Conferinţa Naţională „100 de ani de istorie în biblioteca şcolară – tradiţie şi continuitate“
În data de 14 mai 2018, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din Bucureşti, a avut loc Conferinţa Naţională „100 de ani de istorie în biblioteca şcolară – tradiţie şi continuitate“. Evenimentul, prilejuit de celebrarerea Centenarului Marii Uniri, a fost organizat de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I“ din Bucureşti şi Asociaţia Bibliotecarilor din România (ABR), reprezentând totodată sesiunea din primăvară-vară
a Secţiunii „Tehnici Pedagogice în Bibliotecă“.
Constituind activitate de formare profesională continuă, evenimentul a reunit peste 130 de participanţi – bibliotecari şcolari, metodişti, profesori documentarişti, reprezentanţi ai caselor corpului didactic, manageri de bibliotecă, specialişti în domeniul ştiinţelor informării şi documentării, actori educaţionali, elevi şi studenţi, alături de reprezentanţi ai Bibliotecii Naţionale a României, ai Bibliotecii Metropolitane şi membri ai Asociaţiei Naţionale a Bibliotecarilor şi Bibliotecilor Publice din România (ANBPR). Evenimentul a creat oportunitatea întâlnirii între generaţii de bibliotecari şi profesori, de profesionişti şi practicieni ai domeniului, de dialog dinamic şi constructiv.
Între invitaţii speciali s-au numărat: conf. univ. dr. Cristina Popescu – prodecan al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, prof. Gabriel Vrînceanu – director al Casei Corpului Didactic Bucureşti, prof. dr. Florin Petrescu – director al Casei Corpului Didactic Ilfov, prof. Cristinel Popa – director al Casei Corpului Didactic Vaslui, dr. Adriana Borună – preşedinte al Filialei ABR Bucureşti, Ioana Crihană – director executiv al ANBPR, dr. Gabriela Băran – Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti, prof. Valentina Lupu – membru de onoare al ABR, Laura Rudeanu – vicepreşedinte al Filialei ABR Bucureşti şi coordonator biblioteci şcolare şi centre de documentare şi informare din partea Casei Corpului Didactic Bucureşti.
Au fost susţinute 22 de lucrări ştiinţifice. Tematica dedicată Centenarului Marii Uniri s-a regăsit în majoritatea prezentărilor, iar spiritul unităţii şi al sărbătorii a animat comunitatea bibliotecarilor, îndemnând la o comunicare profesională consistentă şi constantă. Între subiectele abordate s-au numărat: şcoli şi biblioteci şcolare cu tradiţie; personalităţi locale şi contribuţiile lor la dezvoltarea învăţământului românesc, valorificarea memoriei locale şi promovarea valorilor naţionale; identitate versus modernitate în biblioteca şcolară; proiecte educative în parteneriatul bibliotecă-şcoală/centru de informare şi documentare; concursuri şi eseuri dedicate Centenarului Marii Uniri; statutul cadrului didactic şi al bibliotecarului la început de secol şi nevoia de redescoperire în societatea cunoaşterii; relaţia profesor-bibliotecar în asigurarea unui act educaţional de calitate; imaginea bibliotecii în societatea contemporană; lumea cărţilor versus zona reţelelor; promovarea lecturii în contextul „generaţiei digitale“; rolul bibliotecii şcolare/centrului de informare şi documentare în formarea şi dezvoltarea competenţelor profesionale; diseminarea exemplelor de bună practică.
În deschiderea programului, doamna Petruţa Voicu, secretar general ABR, a subliniat importanţa unor astfel de întâlniri profesionale care ne responsabilizează şi ne obligă la o retrospectivă a ceea ce a însemnat biblioteca şcolară de-a lungul timpului: „Biblioteca şcolară s-a readaptat continuu la nevoile societăţii în ceea ce priveşte atât structura şi conţinutul educaţional, cât şi tehnologia informaţională. Alături de şcoli, bibliotecile exercită influenţe multiple asupra unei naţiuni şi contribuie la creşterea calităţii învăţământului, fiind un suport necesar activităţilor de educaţie şi formare“.
Conf univ. dr. Cristina Popescu, prezentă la eveniment într-o dublă calitate – aceea de profesor al catedrei de ştiinţele informării şi documentării, dar şi de specialist în domeniu –, a transmis un gând modest şi asumat despre şcoală, bibliotecă şi carte. S-a arătat că biblioteca a oferit şi continuă să ofere spaţiul ideal de învăţare şi formare, iar „cartea, indiferent de formă, nu va pieri niciodată“ fiind „şansa devenirii noastre spirituale“.
Ioana Crihană le-a mulţumit organizatorilor pentru invitaţia la conferinţa bibliotecarilor şcolari şi a ţinut să transmită mesajul de bun augur al preşedintelui ANBPR, Sorina Stanca. Totodată, a apreciat întâlnirea drept un cadru propice pentru coagularea de proiecte educaţionale, culturale şi ştiinţifice interinstituţionale. S-a făcut o trecere în revistă a experienţei bibliotecilor publice în domeniul formării profesionale, insistându-se pe nevoia de colaborare între biblioteci şi implicit între cele două asociaţii profesionale, având în vedere misiunea lor complementară în educarea membrilor comunităţii, incluziunea grupurilor vulnerabile, formarea de personal specializat, participarea la consolidarea societăţii informaţionale româneşti şi la îndeplinirea obiectivelor cuprinse în Agenda Digitală pentru România.
În intervenţia sa, dr. Adriana Borună a insistat pe nevoia de comunicare şi efort conjugat pentru derularea de proiecte comune în beneficiul comunităţii bibliotecare şi al creşterii vizibilizăţii structurilor infodocumentare din România şi pe importanţa diseminării bunelor practici. La rândul său, a ţinut să mulţumească tuturor participanţilor pentru interesul manifestat faţă de tematica Conferinţei, iar organizatorilor şi colaboratorilor pentru profesionalismul şi implicarea de care au dat dovadă în organizarea reuniunii.
Dr. Gabriela Băran a prezentat un scurt istoric al bibliotecilor din România, de la începuturi până în prezent – tipologia bibliotecilor din spaţiul românesc, şcolile mănăstireşti şi activitatea didactică, biblioteci cu orientare didactică, biblioteci populare aflate în slujba învăţământului, dezvoltarea fondului de carte românească, dinamica bibliotecilor şcolare în ultimii ani, precum şi perspective ale şcolii româneşti de biblioteconomie.
Fin observator al evoluţiei bibliotecilor şi al relaţiei directe profesor-bibliotecar, prof. Gabriel Vrînceanu a făcut o prezentare inedită – „Coracon de papel… past, present, future“. S-a pus accentul pe sensul actual şi de perspectivă al cărţii şi al bibliotecii, în condiţiile în care mediile de informare cresc: cărţile percepute ca „inimi de hârtie“, lectura indiferent de mediu şi biblioteca văzută ca reţea eficientă care să antreneze comunitatea într-un spaţiu pentru fiecare.
Prof. Cristinel Popa a transmis un mesaj către toţi bibliotecarii, accentuând importanţa formării profesionale continue, rolul acestei profesii care trebuie să-şi recapete respectul de altădată în societatea românească. S-a arătat că este necesară evidenţierea realizărilor profesiei şi a parteneriatului şcoală-comunitate şi mai ales crearea unei imagini pozitive a bibliotecarului de astăzi: „De noi depinde cât suntem de respectaţi sau nu…“
Dr. Florin Petrescu a făcut o prezentare a formelor de organizare a corpului didactic ilfovean (înainte de 1918, în perioada interbelică şi după anii ’90 până în prezent), a bibliotecii, a publicaţiilor editate şi a celor mai importante parteneriate educaţionale.
A fost evidenţiată importanţa fixării personalităţilor locale în memoria colectivă, ca modele demne de urmat de către generaţiile viitoare. Au fost evocate trei figuri marcante ale Marii Uniri, ale căror nume se leagă de spaţiul ilfovean: Pantelimon Halippa, Gurie Grosu şi Pamfil Şeicaru.
Horiana Petrescu, de la Casa Corpului Didactic Ilfov, a prezentat câteva file de istorie, evenimente şi mărturii despre personalităţi care s-au dedicat şcolii – „sufletul unei comunităţi“ şi bibliotecii – „inima şcolii“. A fost menţionat proiectul „Portrete de dascăli ilfoveni“, amplu reflectat în presa locală.
Viorica Genţiana Onişoru, bibliotecar la Casa Corpului Didactic Alba, a prezentat un proiect educativ realizat cu scopul de a conştientiza semnificaţia şi importanţa Marii Uniri, pentru a revitaliza sentimentul patriotic şi al identităţii naţionale în rândul tinerei generaţii şi pentru a forma un comportament responsabil faţă de valorile lăsate de înaintaşi. Obiectivele proiectului au fost: îmbunătăţirea capacităţii de exprimare în scris a elevilor, prin intermediul unor eseuri; întocmirea unor genealogii care să dezvăluie strămoşi comuni care au contribuit la formarea statului naţional român; utilizarea corectă a unor tehnici de muncă intelectuală specifice activităţii de cercetare.
Valentina Liurcă, profesor documentarist la Liceul Teoretic Dante Alighieri, din Bucureşti, a prezentat un proiect educaţional local care se încadrează în domeniul cultural şi artistic, de consiliere şi orientare şcolară – „100 de ani de meserii creative“. Au fost evidenţiate câteva meserii dintre cele mai vechi până la unele nou-apărute în contextul societăţii cunoaşterii: preotul, dascălul/profesorul, negustorul/comerciantul, avocatul, arhitectul, actorul, regizorul, managerul cultural. Proiectul, având ca public-ţintă profesori, elevi, părinţi şi comunitatea locală, a urmărit câteva obiective importante: îmbunătăţirea comunicării şi a lucrului în echipă, dezvoltarea abilităţilor sociale, îmbogăţirea orizontului cultural, sensibilizarea comunităţii şi a decidenţilor faţă de activităţile culturale derulate de instituţiile de învăţământ, susţinerea iniţiativelor culturale.
Ana Macovei, bibliotecar la Casa Corpului Didactic Neamţ, a prezentat „10 proiecte educative de nota 10“ – dedicate lecturii, unor personalităţi ale lunii (Constantin Brâncuşi, Tudor Arghezi, Ion Creangă), valorificării obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti şi formării cadrelor didactice.
Mihaela Cotfas, bibliotecar la Liceul Teoretic Nicolae Iorga, din Bucureşti, a subliniat în prezentarea sa rolul fundamental al bibliotecilor şcolare şi al centrelor de informare şi documentare ca parteneri ai şcolii în procesul de educare şi formare a viitorilor adulţi. Un segment aparte a fost dedicat formării unei atitudini pozitive faţă de lectură, într-o lume guvernată de noile tehnologii. Au fost prezentate câteva metode tradiţionale şi moderne de atragere spre lectură. S-a subliniat, de asemenea, importanţa promovării bibliotecii şi a ofertelor sale culturale şi educaţionale, nevoia de implicare a elevilor, alături de profesori şi bibliotecari.
Ileana Ciubucă, bibliotecar la Şcoala Gimnazială nr. 8 din Braşov, a propus o abordare originală de atragere a elevilor către lectură, iar Lică Baltag, bibliotecar la Şcoala Gimnazială nr. 27 din Bucureşti, a prezentat un eseu prin care a subliniat faptul că lectura, cartea indiferent de suport şi formarea continuă reprezintă mijloacele prin care poate fi îndeplinit dezideratul „independenţei prin cultură“, înţeles nu ca izolare, ci ca participare la viaţa societăţii.
Dr. Florentina Dobrogeanu-Ipsilante a realizat o diseminare a cursurilor de formare şi a transferului de competenţe în cadrul programelor şi proiectelor derulate de Biblioteca Metropolitană Bucureşti.
În prezentarea sa – „Biblioteca pentru şcoală – trecut, prezent, viitor“, dr. Gabriela Băran a adus în atenţia participanţilor tipologia bibliotecilor din spaţiul românesc şi un scurt istoric al acestora. Au fost evidenţiate bibliotecile cu orientare didactică existente, până în secolul al XIX-lea, în diferite şcoli şi mănăstiri, bibliotecile populare aflate în slujba învăţământului, formarea colecţiilor acestora, precum şi funcţia educaţională a acestor structuri în procesul de predare şi învăţare. S-a subliniat rolul bibliotecii şcolare în formarea competenţelor elevilor şi pregătirea acestora pentru mediul universitar.
Dr. Florina Brat a prezentat un studiu amplu, elaborat de Serviciul Perfecţionare. Asistenţă Metodologică. Documentare al B.C.U. „Carol“, intitulat „100 de ani de istorie în biblioteca şcolară (1918-2018)“. Studiul cuprinde legislaţie din domeniul învăţământului (legi, regulamente) din timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza şi perioada interbelică, educaţia în timpul regimului comunist (1965-1989) şi politizarea învăţământului românesc, precum şi perioada de după 1990 până în prezent. Un alt aspect este cel legat de apariţia şi dezvoltarea învăţământului biblioteconomic românesc, contribuţia Casei Şcoalelor la înfiinţarea de biblioteci în şcolile rurale, elaborarea primelor regulamente de funcţionare a bibliotecilor şcolare şi populare, organizarea sistemului naţional de biblioteci, evoluţia bibliotecilor şcolare după schimbarea regimului politic şi ulterior declinul numeric al acestora, resimţit până în prezent, înfiinţarea centrelor de informare şi documentare ca structuri complementare care funcţionează în unităţile de învăţământ, rolul caselor corpului didactic şi al Bibliotecii Pedagogice Naţionale „I.C. Petrescu“ în procesul educativ şi de formare profesională.
O parte din lucrări au fost dedicate unor şcoli şi biblioteci cu tradiţie, rezultat al implicării şi profesionalismului cadrelor didactice, bibliotecarilor şi absolvenţilor în asigurarea calităţii actului educaţional: Şcoala Silvică din Timişoara, aflată la 133 de ani de existenţă – Mihaela Kocsis; Şcoala Gimnazială Acad. Marin Voiculescu, din Giurgiu – Maria Petcu; Şcoala Gimnazială Petre Ghelmez, Bucureşti – Tana Oprea; Liceul Tehnologic Turceni, judeţul Gorj – Margareta Vladu; Colegiul Tehnic de Arte şi Meserii Constantin Brâncuşi, din Craiova – bibliotecar Cristina Ioaniţoiu şi profesor Carmen Dana Ioaniţoiu.
Au fost semnalate două apariţii editoriale: „Ghidul profesorului documentarist pentru examenul de titularizare, definitivat şi gradul II“ (2017), autor Anamaria-Florina Zaharia, şi volumul colectiv „Biblioteca – paradisul cunoaşterii“, realizat de Casa Corpului Didactic Bihor şi prezentat de bibliotecar Mariana Trofin.
Evenimentul a fost animat de prezenţa Trupei de Teatru pentru Copii „Giganţii“, de la Şcoala Gimnazială Cuza Vodă din Călăraşi, coordonată de bibliotecar Niculina Comănescu.
Participanţii au putut admira expoziţia de costume populare „Strai de sărbătoare“, organizată de bibliotecar Aurora Negrilă de la Liceul Tehnologic Sf. Haralambie, din Turnu Măgurele, Teleorman, şi o creaţie artistică a elevilor de la Şcoala nr. 176 Sfinţii Constantin şi Elena, din Bucureşti, coordonator bibliotecar Ioana Gramaticu.
Instituţia gazdă – B.C.U. „Carol I“ – le-a oferit participanţilor oportunitatea de a viziona expoziţia de fotografii din holul Aulei – „Eroine ale României Mari. Destine din linia I“, un omagiu adus participării femeilor române la evenimentele din timpul Primului Război Mondial, modele demne de urmat, reprezentante din toate clasele sociale. Expoziţia şi lansarea albumului cu acelaşi titlu este rezultatul parteneriatului B.C.U. „Carol I“ cu Arhivele Naţionale ale României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Naţională a României, Muzeul Naţional Militar Regele „Ferdinand I“, Muzeul Naţional de Istorie a României, Direcţia Judeţeană a Arhivelor Naţionale Braşov şi cu Biblioteca Judeţeană „George Bariţiu“, din Braşov, susţinut de Primăria Municipiului Bucureşti.
În încheiere, s-au apreciat profesionalismul, dinamica şi eficienţa întâlnirii, precum şi calitatea prezentărilor. A fost subliniat rolul Asociaţiei Bibliotecarilor din România în formarea profesională şi în reprezentarea intereselor bibliotecarilor, precum şi importanţa aderării la comunitatea de breaslă, a deschiderii faţă de profesie, a colaborării şi parteneriatelor constructive, a unirii eforturilor pentru scopuri comune, pentru reflecţie şi inovare. S-a arătat că este nevoie să avem forţa şi inspiraţia să fim la înălţimea aniversării Centenarului Marii Uniri, să privim încrezători către viitor, menţinând legătura dintre generaţii, să gândim împreună strategii pe termen lung care să facă din biblioteci instituţii indispensabile societăţii, promotoare constante ale valorilor naţionale, europene şi universale.
Dr. Carmen PESANTEZ,
Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”, Bucureşti
Tribuna Învățământului