Maxima latină Beatus, qui prodest, quibus potest (Fericit este cel care se face util prin ajutorul dat) a reunit la începutul lunii septembrie, la Călimănești, județul Vâlcea, metodiști și inspectori de limbi clasice și neogreacă din toată țara, pentru a construi împreună direcțiile pe care va trebui să le urmeze orice dascăl din țară care predă disciplinele în discuție în noul an școlar. Logic și riguros, profund și fundamentat cultural, demersul de la Călimănești, coordonat de conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu, inspector general în Ministerul Educației Naționale, a dovedit coerență și a impresionat prin calitatea de excepție a dascălilor care predau limbile clasice și neogreaca. La deschiderea festivă a lucrărilor a participat noua conducere a Inspectoratului Școlar Vâlcea, în calitate de gazdă a evenimentului, într-o solidaritate managerială de bun augur. Solemnitatea momentului a fost amplificată de prezența distinsă a domnului conf. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România și vicepreședinte al Comisiei de Învățământ de la Camera Deputaților.
Planurile-cadru la disciplinele analizate cuprind ore extrem de puține atât la gimnaziu, cât și la liceu, dar acest lucru nu a diminuat elanul profesorilor și pasiunea elevilor, exprimate în performanțe deosebite la competițiile naționale și internaționale. Pentru a suplini lipsa orelor din TC și din CD, grupul de lucru a elaborat programe pentru CDS, oferta centrală, la care pot fi adăugate și ofertele locale. Recomandarea care s-a făcut a fost de a realiza o abordare interdisciplinară a conținuturilor, mai ales că acest procedeu se pretează pentru dezvoltarea orizontului cultural. Calitatea predării-învățării la limbile clasice și la neogreacă este măsurată prin performanțele elevilor la competițiile naționale și internaționale.
I. Despre limbile clasice sau nevoia de modele
Programele actuale de limba latină asigură asumarea conștientă a unor repere fundamentale din patrimoniul spiritual european, precum și conștientizarea contribuției limbii latine și a civilizației romane la elaborarea modelului cultural european. Extrem de important pentru cel care studiază limba latină este dezvoltarea unei gândiri logice și critice prin descoperirea elementelor și structurilor specifice limbii latine și civilizației romane prezente în diverse domenii ale cunoașterii și acțiunii umane. Conținuturile disciplinei oferă elevilor informații despre lumea antică, explică evoluția societății până în contemporaneitate și este o complinire bine-venită a științelor analitice, îmbogățind percepția estetică a elevilor. La fel de importantă este și studierea limbii greaca veche. Din punctul de vedere al finalităților informative, prin învățarea limbilor clasice se înlesnește înțelegera lumii antice; din această perspectivă, limba greacă veche este complementară istoriei, arheologiei, epigrafiei și filozofiei. Finalitatea formativă asigură închegarea unei percepții globale asupra fundamentului culturii și civilizației moderne și contemporane, întregind, din această perspectivă, domeniul științelor socio-umane. Finalitatea analitică prilejuiește dezvoltarea gândirii analitice, care vine în sprijinul științelor fundamentale de tipul matematicii, logicii și lingvisticii. Din punct de vedere estetic, se asigură clarificarea evoluției literaturii și arhitecturii europene către structuri discursive, genuri literare și stiluri arhitectonice moderne și contemporane.
Elevii pot studia comparativ morfologia grecească și pe cea latină, dezvoltând viziunea interdisciplinară a studierii culturii și civilizației grecești ca instrument de translație către celelalte obiecte de studiu din aria curriculară „Limbă și comunicare”, cât și către celelalte arii curriculare. Cunoașterea esenței civilizației occidentale de sorginte greco-romană reprezintă o mai profundă cunoaștere de sine.
II. Performanța la limbile clasice sau inițierea în cultura autentică
Câteva simple cifre pot cuantifica interesul elevilor pentru disciplinele clasice: 38 de județe participante; 216 concurenți; 21 de premii acordate; 31 de mențiuni; 51 de premii speciale. Și dacă vom continua cu rezultatele la competițiile internaționale, vom constata că, raportându-le la cele obținute de elevii români la „științe”, sunt mult mi valoroase. În timp ce un elev care este olimpic la matematică, fizică, chimie, biologie sau geografie studiază disciplinele în cauză
3-5 ore pe săptămână, latiniștii au doar o oră la dispoziție, rareori 2. Și totuși, România culturală, profund intelectuală și rafinată umanist, este cunoscută în Europa și în lume prin acești elevi de aur și prin profesorii lor minunați, de o reală vocație.
Ileana-Gabriela Popescu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național Alexandru Lahovari, din Râmnicu Vâlcea, a obținut premiul III la a XXXIII-a ediție a Olimpiadei Internaționale de Limbă și literatură latină Certamen Ciceronianum Arpinas. Pregătirea Ilenei-Gabriela Popescu a fost realizată cu sprijinul constant al profesoarei sale, doamna Georgeta Prunescu.
Rujan Anca a obținut premiul II și un premiu special pentru cea mai bună traducere la a XIV-a ediție a concursului internațional de limba latină Certamen Ovidianum Sulmonense. Prin rezultatele remarcabile obținute de cei șase componenți, lotul olimpic al României a ocupat locul II pe națiuni, rezultat ce confirmă calitatea învățământului românesc clasicist. Elevii români i-au întrecut detașat pe colegii lor din celelalte state în care această disciplină se studiază în sistemul liceelor clasice (4-5 ore pe săptămână). În cinstea performanțelor realizate de elevii români la edițiile anterioare, la ceremonia de deschidere a concursului a fost onorată și o fostă elevă a Colegiului Național Gheorghe Vrânceanu, din Bacău, Ovidia Stănoi. Lucrarea sa de excepție, premiată în urmă cu doi ani, a fost publicată în volumul omagial consacrat ediției din 2011 a concursului Certamen Ovidianum Sulmonense.
Cătălina Ungureanu, elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Spiru Haret, din Moinești (județul Bacău), a obținut premiul II la a XXVII-a ediție a Concursului internațional de limbă și literatură latină Certamen Horatianum, desfășurat în perioada 3-5 mai 2013, în localitatea italiană Venosa. Rezultatul Cătălinei Ungureanu, pregătită de doamna profesor Cristina Popescu, a plasat România pe locul II în clasamentul pe națiuni.
De ce să se învețe în școală limbile clasice?
Pentru câteva virtuți evidente în formarea dimensiunii umane a ființei noastre:
• Cine cunoaște limbile clasice înțelege rădăcinile științelor (matematica, logica, astronomia etc.).
• Logica formală (Aristotel) stă la baza corectitudinii gândirii științifice.
• Cugetările latine configurează, la nivel metaforic, sistemul valorilor universale (valorile consacrate), care normează existența umană, socială și culturală.
• Cercetarea științifică reflectată în lucrări de doctorat este girată, în unele țări cu tradiție culturală, de limba latină, în care se redactează și se susține teza de doctorat.
• Acordarea înaltei recunoașteri a contribuției unui om de cultură la dezvoltarea cunoașterii se face prin titlul de Doctor Honoris Causa. Ceremonia desfășurată în limba latină asigură distincție evenimentului și evocă epoca de aur a lui Erasmus.
Extrem de interesantă este studierea limbii neogreacă de către elevii din România, atât etnici greci, cât și români sau de alte etnii, dar filoeleni.
Ina MOISESCU
Integrarea europeană a României a întărit relațiile cu Grecia contemporană prin dezvoltarea schimburilor comerciale bilaterale româno-elene, prin creșterea nivelului investițiilor elene în România, consfințite prin acordurile privind cooperarea în domeniul turismului și accesul cetățenilor români pe piața muncii din Grecia. Pentru România, Grecia este un partener important în Sud-Estul Europei și unul dintre cei mai apropiați parteneri din cadrul Uniunii Europene, fapt ce duce la creșterea permanentă a cererii de cunoscători în domeniul de referință. Obiectivele predării limbii neoelene atât în gimnaziu, cât și în liceu vizează formarea resursei umane necesare ca răspuns la nevoia crescută de cunoscători de limbă greacă, creșterea competenței de comunicare a elevilor într-o limbă străină, cultivarea interesului pentru studiu și valori. Modelul comportamental specific grecilor ajută la dezvoltarea personalității elevilor și promovează multiculturalitatea, dezvoltă toleranța și cultivarea respectului pentru valorile celuilalt. Europa înregistrează în prezent un proces de schimbări și o serie de contacte reciproce atât în ceea ce privește circulația persoanelor, cât și în domeniul mijloacelor de comunicare și de informare. Comunitățile lingvistice europene se apropie din ce în ce mai mult unele de altele și se trece de la o cunoaștere de la distanță a limbilor europene la un contact concret între un număr din ce în ce mai mare de europeni vorbitori ai diferitelor limbi. Importanța cunoașterii unui număr mare de limbi străine ca mijloc de apropiere reciprocă devine din ce în ce mai evidentă. Studiul limbii neoelene este un beneficiu de netăgăduit pentru elevii din învățământul liceal, mai ales în contextul unei Europe unite, orientată tot mai mult spre multilingvism și dialog intercultural.
Limba neogreacă se studiază atât ca limbă maternă, cât și ca limbă modernă. Programele sunt flexibile și oferă atât componenta lingvistică (atingerea nivelurilor A1 și A2 din cadrul european comun de referință pentru limbi străine), cât și cea culturală. Pentru asigurarea accesului elevilor la învățarea acestei limbi s-au elaborat două oferte centrale de CDS: limba neoelenă și Grecia turistică – pentru filiera tehnologică, licee economice, profilul Servicii–Turism. Tema integratoare, care circumscrie întregul demers didactic propus, este cunoașterea patrimoniului cultural elen și promovarea acestuia prin turism. Programa a fost concepută în primul rând pentru liceele economice, profil servicii-turism, dar poate fi folosită și de elevii de la alte specializări care optează pentru acest curs. Prin parcurgerea acestui curs se asigură conștientizarea importanței studiului limbii ca instrument în comunicare, interrelaționare și înțelegere a alterității. Totodată, se stimulează manifestarea interesului pentru descoperirea și cunoașterea unor zone de importanță culturală și turistică din Grecia, dar și din întregul spațiu etnolingvistic grecesc. Apropierea intelectuală și afectivă de obiceiurile și tradițiile grecești duce la abordarea unui stil de viață optimist și profund cultural. Elevii pot conștientiza asumarea unor repere din patrimoniul spiritual și cultural elen, fundamentale pentru societatea europeană, și necesitatea promovării elementelor de cultură și civilizație prin turism.
Elevilor li se oferă cadrul necesar continuării studiului acestei discipline încă doi ani, deoarece programa este utilizabilă atât pe durata a 1-2 ani de studiu, cât și pentru un ciclu tradițional de școlarizare (4 ani) complet. Programele au conținuturile culturale structurate modular, iar conținuturile lingvistice sunt structurate in crescendo, urmând a fi integrate de profesor, în funcție de opțiunile sale metodologice, în cadrul modulelor cultural-civilizaționale. Finalitatea poate fi atât dezvoltarea competenței de comunicare în limba neogreacă, dar și probarea performanței la olimpiadă. Această competiție este rodul pasiunii și dăruirii domnului conf. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol, președintele UER, împreună cu membrii Uniunii Elene din România, care timp de mai mulți ani au organizat olimpiada de neogreacă pentru elevii iubitori ai acestei limbi. Elevii studiază neogreaca la sediul comunităților elene, dar și în mediul școlar. Profesorii care îi ajută să descifreze tainele acestei limbi sunt fie din țară, fie din Grecia, veniți în România în cadrul acordurilor oficiale bilaterale între cele două țări.
Președinte de onoare al olimpiadei a fost conf. univ. dr. Dragoș Gabriel Zisopol, președintele Uniunii Elene din România, iar președintele executiv al olimpiadei – conf. univ. dr. Tudor Dinu, de la Universitatea București. La o radiografie a competiției, se poate constata că numărul celor care fac performanță este din ce în ce mai mare: 15 județe participante, 113 concurenți, 12 premii acordate, 14 mențiuni, 31 de premii speciale. Este limpede că este o limbă vie, a cărei învățare aduce cu sine accesul facil pe piața muncii, precum și șansa de a se bucura de frumusețile Greciei, ca turiști. Ceea ce încântă ori de câte ori se desfășoară Olimpiada de neogreacă este prezența carismatică a domnului Dragoș Zisopol, profesor universitar și vicepreședinte al Comisiei de învățământ din Camera Deputaților. Sprijinindu-i cu generozitate pe toți elevii care doresc să învețe neogreaca, atât ca limbă modernă, cât și ca limbă maternă, domnul profesor Zisopol este mereu în mijlocul acestora, inspirându-le starea de armonie și dragoste de viață specifice însoritei Grecii, confirmând maxima sub care am pus aceste rânduri de suflet și pentru suflet: Beatus, qui prodest, quibus potest.
