Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române. Ediția a III-a revăzută și adăugită (DOOM3), București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2021
1. La 16 ani după ediția a doua (DOOM2, 2005), a apărut ediția a treia a DOOM-ului – siglă care desemnează dicționarul normativ al limbii române sub triplul aspect care reiese din titlu: DOOM arată cum trebuie să se scrie, să se pronunțe și să se utilizeze corect și din punct de vedere morfologic cuvintele limbii ro-mâne literare actuale. Cele două ediții revăzute și adăugite ale DOOM-ului (DOOM2 și DOOM3) au fost impuse de evoluția limbii române și a reflectării ei în descrierile și interpretările care i s-au consacrat.
Toate versiunile DOOM-ului au fost elaborate la Institutul de Lingvistică din București al Academiei Române, ultimele două în coordonarea Ioanei Vintilă-Rădulescu; cea de-a treia o are drept coautoare, din echipa DOOM2, pe Cristiana Aranghelovici. DOOM3 a fost avizat de Consiliul științific al Institutului, care și-a asumat, atât prin referentele din Institut la dicționar, cât și ca for de specialitate, opțiunile dicționarului. Edițiile DOOM-ului au primit avizul Secției de filologie și lingvistică a Academiei Române, consfințindu-se astfel recomandările lor ca norme academice. Conform Legii Academiei, regulile ortografice stabilite de aceasta sunt obligatorii; după ce publicul se va fi familiarizat cu normele conținute în volumul de față, ele vor trebui aplicate în învățământ și în uzul curent. Nu sunt specificate un termen de intrare în vigoare, nici sancțiuni pentru nerespectarea regulilor (în afară de notarea, începând de la un moment dat, a elevilor). Modalitățile de implementare a normelor nu sunt de competența autorilor DOOM-ului, ci de aceea a decidenților din domeniul învățământului și al culturii. Privind raporturile normă – uz în mod nuanțat, lingviștii opinează însă pentru ierarhizarea neconcordanțelor dintre aceste două realități și pentru tolerarea celor mai puțin grave, iar nu pentru sancționarea lor imediată la diversele probe de evaluare a cunoștințelor elevilor.
Desigur, nu se pot cuprinde aici toate problemele legate de DOOM3, ci doar o selecție dintre cele susceptibile să intereseze pe cititorii prezentei publicații, însoțite numai de câteva exemple. Mai multe informații se pot găsi în Nota asupra prezentei ediții din DOOM3.
2. Ca și edițiile precedente, DOOM3 este destinat în principal publicului larg, cu precădere școlar. Astfel, în ceea ce privește morfologia, el urmează în linii mari opțiunile gramaticii tradiționale, parțial modernizate, așa cum se predă acum în învățământul de cultură generală. Noua ediție o continuă pe precedenta, conservând, aproape integral, inventarul de cuvinte și schimbările din DOOM2 față de DOOM1 validate de uz. De aceea, evidențiind în cele ce urmează ce aduce nou această ediție, subliniem totodată că trebuie respectate în continuare și acele norme din DOOM2 rămase valabile și care se regăsesc ca atare în DOOM3.
3. DOOM3 totalizează 64.500 de cuvinte. În noua ediție s-au introdus în plus cca 3.500 de cuvinte, care sunt ușor de detectat, fiind precedate de semnul +. Proporția acestui spor nu trebuie să mire: el reflectă îmbogățirea considerabilă, în ultimul deceniu și jumătate, a vocabularului limbii române. Îmbogățire pe care DOOM3, ca orice dicționar, nici nu o putea reflecta integral, așa că unii utilizatori s-ar putea simți frustrați tocmai pentru că nu găsesc în el chiar toate cuvintele întâlnite în uz! Unele dintre cuvintele nou introduse existau mai de mult în limbă, dar, nefiind încă foarte frecvente, nu fuseseră, deliberat, -consemnate în edițiile anterioare ale DOOM-ului sau chiar în niciun alt dicționar românesc.
3.1.1. Intrările noi din DOOM3 sunt, în majoritate, neologisme: împrumuturi mai mult sau mai puțin livrești sau din terminologii ale unor domenii în expansiune, adaptate la limba română, sau formații românești și au apărut ori și-au sporit frecvența în ultima perioadă. Asemenea cuvinte au dobândit o circulație tot mai largă (unele chiar de ultimă oră), cum este cazul lui abord, accelerare, a accesoriza, adresabilitate, advertorial, autoizolare, betacoronavirus, biosecuri-tate, bivalență, a bugeta, comorbiditate, contact2 (s. m., cu pl. contacți), corona-sceptic, coronavirus, a digitaliza, electrocasnice, factual, glotonim, hiatus, a informatiza, intubare, jonctură, karmic, latinoromanic, (anticorpi) monoclonali, noninvaziv, a operaționaliza, poetică, radiodifuzor, secvențiere, teleșcoală, uzitat, vegan, xerocopie, zvonistică etc. Ele pot pune, pe lângă simpla recunoaștere a existenței lor, și unele probleme de normare. Cum DOOM-ul nu este și un -dicționar explicativ – ceea ce l-ar fi dus la dimensiuni uriașe –, accepțiile cuvintelor trebuie căutate în alte surse, dar, uneori, se pot deduce prin apropierea de lexeme cunoscute mai de mult. Este cazul, de pildă, al lui remedial (cu aparență românească, dar preluat din engleză), care poate fi înțeles prin apropiere de a remedia, remediu. El a fost folosit frecvent, relativ de curând, mai ales în sintagme ca ore etc. remediale, dar s-a renunțat ulte-rior la el. Dintre cuvintele adăugate acum, unele și-au dovedit caracterul necesar și s-au încetățenit în limba română; altele (ca izoletă) au avut numai o existență efemeră.
de Ioana VINTILĂ-RĂDULESCU – profesor universitar
Articolul integral poate fi citit în revista Tribuna Învățământului nr. 25-26 / ianuarie-februarie 2022
