Alarmă: copiii și adolescenții, victime ale traficului de persoane

Aproape 44% dintre victimele traficului de persoane din România sunt copii, arată date de cercetare la zi. Ca urmare, educația pentru prevenție se impune, inclusiv cu adresare consistentă către adulții răspunzători de creșterea, formarea și informarea copiilor: cadre didactice, părinți, lucrători din sistemul de protecție.

Adulții învață să comunice cu copiii

Ce să facă pentru prevenție și cum să-i ajute pe copii pe loc, în momentul când ei au nevoie să fie ascultați, sunt problemele care-i frământă cel mai mult pe educatori. În sprijinul lor vin Asociația eLiberare și UNICEF printr-un parteneriat pentru prevenirea traficului de copii în România: „Prin acest parteneriat, a fost elaborat un curriculum privind comunicarea cu victimele minore ale traficului de persoane pentru specialiști și actori comunitari, cu scopul de a dezvolta abilități de comunicare practice și empatice care să faciliteze identificarea, sprijinirea și referirea adecvată către servicii specializate”.

Datele arată că, la nivelul anului 2025, „una din cinci victime ale traficului de copii a provenit din centre de plasament, s-a aflat în centre de plasament sau a fost în grija rudelor la momentul exploatării. Exploatarea sexuală a victimelor prin prostituție forțată și pornografie infantilă sunt de departe cele mai frecvente forme de exploatare, reprezentând 63% din victimele exploatării în 2023, mai mult de jumătate dintre acestea fiind copii^[1]”.

Formare pentru detectarea timpurie, raportarea, notificarea și referirea cazurilor de trafic de copii

Referitor la concretizarea parteneriatului, reținem că, „în 2025, eLiberare și UNICEF România au conlucrat pentru a ajuta autoritățile de protecție a copilului să consolideze mecanismele de detectare timpurie, raportare, notificare și referire a cazurilor de trafic de copii.

Cele două organizații au creat o rețea de formatori în opt județe, iar peste 500 de profesioniști și îngrijitori din sistemul de protecție a copilului au beneficiat de formare. În plus, a fost elaborat un set de instrucțiuni privind identificarea proactivă a traficului de copii în serviciile rezidențiale și în comunitățile rurale, precum și privind evaluarea riscurilor în timpul proceselor de identificare, referire și intervenție. Aceste instrucțiuni sunt parte a Planului național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale împotriva traficului de persoane 2024-2028”.

Conlucrează Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, Agenția Națională de Combatere a Traficului de Persoane (ANITP), Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, societatea civilă, specialiști în prevenire și sănătate mintală.

Nevoia de instrumente practice, care îi ajută pe tineri să pună întrebări

Anna Riatti, reprezentanta UNICEF în România: „Manipularea emoțională și groomingul online sunt unele dintre principalele modalități prin care copiii pot fi exploatați sau traficați. Traficul, care pune în pericol viața, siguranța și viitorul copiilor, poate și trebuie prevenit. UNICEF continuă să investească în dezvoltarea de mecanisme și instrumente moderne și eficiente pentru protejarea copiilor și prevenirea traficului de persoane.”

Loredana Urzică-Mirea, directorul executiv al Asociației eLiberare: „În lucrul nostru direct cu adolescenții vedem constant cât de greu este pentru ei să recunoască manipularea emoțională atunci când aceasta se prezintă sub forma unei promisiuni pentru o viață mai bună într-o relație. Avem nevoie de instrumente practice, care îi ajută pe tineri să pună întrebări, să observe semnale de control și să înțeleagă ce nu este normal într-o relație. Prevenirea începe atunci când adolescenții au limbajul și contextul necesar pentru a spune că ceva nu e în regulă, înainte de a fi prea târziu.”

^[1] https://anitp.mai.gov.ro/ro/docs/studii/Analiza_succinta_victime_2023.pdf