Interviu cu prof. Valeriu Partene, , președintele Sindicatului Învățământ „Corneliu Gheorghe Caranica”, Brăila
Domnule profesor, cel puțin din punct de vedere sindical, anul școlar 2013-2014 pare să fi fost unul liniștit. Ați reușit să rezolvați principalele problemele cu care se confruntă învățământul?
Da, multe dintre speranțele noastre și-au găsit soluționare în timpul acestui an școlar, și mă refer, în primul rând, la câteva modificări în Legea Educației Naționale, pe care, printr-o bună negociere la nivelul administrației din sistemul de învățământ, am reușit să le realizăm, și anume: reintroducerea în lege a profesiilor de educatoare, învățător și institutor, care dispăruseră prin Legea 1 în timpul ministeriatului Funeriu, iar al doilea lucru pe care am reușit să-l realizăm, de această dată pe cale judecătorească, a fost formula de aplicarea a OM Nr. 3235, prin care educatoarele și învățătorii care au urmat studii superioare în domeniul postului au fost asimilați ca profesori pentru învățământul preșcolar, respectiv primar. Începând cu 2012-2013, și cei care au terminat alte forme de studii superioare, care erau exceptate cumva de ordinul acesta de ministru, au primit titlul de profesori pentru învățământul preșcolar și primar.
Ce nu am reușit anul acesta, dar avem totuși speranțe mari de reușită, promisiuni de la domnul ministru, este formula de echivalare pentru învățătorii și educatoarele care nu au reușit să urmeze studii superioare și care vor rămâne în sistem dincolo de 1 ianuarie 2019, termenul-limită până la care sunt obligați să urmeze studii superioare. Dincolo de acest termen, probabil că statutul lor va suferi niște modificări importante, probabil că se va ajunge la desfacerea contractului de muncă. Atât ministrul Remus Pricopie, cât și doamna Ecaterina Andronescu mi-au promis însă că vom găsi o soluție pentru acești oameni, în sensul de a putea urma niște forme de studii superioare și chiar soluții de finanțare a acestora, pentru că, în definitiv, poate că s-ar fi dus toți să urmeze o facultate dacă ar fi avut bani. Or, printr-o cerere pe care am adresat-o domnului ministru în urmă cu câteva săptămâni, noi chiar ne-am oferit să deschidem la Brăila un centru de formare regional pentru învățătorii și educatorii care au nevoie de acea formulă de studii superioare care să le ofere titlul de profesori, astfel încât 1 ianuarie 2019 să ne prindă pregătiți.
Să înțelegem, așadar, că anul școlar 2013-2014 a fost unul al bunei înțelegeri între sindicate și Ministerul Educației, al transparenței și al angajamentelor onorate?
Din punctul nostru de vedere, relația cu ministerul este una reală, așezată și aș putea să vă dau un exemplu cu privire la plățile pe hotărâri judecătorești pe care le-am avut anul acesta: noi, Brăila, ne-am găsit formula de finanțare doar cu un sfert din sumă, împărțit pe tot anul. Mai precis, cu sprijinul domnului Remus Pricopie, am reușit să aducem banii din toate trimestrele anului în trimestrul I și, în felul acesta, am acordat oamenilor prima tranșă de bani pe hotărârile judecătorești, urmând acum ca, prin rectificarea bugetară din luna iulie, să reușim în luna septembrie să acordăm două tranșe o dată, iar în decembrie ultima din acest an.
Pentru că tot vorbim de bani, care este, în momentul de față, situația financiară a cadrelor didactice, domnule profesor?
Aș putea să vă dau un citat din cuvântul unui coleg, învățător la Școala Gimnazială Sandu Aldea, din Brăila, care în alocuțiunea sa cu ocazia încheierii activității didactice a spus că toată viața sa, din punctul de vedere al motivării muncii, a fost o așteptare. Speranțe sunt pentru cei ceva mai tineri și pentru cei care vor veni. Deci salarizarea în sistemul de învățământ este destul de nemotivantă. Acesta este și unul dintre motivele pentru care absolvenții de învățământ superior nu prea se îndreaptă către sistemul de educație, iar dacă o fac, este doar ocazional, pentru un an sau doi. Deci motivarea muncii în sistemul de învățământ ar trebui să fie cheia succesului în domeniul didactic.
De motivarea financiară depinde enorm calitatea actului educațional, deoarece un salariu motivant atrage în sistem tineri absolvenți de învățământ superior cu rezultate bune și foarte bune pe perioada studiilor universitare. Or, de exact astfel de oameni e nevoie în sistem.
Despre calitate se pot spune multe. Dar am să vă dau doar un exemplu: Brăila a reușit, iată, doi ani la rând, 2012-2013 și 2013-2014, să obțină locul 1 la nivel național și la bacalaureat, și la evaluările naționale. Deci oamenii își fac datoria, dar dacă motivarea s-ar ridica la nivelul așteptărilor, categoric că și rezultatele ar fi altele. În primul rând, să ne gândim că cei care intră acum în sistem sunt tineri absolvenți de facultate cu medii destul de slabe. Salariile debutanților sunt destul de mici, chiar dacă anul acesta au crescut cu 10%. Dar 10% la un salariu de 790 de lei înseamnă 79 de lei în plus. Mă refer la un debutant cu studii superioare, pentru că, dacă vorbim de educatoare, acolo salariul este și mai mic, 675 de lei.
Domnule profesor, vreau să vorbim puțin și despre examenele naționale, în primul rând despre bacalaureat, care se desfășoară în această perioadă. Au fost probleme la începutul examenului, generate de banii puțini pe care ar urma să-i primească supraveghetorii de sală și cei care corectează tezele. S-a mers până la amenințarea în unele zone din țară cu neasigurarea supravegherii și corecturii.
Nu noi nu am avut asemenea probleme. Profesorii brăileni au reacționat în primul rând sentimental, afectiv, pentru că s-au gândit că acest moment este unul extrem de important pentru tineri. Pentru noi a fost mai importantă legătura dintre dascăl și elev decât nemulțumirile noastre financiare, nu a primat interesul material, ci satisfacția dascălului de a-și vedea munca împlinită. Nu, la Brăila nu am avut niciun fel de probleme din acest punct de vedere și sperăm să nu avem nici de aici înainte, până la sfârșitul examenelor naționale, evaluare și bacalaureat. Mai mult decât atât, nutresc speranța că și anul acesta rezultatele obținute de elevii noștri ne vor plasa undeva în prima jumătate a plutonului, așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, când am fost pe primul loc în țară la bacalaureat, iar anul trecut și la bacalaureat, și la evaluarea națională.
Totuși, deși județul Brăila a ocupat în ultimii doi ani un loc fruntaș, la nivel național rezultatele obținute atât la bacalaureat, cât și la evaluarea națională au fost foarte slabe. Nu mai e interesată de școală generația internetului?
Dacă privim un pic și dincolo de gardul nostru, observăm că și în lumea hipercivilizată coeficientul de promovabilitate la bacalaureat, spre exemplu, nu este unul foarte ridicat. Găsim și acolo procente de promovabilitate de 40%, 45%, așa că nu știu dacă acesta este un motiv de îngrijorare. Că dorința noastră ar fi să avem rezultate cât mai bune și cât mai mulți tineri să poată promova bacalaureatul, asta este altceva. Este, repet, dorința noastră. Realitatea însă nu poate coincide cu ceea ce ne dorim noi.
Și apoi să ne mai uităm la un aspect. La examenul de evaluare care se susține la trecerea din clasa a VIII-a în clasa a IX-a a intervenit încă de anul trecut șansa de înscriere în învățământul profesional, deoarece s-a constatat că țara are mare nevoie de meseriași buni, nu neapărat doar de specialiști cu studii superioare. România nu mai are meseriași de calitate, toți aceștia părăsind țara și angajându-se pe salarii apreciabile în statele Uniunii Europene. A fost o mare greșeală desființarea școlilor profesionale. De aceea, reînființarea lor a decongestionat mult examenele naționale.
Referindu-ne însă strict la Brăila, cum stau lucrurile din acest punct de vedere?
În ceea ce ne privește, la noi înscrierile au atins aproape procentul de ofertă. În concluzie, sunt optimist și cred cu tărie că, cel puțin pentru noi, brăilenii, și anul acesta va fi un an cu rezultate bune atât în ceea ce privește examenul de bacalaureat, cât și în ceea ce privește înscrierile pentru liceu și școală profesională.
Interviu realizat de
Marcela GHEORGHIU