții pentru ca toți copiii și elevii județului să beneficieze de șanse egale la educație, indiferent că studiază în unități de învățământ din mediul urban sau rural. Majoritatea cadrelor didactice care își desfășoară activitatea în sistemul de învățământ, atât în mediul urban, cât și în mediul rural, sunt cadre didactice calificate, cu statut de titular, marea lor majoritate cu Grad didactic I și II (75%).

Directorii unităților de învățământ, de asemenea, demonstrează experiență și competențe profesionale în management educațional, aspect care contribuie la obținerea performanței la nivelul unităților de învățământ pe care le manageriază, indiferent de locaţia lor geografică. Preocuparea permanentă a acestora în privinţa dezvoltării bazei materiale se concretizează în dotarea şcolilor cu reţele de calculatoare şi servere conectate la internet, precum și în dotarea bibliotecilor şi actualizarea fondului de carte şcolară în toate unităţile şcolare cu personalitate juridică, dar şi în structurile acestora. Cadrele didactice, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural, manifestă un interes deosebit pentru implicarea în proiecte şi programe internaţionale, naţionale, judeţene și locale. Drept urmare, constatăm cu bucurie că, în fiecare an școlar, crește numărul elevilor din mediul rural premiați la concursuri și olimpiade școlare. Este dovada faptului că beneficiază de resursă umană și materială de calitate.

Exploatarea eficientă a resursei temporale, gestionarea timpului didactic, respectarea programelor școlare, educația remedială propusă cu scopul pregătirii suplimentare a elevilor cu cerințe educative speciale sau cu rezultate slabe la învățătură, precum și colaborarea eficientă cu principalul partener educațional – familia, sunt factori care urmăresc, în mod constant, diminuarea decalajului care poate să apară între şcoala rurală şi cea urbană.

Știm că doamna ministru Andronescu și-a propus la începutul anului table inteligente în fiecare clasă de pe teritoriul țării și tablete pentru fiecare elev. Cum merge digitalizarea școlii la nivelul învățământului sălăjean?

Pentru digitalizarea învățământului există preocupare permanentă, deşi această activitate este un proces complex care implică mulţi factori. Interesul elevilor este mare şi suntem deschişi la tot ceea ce este nou în tehnologie. Ne aflăm într-o eră a nativilor digitali, a vitezei și a pragmaticului, fapt care a impus de câțiva ani digitalizarea accelerată a învățământului, prin dotarea majorității unităților de învățământ cu calculatoare și videoproiectoare, asigurarea accesului la internet în fiecare școală din județul nostru, accesul la platforme educaționale și de învățare. Începând cu anul 2004, în majoritatea şcolilor s-a utilizat AEL 4, apoi din 2005 s-a utilizat AEL 5.

Proiectele „Internet în şcoli“ şi „Internet în şcoala ta“ au fost implementate cu entuziasm, toate cadrele didactice şi elevii manifestând interes pentru formarea abilităților de utilizare a tehnologiei multimedia, de a comunica și de a participa în rețele prin intermediul internetului şi de a-şi forma competenţe digitale prin cursuri organizate de către Casa Corpului Didactic Sălaj.

Actorii principali ai dirijării procesului de predare-învăţare-evaluare susţin noile generaţii şi transformă practicile tradiţionale în practici captivante, definite de aplicabilitate şi dobândirea competenţelor digitale, prin utilizarea în cadrul lecțiilor a unei game diversificate de aplicații on-line, programe soft-ware, manualele digitale, dar participă alături de elevi și la numeroase programe, proiecte și concursuri. Programul e-TWINNING a căpătat o mare amploare în ultimii ani în școlile sălăjene. Acesta s-a derulat în 112 școli, cu ajutorul a 281 de cadre didactice înscrise pe platformă. Majoritatea şcolilor din Sălaj au website-uri funcţionale şi laboratoare de informatică. Deci, digitalizarea  poate conduce la modernizarea actului didactic, schimbarea modului de abordare a procesului de predare-învăţare-evaluare.

Acest proiect este necesar şi sperăm să devină realitate în scurt timp în judeţul nostru, pentru că noi dorim crearea condiţiilor moderne pentru toţi elevii.

Să ne oprim pe final la proiectul MEN „Educaţia ne uneşte. Viziune asupra viitorului educaţiei în România“. Care este opinia dvs. despre acesta?

În opinia mea, în contextul globalizării, al multiculturalismului și al dezvoltării rapide a tehnologiei digitale, este absolut necesar ca educația pe care le-o oferă școala generațiilor actuale și viitoare de elevi trebuie să fie adecvată nevoilor de învățare și de dezvoltare ale acestora. Flexibilitatea parcursului școlar, posibilitatea elevului de a alege, transdisciplinaritatea, corelarea evaluării externe a unității de învățământ cu evaluarea internă, existența mecanismului de monitorizare și sprijin, sunt deziderate mai vechi ale celor care lucrăm în sistemul de învățământ și pe care acest proiect „EDUCAȚIA NE UNEȘTE“ le propune.

Faptul că se are în vedere o altă organizare a ciclurilor de învățământ, bacalaureatul diferențiat,  repoziționarea relației profesor-elev pe orizontală, nu pe verticală, mai exact cooperare în loc de subordonare, autonomia școlară urmată implicit de autonomia curriculară, accentul pe long life learning (învățare continuă), consider că sunt unele dintre punctele tari ale viziunii propuse de Ministerul Educației Naționale.

La nivelul județului Sălaj se desfășoară dezbateri ale acestei viziuni, cu inspectorii școlari, directorii și cadrele didactice din toate unitățile de învățământ, iar feedback-ul primit până acum este unul pozitiv, în sensul că părerea unanimă este aceea că se impune o regândire a sistemului educațional românesc, aspect pe care această viziune îl are în vedere. Viitorul educației ne privește pe toți, iar școala este instituția în care copilul învață, se dezvoltă  și progresează.

În încheiere, având în vedere faptul că nu mai este foarte mult timp până la finalizarea anului școlar 2018-2019 și urmează examenele naționale, aș dori să transmit elevilor și dascălilor mult succes, să se bucure de realizări profesionale și personale pe măsura eforturilor pe care le depun.

Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU