Stimate domnule profesor, vreau să începem interviul nostru prin a vă ruga să ne spuneţi care sunt urgenţele de leadership la nivelul ISJ Bihor.
În primul rând, urgenţele sunt asociate cu calendarele naţionale de mobilitate şi evaluări, respectiv examene şi concursuri naţionale. Ne preocupă realizarea unei pregătiri constante a elevilor în vederea obţinerii unor rezultate optime. Unităţile de învăţământ au elaborat programe de pregătire suplimentară cu elevii, astfel încât să se obţină la nivelul judeţului cel puţin rezultatele înregistrate în anul şcolar precedent. De asemenea, etapele de mobilitate a personalului didactic reprezintă o preocupare specială deoarece trebuie să asigurăm cu cadre didactice calificate unităţile de învăţământ din subordine. Suntem interesaţi de dezvoltarea unor parteneriate cu agenţi economici, instituţii şi organizaţii neguvernamentale, care aduc plusvaloare procesului instructiv-educativ şi asigură implicarea elevilor în programe de pregătire profesională şi cu caracter educativ.
Un aspect important îl reprezintă conso­lidarea parteneriatului dintre şcoală şi familie, care este decisiv în implementarea noului regulament de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar. Rezultatele obţinute de către elevi, respectiv frecvenţa şi conduita acestora în comunitatea şcolară, sunt determinate de calitatea acestui parteneriat.
Rezultatele la simulările pentru clasa a VIII-a şi pentru clasele XI-a şi a XII-a au fost foarte slabe la nivel naţional. Cum stau lucrurile la nivelul judeţului Bihor? Sunt mai slabe sau mai bune decât cele de anul trecut?
În judeţul Bihor se observă o îmbunătăţire a rezultatelor comparativ cu anul trecut. La simularea examenului de evaluare naţională procentul general de promovabilitate a fost de 61,8%, faţă de 47,6% anul trecut. În ceea ce priveşte rezultatele simulării la examenul naţional de bacalaureat, elevii claselor a XII-a au obţinut un procent de 40,6%, similar cu cel de anul trecut.
Cei de clasa a XI-a au obţinut la proba Ea – Limba şi literatura română – 51,7%; la proba Eb – Limba şi literatura maternă – 37,1%; la proba Ec – Obligatorie a profilului – 41,3% (Matematică – 29,8%, Istorie – 61,7%). Am defalcat rezultatele pe probe la clasa a XI-a deoarece ne dorim o monitorizare mai atentă a acestora.
Cât de relevante sunt aceste simulări pentru nivelul de pregătire al elevilor? Ce măsuri aţi hotărât să se ia în situaţia în care rezultatele sunt nesatisfăcătoare?
În mare măsură aceste rezultate sunt relevante, deoarece permit identificarea punctelor slabe, trebuie să ştim de unde pornim şi unde ne dorim să ajungem. De asemenea, ne ajută să formulăm o serie de obiective atât la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean, cât şi la nivelul unităţilor de învăţământ. În vederea atingerii acestor obiective au fost stabilite mai multe direcţii de lucru.
La nivelul Inspectoratului Şcolar: organizarea de întâlniri/ şedinţe ale inspectorilor şcolari şi ale metodiştilor de la disciplinele pentru examen cu profesorii de specialitate, în care să fie stabilite acţiuni în vederea optimizării rezultatelor elevilor; inspecţii de îndrumare şi control la materiile de examen în unităţile de învăţământ unde procentul de promovare este mic.
La nivelul unităţilor de învăţământ: analiza, la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, la nivelul catedrelor, a rezultatelor obţinute de elevi; organizarea şedinţelor cu părinţii, la nivelul fiecărei clase terminale, în care se vor prezenta rezultatele elevilor; se dispune ca în cazul elevilor care au obţinut note sub 5, diriginţii şi cadrele didactice de specialitate să poarte discuţii individuale cu părinţii acestora şi prin colaborarea cu aceştia să determine o responsabilizare mai mare a elevilor; unităţile de învăţământ vor actualiza graficul pregătirilor suplimentare, pe discipline de examen, pentru clasele terminale. Acestea au fost doar câteva exemple din direcţiile de lucru prioritare.
O altă problemă extrem de gravă existentă în învăţământul românesc este gradul ridicat de abandon şcolar şi rata la fel de ridicată a analfabetismului funcţional. Care sunt cauzele şi ce se poate face pentru a stopa aceste flageluri?
Într-adevăr, una dintre marile probleme ale învăţământului românesc este gradul ridicat de abandon şcolar. După părerea mea, factorii care favorizează abandonul şcolar îi regăsim în familie (dificultăţi materiale, dezorganizarea familiei şi probabil încrederea scăzută în educaţie) şi la nivelul şcolii, acestea ţin@nd de contextul şcolar (motivaţia şcolară scăzută, oboseala, anxietatea, frica de evaluare, relaţia profesor – elev).
Pentru prevenirea şi combaterea aban­donului şcolar Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor a derulat, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Caraş-Severin, cu Asociaţia Nevo Parudimos şi Fundaţia Ruhama, un proiect POSDRU „A doua şansă, o nouă şansă”, în cadrul căruia s-au implementat activităţi integrate, de tip Şcoală după şcoală, Grădiniţa estivală, A doua şansă, Şcoala părinţilor, în peste 25 de unităţi de învăţământ din mediul urban şi rural unde sunt înmatriculaţi elevi proveniţi din grupuri dezavantajate.
În prezent se continuă activităţile de prevenire prin desfăşu­rarea în parteneriat cu organizaţii locale şi naţionale a programului Şcoală după şcoală. Un astfel de program se desfăşoară, printre altele, la Şcoala Gimnazială Ineu, Structura Husasău de Criş, Colegiul Naţional Octavian Goga, din Marghita, Liceul Teoretic Nicolae Jiga, din Tinca, Şcoala Gimnazială Tărian, Şcoala Gimnazială Auşeu, Structura Luncşoara, Şcoala Gimnazială Aştileu, Colegiul Naţional Samuil Vulcan, din Beiuş etc.
Aceste măsuri sunt asociate cu pregătirea cadrelor didactice pe componenta particularităţilor abandonului şcolar în cadrul unor programe acreditate şi derulate prin Casa Corpului Didactic Bihor. De altfel, cursurile acreditate adresate tuturor cadrelor didactice vizează formarea de competenţe pedagogice care au ca finalitate creşterea calităţii procesului instructiv-educativ.
Facem un salt uriaş şi vorbim despre digitalizare: sunt pregătite şcolile bihorene pentru implementarea manualului digital? Credeţi că această revoluţie digitală va scădea gradul de analfabetism funcţional al multora dintre elevi?
Pot să vă spun că acest proces s-a încheiat cu succes la noi în judeţ. Odată cu introducerea manualelor digitale în sistemul românesc de învăţământ se încearcă utilizarea noilor tehnologii. Desigur, componenta digitală nu înlocuieşte manualul clasic, cel tipărit, dar prin activităţile interactive de învăţare (desene, fotografii, exerciţii, jocuri, teste de evaluare) procesul instructiv-educativ devine mai atractiv, scăzând gradul de analfabetism.
Cred că o altă problemă serioasă pentru învăţământul primar, la nivel naţional, continuă să o reprezinte şi anul acesta clasa 0. Care este situaţia spaţiilor, a mobilierului, a cadrelor didactice calificate pentru acest segment de vârstă în judeţul dvs.?
Pentru anul şcolar 2015-2016, am aprobat 307 formaţiuni de studiu, 73 de clase în municipiul Oradea şi 234 în judeţul Bihor. În aceste clase vor urma cursurile aproximativ 5700 de elevi. Având în vedere particularitatea clasei pregătitoare, sunt formate peste 1100 de cadre didactice care predau la învăţământul primar, urmând ca în acest an să parcurgă aceste cursuri doar cei care nu le-au finalizat până în prezent. În ceea ce priveşte situaţia spaţiilor şi a mobilierului, nu sunt probleme la nivelul judeţului Bihor.
Cum veţi manageria de acum înainte învăţământul din judeţul Bihor?
Alături de echipa din Inspectoratul Şcolar Bihor vom implementa politicile educaţionale promovate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, punând accent pe îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ. Fără să neglijăm învăţământul teoretic şi vocaţional, ne vom axa pe dezvoltarea învăţământului tehnic şi profesional, pentru anul şcolar 2015-2016 avem aprobate 45 de clase.
De asemenea, ne dorim îmbunătăţirea rela­ţiilor de colaborare cu directorii unităţilor de învăţământ, cu cadrele didactice din judeţ, dar şi cu forul de conducere al elevilor, cu atât mai mult cu cât preşedintele la nivel naţional este din Bihor.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU