prof. univ. dr. Liviu Franga
Stimate Domnule Decan, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București este o instituție emblematică a spațiului academic românesc. Numele mari de profesori și autori din istoria și prezentul ei, unele de referință pentru învățământul, cercetarea și cultura românească, programele de studii de înalt nivel academic, rezultatele și realizările excepționale o recomandă drept cea mai bună facultate de profil din România și una dintre cele mai bune din Europa. Cum vă raportați la această imagine, obiectivă, reflectată în mediul educațional și cultural românesc? Pe ce se fundamentează, din punctul Dvs. de vedere?
Mai întâi, stimate domnule director și profesor, doresc să vă mulțumesc pentru invitația cu care mă onorați, de a construi împreună acest interviu. Nu mai puțin și distinșilor noștri cititori, pentru atenția și (de ce n-aș spune?…) răbdarea cu care vor urmări dialogul nostru prins în paginile revistei. Apoi, ca să mă apropii de fondul întrebării Dumneavoastră, dublu articulate, vă mulțumesc pentru frumoasele cuvinte adresate unei instituții, facultatea noastră, înăuntrul căreia și acum, după mai bine de patruzeci de ani de când am făcut-o prima dată, intru cu capul plecat și inima bătându-mi în piept. De ce această emoție irepresibilă la un „vizitator” al ei care o cunoaște, iată, aș zice de-o viață? Pentru că, atunci când intru, azi la fel ca acum patruzeci de ani, în sediul din str. Edgar Quinet sau în cel (numai al nostru) din Str. Pitar Moș, simt, aproape palpabile și vizibile, urmele celor care au fost înaintea noastră, prezența lor în memorie și afect se convertește într-una cvasi-fizică, răsărind înaintea ochilor minții noastre imagini de-o puternică tonalitate emoțional-afectivă: de la cele ale unor Alexandru Graur, Alexandru Rosetti sau Iorgu Iordan (o „tripletă” de aur a lingvisticii românești inter- și postbelice, pe care am cunoscut-o direct, ca student în anul I, în băncile amfiteatrelor) până la dispăruții, nu de foarte multă vreme, profesori clasiciști Mihai Nichita, Dan Slușanschi, Eugen Cizek, spre a aminti numele doar al celor care au fost magiștrii formației mele. Oricine a trecut prin Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (cu diversele ei titulaturi), indiferent de generația de absolvire, poate îmbogăți referințele la profesorii de aici, de dinainte sau de după război până astăzi, cu sute de nume. Pe aceste nume s-a clădit reputația Facultății noastre de azi. Care, dacă este, în acest ultim deceniu, ceea ce este – fără falsă modestie, pot confirma în integralitate cuvintele Dumneavoastră din ultima parte a aserțiunii, aceea dinaintea celor două întrebări –, atunci își datorează poziția, pe scurt vorbind, unei excepționale contribuții la patrimoniul culturii și științei românești.
Vă rog să faceți o prezentare sintetică a FLLS, care să privească structura și programele de studii ale acesteia, la nivelul celor trei cicluri de studiu și de cercetare: licență, masterat și doctorat.
Vă rog și eu să-mi permiteți să încep un pic altfel, un pic de mai departe. Facultatea noastră este una dintre cele mai importante și, o spun fără ezitare, în acest moment cea mai mare, cantitativ-statistic vorbind, dintre facultățile Universității din București. Iar Universitatea din București, fără îndoială, este, în prezent, liderul calității învățământului universitar românesc. Facultatea de Limbi și Literaturi Străine are o bogată tradiție în predarea acestui segment al filologiei moderne și clasice, ajungând ca, în prezent, să se deprindă aici tainele nu doar lingvistice, ci și culturale a peste 35 de idiomuri străine: există, de pildă, secții aproape complete de limbi și culturi orientale și slave. Latina s-a predat chiar de la începutul existenței Universității din București, în anul 1864, prin profesorul August Treboniu Laurian. Bogdan Petriceicu Hasdeu, prin cursul său de filologie comparată indo-europeană, început în anul 1874, a racordat învățământul universitar românesc la tendințele celui european și mondial contemporan lui. Pe rând, deceniu după deceniu și secol după secol, au fost introduse în planurile de învățământ ale Facultății (numită de Litere și Filosofie în interbelic, apoi de Limbi și Literaturi Străine, cu variabile titulaturi conjunctural impuse) limbi, culturi și civilizații fundamentale în cunoașterea lumii moderne și a întregului ei trecut, emblematic sintetizat de evoluția limbilor, precum – într-o fugară, selectivă enumerare – franceza (1877), anumite limbi slave (1891), germana (1905), italiana (1909), spaniola (1930), rusa (1934), engleza (1936), chineza (1956), araba și turca (1957), maghiara (1958), hindi (1965), persana și finlandeza (1969), portugheza și japoneza (1974), catalana (1978), ebraica (1990), rromani (1992), suedeza și neerlandeza (1993), coreeana și slovena (1995), studiile iudaice (2000), setul de limbi moderne numite aplicate (perspectiva abordării lor fiind una integral novatoare, și nu una tradițional-filologică: este vorba despre engleză, în combinație cu alte opt limbi, și anume franceza, italiana, spaniola, germana, rusa, croata, ceha și polona), neogreaca (2001), studiile americane (2004), macedoneana (2012).
Acum revin la fondul întrebării Dumneavoastră.
Facultatea are misiunea de a pregăti specialiști în domeniul științelor umaniste, în domeniile de studii de licență Limbă și literatură, Limbi moderne aplicate și Studii culturale. În domeniul Limbă și literatură, funcționează programele de studiu limbi și literaturi moderne A – B, limbă și literatură străină A – limbă și literatură română B și filologie clasică. În domeniul Limbilor moderne aplicate, facultatea oferă două programe de licență: Limbi moderne aplicate (LMA) și Traducere și interpretare (TI), în ambele studiindu-se oricare două dintre următoarele șase limbi: engleză, germană, franceză, spaniolă, italiană și rusă. Programul de Limbi și literaturi A – B ocupă cea mai mare pondere prin numărul de studenți și prin numărul de limbi studiate (25 de limbi, la limbă și literatură, față de 6 la LMA și TI). În domeniul de specializare Studii culturale, facultatea oferă două programe: Studii americane și Studii iudaice.
Cele trei direcții de specializare funcționează în regim concurențial și urmăresc formarea unor competențe specifice fiecărui program. Diferențele sunt evidente în primul rând în ponderile diferite ale raportului teoretic-aplicativ, în selecția disciplinelor de specialitate și complementare, păstrând însă comune două dintre disciplinele fundamentale: structura limbii contemporane și cursul practic.
Facultatea oferă, de asemenea, cursuri de limbi străine studenților facultăților nefilologice din Universitate prin intermediul unei – să folosim vechea denumire – catedre specializate (numite Departamentul de limbi moderne). La acestea se adaugă Centrul ARIEL, program de studiere a limbilor străine destinat adulților, care reprezintă o formă de inserție în viața comunității și de învățare de-a lungul vieții (formation continue, life long learning).
Programele facultății conduc spre următoarele profesiuni: profesor de limbi străine/limba română în învățământul preuniversitar, filolog în cadrul unor institute de profil, cercetător/asistent de cercetare în lingvistică, teorie și critică literară, interpret, traducător, translator, referent literar, secretar literar, redactor de carte, redactor în presa scrisă și audiovizuală, consultant, organizator de evenimente culturale, funcționar în organisme guvernamentale/ europene, diplomație, instituții de cultură etc.
Studiile de licență sunt completate de cele masterale, respectiv doctorale. Doar ca un simplu reper, vă pot spune că toate cele 15 programe de master existente și funcționale în facultatea noastră sunt acreditate de către ARACIS și constituie, de mai bine de un deceniu, un permanent pol de atracție nu doar pentru absolvenții noștri, ci și pentru colegii lor de la universități și instituții de învățământ superior diferite din București și din țară. În sfârșit, facultatea limbilor străine este singura din Universitatea din București care are, începând cu anul universitar 2005-2006, două școli doctorale: de limbi și identități culturale și de studii culturale și literare.
Structura, programele de studii, limbile studiate acoperă o mare diversitate lingvistică, educațională și culturală. Cum puteți acoperi această diversitate instituțional, din perspectiva resurselor umane, a infrastructurii și a logisticii?
Permiteți-mi să vă răspund pe rând și într-o manieră să-i spunem aplicată, mai tehnică.
Din punct de vedere administrativ, facultatea este alcătuită, în prezent, din nouă departamente: Departamentul de Filologie Clasică și Neogreacă, Departamentul de Hungarologie, Studii iudaice și Rromani, Departamentul de Engleză, Departamentul de Limbă și Literatură Franceză, Departamentul de Limbi și Literaturi Germanice, Departamentul de Filologie Rusă și Slavă, Departamentul de Lingvistică Romanică, Limbi și Literaturi Iberoromanice și Italiană, Departamentul de Limbi Moderne, Departamentul de Limbi și Literaturi Orientale.
Statele de funcțiuni ale Facultății au cuprins, în anul universitar precedent, 335 de poziții. 215 (64,17%) dintre acestea au fost și sunt ocupate de titulari, iar 120 sunt posturi vacante (35,83%). Facultatea a beneficiat, de asemenea, de serviciile a 11 profesori consultanți, aflați în ceea ce noi numim prelungire de activitate. Toate cadrele didactice ale facultății predau la programele de licență, iar o parte dintre ei și la masterat și/sau doctorat, orele respective fiind cuprinse sau nu în normele de bază.
În ceea ce privește situația posturilor pe grade didactice, se poate observa, în ultimul an universitar, creșterea ponderii posturilor de lector ocupate, ca și o ușoară sporire a ponderii posturilor de conferențiar ocupate prin concurs. În perioada următoare va trebui să menținem exigența privind crearea și scoaterea la concurs de noi posturi de profesori și conferențiari, pentru a depăși deficitul de înalte competențe, observabil mai ales la gradul de profesor. O atenție deosebită manifestă toate departamentele facultății în vederea susținerii de către tinerii noștri colegi asistenți și lectori, încă doctoranzi, a necesarului „certificat” de înaltă specializare profesional-științifică, reprezentat de doctorat.
În ceea ce privește infrastructura și logistica, vă rog să-mi îngăduiți să recurg din nou la date statistice clare și elocvente în această privință.
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine dispune de un spațiu de învățământ de aproximativ 3.482 m2 (0,83 m2/stud.), în două clădiri ale Universității (Edgar Quinet și Pitar Moș). Sălile de curs sunt, din păcate, cu mult insuficiente pentru cei peste 4.000 de studenți ai facultății (mai puțin de o zecime din efectivul total al studenților universității). Ca urmare, au existat dificultăți importante în stabilirea orarului. Situația este, anual, rezolvabilă, dar sub semnul provizoratului, prin bunăvoința Facultăților de Matematică, Geologie, Chimie, Litere, Administrație și Afaceri, Sociologie, Istorie, precum și prin intermediul unor spații din imobilul Universității, situat în Bd. Schitu Măgureanu. În sfârșit, Facultatea dispune de mai multe biblioteci: celor trei sucursale ale Bibliotecii Centrale Universitare (BCU) li se alătură Biblioteca „Austria”, lectoratele de studii americane, britanice, francofone, orientale, spaniole, catalane și portugheze, biblioteca secției de neogreacă, toate de dimensiuni mai mari ori mai mici, alimentate cu publicații și echipate logistic de ambasadele cu care facultatea este în contact. Mulțumită acestor lectorate, s-a constituit de-a lungul timpului un fond de carte impresionant, complementar celui de la BCU (îl estimăm la circa 30.000 de volume).
În ultimele două decenii, din punctul de vedere al opțiunilor „publicului-țintă”, unele specializări au fost și încă sunt supralicitate, într-o abordare și dezvoltare inflaționară, altele au intrat, și sunt în continuare mai puțin prizate, chiar într-un con de umbră. Reprezintă încă domeniul limbilor străine o atracție pentru absolvenții de liceu?
Categoric, da. Și nu o spun doar eu, care, din poziția în care mă aflu, pot fi oricând suspectat de subiectivism. O arată, din nou, datele – respectiv, cifrele – obiective ale admiterii la programele de licență de anul trecut și, parcă și mai elocvent, din acest an. Numărul de candidați care au depus dosare de înscriere pentru a fi admiși, în sesiunea din iulie a acestui an, ne-a plasat într-o meritorie poziție a treia în (dacă pot spune așa) clasamentul pe Universitatea din București al interesului pentru învățământul superior al tinerilor absolvenți, cu diplomă de bacalaureat, din România. Însă și din alte țări, aparținând spațiului comunitar european.
În ceea ce privește conul de umbră de care vorbeați, pot spune răspicat că acesta nu există. Este vorba, de fapt, de specializări care au un public-țintă extrem de specializat și, tocmai de aceea, foarte prețios. Pentru că, odată cu interesul pentru atari programe speciale, precum filologia clasică, maghiara (studiată ca limbă străină pentru non-etnici) și rromani, se menține vie și – dați-mi voie să recurg din nou la o terminologie tradițională, de data aceasta metaforică – flacăra științei în acea specializare. Or, în astfel de cazuri, nu cifra sau numărul candidaților înscriși, ci interesul și mai ales calitatea studierii unor astfel de limbi, culturi și civilizații. Acestea trebuie ferm sprijinite și ocrotite instituțional, asemenea unei faune și flore rari, prețioase, fără pereche, non-seriale, a culturii și spiritualității unei țări și poporului acesteia.
La care dintre specializările și programele de studii ale Facultății există cea mai mare concurență? Cum se desfășoară admiterea? În context, cum s-a desfășurat admiterea 2013, prima rundă?
Având în vedere faptul că facultatea are, din punctul de vedere al modalităților de admitere la programele de studii de licență, două mari categorii de secții – cu admitere prin examen scris și, respectiv, cu admitere prin evaluarea rezultatelor învățării din ciclul liceal –, putem spune că secțiile cu concurența cea mai mare în momentul de față sunt Engleza și Japoneza (la scris), respectiv programul de Limbi Moderne Aplicate, mai ales pe combinația Engleză – Germană.
Chiar și în contextul dezastruos al Bacalaureatului din ultimii doi ani, Facultatea noastră s-a aflat în topul preferințelor. Numărul de candidați a scăzut față de, să spunem, perioada 2008-2010, dar nu a fost totuși o scădere dramatică. Aproape toate secțiile și-au atins cifra de școlarizare dorită încă din sesiunea iulie, astfel încât pentru sesiunea din luna septembrie nu a rămas, la marea majoritate a secțiilor, niciun loc „bugetat” liber și foarte puține locuri la taxă. Facultatea adaptează continuu gradul de dificultate al subiectelor de la scris, astfel încât să nu se renunțe la examen, mai ales la secțiile de avansați cu cerințe mari. De asemenea, ținem cont, în oferta noastră educațională, de cererea din partea candidaților, așa cum se exprimă ea prin concurență, fără însă a fi abandonate secțiile cu tradiție ale facultății, chiar dacă, momentan, ele par a traversa o perioadă relativ statică.
Ce oferă studenților programele Dvs. de studii din punctul de vedere al cunoașterii și competențelor?
Dacă la nivelul admiterii în ciclul de studii de licență se observă un anumit grad de generalitate (limbă-literatură), la nivel de masterat remarcăm diferențierea specializărilor cu accent pe traduceri și studii culturale, ceea ce indică o creștere constantă în direcția studiilor aprofundate în cele două dimensiuni fundamentale ale practicii și teoriei. În ceea ce privește admiterea la ciclul de licență, o preocupare constantă a facultății a fost diversificarea ofertei de programe de studii, astfel încât viitorii absolvenți să-și poată alege secțiile care li se potrivesc și corespund cel mai bine dorințelor și intențiilor lor. Sistemul de admitere poate varia de la an la an, Consiliul Facultății stabilind, în funcție de evaluarea dinamicii anilor precedenți, cel mai bun sistem de admitere pentru fiecare secție.
Rămân de analizat, într-un viitor imediat, două aspecte fundamentale: corelarea planurilor de învățământ din anii I-III (licență), anii IV-V (masterat) și doctorat, inclusiv la nivelul cursurilor opționale oferite în anii terminali, precum și procentul de absolvenți de ciclu de licență din cadrul facultății care optează să parcurgă un program de studii aprofundate tot în facultatea care i-a format.
În sfârșit, echipa decanală și departamentele, împreună cu Consiliul Facultății, au în vedere ca, până la încheierea actualului lor mandat, direcțiile de studii să fie corelate cu tendințele la nivel internațional, astfel încât absolvenții să se orienteze rapid pe piața forței de muncă din România și din străinătate.
Ce ne puteți spune despre personalul academic și de cercetare din cadrul Facultății?
Am avut și avem profesori excepționali, personalități ilustre ale culturii românești, specialiști-unicat în domeniile lor de competență, care s-au bucurat și se bucură, de la o generație la alta, de un prestigiu național și internațional recunoscut, de unde și apartenența lor la cele mai prestigioase foruri academice și universitare de la noi și din lumea întreagă. Cum nu este aici locul să recurg la exemplificări – ele se pot regăsi în toate bazele actuale de date din domeniul filologiei, al lingvisticii și, în general, al științelor umane interdisciplinare –, mă voi rezuma doar la o observație privind, din nou, facultatea, cu valoare de concluzie provizorie, referitoare la capacitatea ei extraordinară de a se insera în și de a fi permanent conectată la circuitul valorilor universale ale cunoașterii din timpul nostru. Astfel, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (bine cunoscută și sub sigla FLLS) și-a câștigat un bun renume nu numai pe plan intern, ci și extern, dovadă numeroasele colaborări cu universități de prestigiu din străinătate (Anvers, Berlin, Viena, Paris, Bordeaux, Padova, Veneția, Udine, Moscova, Madrid, Zaragoza, Gent, Antwerpen, Cracovia, Varșovia, Lisabona, Evora, Birmingham, Liverpool Hope, Ljubljana, Belgrad etc.), cu care se derulează programe și acorduri ERASMUS, SOCRATES, CEEPUS, LEONARDO, precum și prezența permanentă, de peste două decenii, a numeroși (în jur de 30, anual) lectori străini, care își desfășoară activitatea la noi în facultate prin acord cultural sau interguvernamental.
N-am nicio reținere, cu atât mai puțin teamă, să spun, împreună cu colegii mei, că limbile, literaturile și culturile străine au, în prezent, toate șansele ca, păstrând și continuând frumoasele tradiții din domeniul cercetării fundamentale, să devină, în scurt timp, acea știință-pilot extrem de complexă, în jurul căreia vor gravita celelalte științe umaniste înnoite, prinse în angrenajul modern și de perspectivă al întregii culturi românești actuale, cu tot ceea ce are ea mai bun în ansamblul culturii europene.
Cercetarea științifică reprezintă, alături de educație, o parte fundamentală a misiunii academice. Vă rog să vă referiți la conținutul și desfășurarea procesului de cercetare științifică la nivelul Facultății.
Deși în Facultatea de Limbi și Literaturi Străine nu există personal cu normă de cercetare, cercetarea științifică reprezintă o dimensiune esențială a activităților membrilor Facultății.
Temele fundamentale de cercetare – dezbătute în Consiliul Facultății și dezvoltate în cadrul centrelor de cercetare și excelență – sunt: problemele identității culturale și multiculturale, comunicarea interculturală, lingvistică teoretică, lingvistică aplicată și didactică, teoria și practica traducerii, studii de literatură și cultură. Se observă corelarea acestor teme cu programele de masterat și de doctorat, ceea ce este de un real ajutor cu precădere în dezvoltarea ciclurilor de studii aprofundate. La rândul lor, programele de masterat și doctorat impulsionează cercetarea efectuată în centrele de cercetare prin organizarea de conferințe ale masteranzilor și doctoranzilor, de multe ori finanțate prin fonduri POSDRU pentru programele doctorale.
Aceste teme sunt repartizate celor 18 centre de cercetare, iar fiecare temă este adeseori urmărită în câte două centre de cercetare. Ar fi foarte utilă, în perspectivă, o corelare mai strânsă și mai vizibilă a activităților și rezultatelor cercetărilor întreprinse pe teme similare în mai multe centre, astfel încât să fie încurajată cercetarea interdisciplinară. Nu este exclusă, în acest viitor nu tocmai îndepărtat, posibilitatea realizării unei platforme interdepartamentale de cercetare prin proiecte transversale.
În privința capacității instituționale, trebuie subliniat faptul că activitățile centrelor de cercetare au fost puternic susținute prin fondurile obținute din proiectele de cercetare de tip PN-II sau altele. Dar, odată încheiate acele forme de sprijin financiar, de cele mai multe ori se pune acut problema continuării activităților de cercetare în respectivele centre, activități pentru care, de regulă, au fost alocate puține fonduri instituționale de-a lungul timpului. Planul Strategic al Universității din București pentru perioada 2012-2016 propune atât o creștere cu 5% la nivelul atragerii de noi fonduri (din afara universității) pentru cercetare până în 2016, cât și acordarea de asistență financiară cadrelor didactice și departamentelor implicate în activități de cercetare.
Unul dintre departamentele puternice ale FLLS este Departamentul de Filologie Clasică, un spațiu, prin excelență, al culturii. Ca un „clasic printre postmoderni”, cum vă mărturisiți în titlul unei cărți, ce ne puteți spune despre acest Departament, de care sunteți, în mod firesc, foarte apropiat? În altă ordine de idei, mai sunt tinerii atrași de cultura clasică într-o lume a ancorării pragmatice în prezent inclusiv la nivelul studiilor?
Aici îmi atingeți poate cea mai sensibilă coardă. Dacă aș mai avea o dată șansa unei reveniri ab initio în carieră sau dacă, pur și simplu și direct, m-aș mai naște o dată, tot filologia clasică aș urma-o. Pentru că nimic altceva nu mă reprezintă mai bine, nimic altceva nu mă descoperă mai bine pe mine mie însumi decât fascinanta Lume Veche și Clasică, la care nu mă întorc în fiecare zi, ci în care trăiesc în fiecare clipă. Chiar și atunci când mă aflu în fața calculatorului, mintea tot spre albele zări ale vechimii greco-romane îmi zboară, și mă întreb: ce-ar fi făcut un roman din vârsta lui Augustus, sau un grec din vremea lui Pericle, în fața calculatorului? Departamentul căruia i-am dedicat toate speranțele și energiile mele, numit azi de Filologie Clasică și Neogreacă, este un unicat în țară, după cum vă puteți da seama și din denumirea lui. El încorporează și aria cultural-spirituală a grecității post-antice, din era bizantină până în pragul incomprehensibilului secol contemporan. Vechea și ilustra gardă a profesorilor noștri, formați la școala clasicismului bucureștean și românesc interbelic, alcătuiește, cu rarissime excepții, pagini din volumul de aur al istoriei filologiei clasice din România. Lista acestor profesori fundamentali de umanioare clasice, deveniți pagini strălucite de istorie cultural-educațională românească, s-a îmbogățit dureros în ultimii zece-cincisprezece ani. Dintre magiștrii mei, pe care îi pot numi supraviețuitori, doar câteva, dacă mi se permite, ilustrări: doamnele profesor Lucia Wald, în curând nonagenară, și Gabriela Creția, domnul profesor Mihai Nasta, doamnele profesor Mariana Băluță-Skultéty, Francisca Băltăceanu… Iertată-mi fie uitarea sau neștiința asupra celorlalți. Iară noi, noi, epigonii… încercăm să nu zdrobim harfele visului antic și să ducem mai departe cvadriga lui. Mănunchiul discipolilor magiștrilor amintiți fragmentar mai sus (prin cei deveniți astăzi mentorii noștri spirituali) a adunat, la rândul lui, discipoli direcți foarte destoinici, dintre care, după cum s-au ivit ocaziile, am fost mândri ca pe unii să îi alăturăm eforturilor noastre de la catedră (ex cathedra), devenindu-ne, astfel, colegi. La rândul lor, discipolii noștri din primele rânduri au creat noi alte rânduri de discipoli foarte tineri, care reprezintă azi, sunt extrem de sigur, șansa viitorului științei și meseriei noastre de clasiciști ai Antichității. Cu aceasta răspund ultimei părți a întrebării Dumneavoastră. Cum frumos, deși dureros, spuneați, într-o lume a ancorării pragmatice, aș adăuga: într-o lume absurd și aberant condiționată de ideea obsedantă a reușitei în afaceri, deci într-o lume fixistă, alienată de teroarea câștigului material, clasicismul antic rămâne ultima insulă a libertății depline și a regăsirii de sine a conștiinței.
Care sunt, din punctul Dvs. de vedere, punctele forte ale programelor de studii și de cercetare ale FLLS? Ce vă distinge între celelalte facultăți la nivelul învățământului superior românesc?
Vă voi răspunde, de data aceasta, foarte strict, „pe puncte”, cum se zice: a) numărul mare de programe de studii (licență-masterat), multe dintre ele unice pe plan național; b) existența a două, prestigioase, școli doctorale, conduse, în prezent, de dnele Prof. dr. Mihaela Irimia (studii culturale și literare) și, respectiv, Florica Bechet (lingvistică); c) numărul mare de cadre didactice cu o pregătire profesională foarte bună; d) predarea majorității disciplinelor din planul de studiu în limba străină a specialității, fapt ce asigură o foarte bună cunoaștere a limbii de către absolvenți; e) numărul în creștere de studenți străini încadrați în programele de studiu oferite; f) recrutarea studenților pe bază de examen scris, ceea ce face ca aceștia să aibă un nivel mai bun de pregătire și să fie evident mai motivați și mai hotărâți decât cei care aleg admiterea pe baza unui dosar, se observă că secțiile care organizează examen scris au un procent de abandon școlar mai redus.
Aș mai adăuga și următoarele oportunități: a’) oferirea dublei specializări la toate profilurile (filologie, traducători, LMA), în contextul Europei actuale multilingvistice; b’) atragerea absolvenților altor universități în programele de masterat și doctorat oferite; c’) internaționalizarea școlilor doctorale prin colaborarea cu universități străine; d’) reintroducerea probei teoretice la examenul de licență.
Unitatea în diversitate, dinamismul și centrarea atenției și a eforturilor instituționale, respectiv individuale, pe studiul multiplu – istoric, teoretic și practic-aplicat – al limbilor vorbite pe glob ar putea fi, în opinia mea, răspunsul foarte concentrat, într-o singură frază, la ultima Dumneavoastră întrebare.
Care sunt cele mai importante rezultate, la nivelul cercetării științifice, obținute de Facultate, prin Departamentele sale, prin cadre didactice și studenți, care vă recomandă în România și dincolo de frontierele ei?
Cu permisiunea Dumneavoastră, vă voi răspunde menționând principalele noastre atuuri în materie de cercetare științifică:
• producția științifică relativ mare și constantă a membrilor facultății;
• oportunitățile de cercetare oferite în cadrul celor două școli doctorale din facultate;
• creșterea volumului de publicații ale tinerilor profesori;
• constituirea unor echipe interdisciplinare și interuniversitare de cercetare;
• cooptarea cercetătorilor în formare, a doctoranzilor etc. în echipele de cercetare.
Tematica generală a activității de cercetare din facultate a fost abordată nu doar în cadrul activității curente a departamentelor sau centrelor de cercetare (reuniuni de lucru, colocvii, simpozioane, conferințe etc.), ci și în cadrul proiectelor de cercetare cu finanțare internă sau externă inițiate în ultimii ani; o parte dintre aceste proiecte au fost concepute în parteneriat cu universități sau centre de cercetare din alte țări, specializate în arii de cercetare similare. Menționez în această privință granturile, contractele sau alte tipuri de proiecte, de echipă sau individuale, obținute de membrii departamentelor de engleză, limbi germanice, filologie clasică, franceză, orientale, rusă, italiană, LMA etc. Proiectele inițiate pe această cale presupun parteneriate benefice și sunt în cooperare efectivă, pe bază de acorduri interuniversitare, cu universități din Austria, Belgia, Franța, Olanda, Germania, Italia, Turcia etc. Un singur exemplu statistic edificator. Numai în anul trecut, 2012, s-au organizat în facultate 10 conferințe internaționale și cu participare internațională și 8 conferințe de nivel național, la inițiativa departamentelor, a centrelor de excelență, a centrelor de studii sau a diverselor secții de limbi și literaturi din facultate. Permiteți-mi să închei răspunsul arătând că în Facultatea de Limbi și Literaturi Străine există 14 reviste științifice aflate, aproape toate, în baze de date internaționale.
În 2012, Universitatea din București s-a situat între primele 200 de universități la nivel mondial în prestigiosul clasament Quacquarelli Symonds Limited. FLLS a avut o contribuție importantă în această performanță unică la nivel național, prin Domeniul Limbă și Literatură Engleză. Vă rog să detaliați.
Universitatea din București este prezentă, în acest moment, în top 200 pentru următoarele domenii sau discipline investigate, dintr-un total de 29: Științe sociale și management – Comunicare și studii media, între primele 150-200 de universități din lume și, respectiv, Arte și științe umane – Limbă și literatură engleză, de asemenea între primele 150-200. Factorul cel mai important care a influențat această poziționare a constituit-o și o constituie întotdeauna reputația extrem de puternică pe care cele două domenii o au printre angajatorii absolvenților. Este limpede, din această perspectivă, că, în cazul Universității din București, al Facultății de Limbi și Literaturi Străine, în ceea ce ne privește, plasarea între primele 200 de universități din lume atestă indubitabil, și în niciun caz conjunctural, standardele de cercetare foarte solide care ne recomandă, dar și un foarte bun sistem de pregătire a studenților, pentru dobândirea competențelor de care au nevoie, ca viitori specialiști, pentru a se angaja. Există și un alt sistem extrem de important în evaluarea calității învățământului: evaluarea performanței universitare individuale, ceea ce se numește citations per faculty member, criteriu care îmbină productivitatea în cercetare și calitatea acesteia și contează 20% din punctajul total acordat unei universități. Facultatea noastră are toate motivele să fie mândră de calitatea excepțională a cercetării, dar și a activităților didactice care se desfășoară în interiorul ei, putând fi calificată ca un pilon al Universității din București.
Să vorbim despre deschiderea europeană și internațională a Facultății. Mai întâi, cum stau lucrurile în domeniul mobilităților Erasmus?
Prin mobilitățile ERASMUS au efectuat deplasări în străinătate, în anul universitar 2011-2012, 8 cadre didactice ale facultății, selectate pe baza concursului public. Pentru același an, au plecat cu burse ERASMUS 66 de studenți români, de asemenea selectați în urma unui concurs sever instituit la nivelul facultății. La capitolul complementar, cel al „sosirilor” în facultate, pe baza aceleiași mobilități ERASMUS, au efectuat stagii de predare în facultate 9 cadre didactice din diverse țări europene și au venit cu burse ERASMUS și au fost înmatriculați, de regulă semestrial, 27 de studenți europeni.
Ce parteneriate și colaborări internaționale desfășoară Facultatea prin departamentele ei? În context, ce întreprindeți pentru procesul de internaționalizare a Facultății?
Datorită complexității răspunsului, care ar impune, pentru completitudine, un adevărat raport de activitate, mă voi restrânge la succinte date statistice generale, dar foarte semnificative. Și anume, mai întâi, numărul profesorilor invitați de la alte universități, indiferent de continent, a fost, pentru anul universitar pe care l-am luat ca reper (2011-2012), de 226: numai la al IX-lea Congres Internațional de Germanistică, desfășurat anul trecut la București, între 4 și 7 iunie, sub coordonarea excepțională, ca eforturi și realizări pe măsură, a Profesorului George Guțu, 65 dintre participanți au fost cadre didactice din străinătate. Iar numărul de deplasări efectuate la universități din străinătate de către cadre didactice ale facultății noastre s-a ridicat, tot anul trecut, la 135, unii colegi efectuând mai mult de o singură deplasare în același an. Prezența Facultății de Limbi și Literaturi Străine în media universitară, națională și internațională, este una remarcabilă. Ea reiese și din accesarea site-urilor precum: http://media.unibuc.ro, http://www.limbi-straine.ro/, www.unibuc.ro. Obiectivul de bază al perioadei următoare îl reprezintă menținerea și dezvoltarea în continuare a relațiilor interuniversitare ale facultății, în mod preponderent a celor internaționale, acestea din urmă având, în viziunea noastră, o prioritate absolută în atingerea unor parametri înalți de vizibilitate.
În ce granturi de cercetare și proiecte europene este implicată Facultatea de Limbi și Literaturi Străine?
Cea mai mare parte a granturilor obținute de cadrele didactice din facultate au fost granturi de cercetare. Ele s-au finalizat sau urmează a fi finalizate prin organizarea unor conferințe cu participare internațională, comunicări prezentate la manifestări științifice interne și internaționale, volume colective sau de autor, instrumente de referință (dicționare, lexicoane, enciclopedii etc.), produse multimedia cu finalitate didactică, stagii de cercetare și documentare etc. Mă voi limita numai la câteva exemplificări semnificative, referitoare la granturi și proiecte aflate, în prezent, în curs de desfășurare. Astfel, la Departamentul de Engleză, remarc proiectul de cercetare, finanțat de CNCS, cunoscut sub sigla PN-II-ID-PCE-2011-3-0959 – „Structura și Interpretarea Grupului Nominal Românesc în Teoria Reprezentării Discursului: Determinanții”, director de proiect, Prof. dr. Alexandra Cornilescu, cercetător III, lect. dr. Alina Tigău (2011-2014). Centrul de Excelență „Paul Celan” al facultății și, respectiv, al universității noastre, înființat și condus de Dl Prof. dr. George Guțu, de la Departamentul de Germanistică, a încheiat un parteneriat cu Institutul de Cultură și Istorie a Germanilor din Sud-Estul Europei (IKGS) al Universității din München (URL 1: http://www.unibuc.ro/ ro/cc_ccepc_ro; URL 2: http://www.ggr.ro/Celan_Zentrum2.htm). Departamentul de Limba și Literatura Franceză a fost invitat, în luna ianuarie 2012, să se alăture rețelei europene CEEPUS III, CIII-SK-0000-00-1213 French Studies in Central Europe, formalitățile fiind finalizate cu succes de universitatea noastră. În exact aceeași direcție, în anul 2011, Secția de limba și literatura coreeană a Departamentului de Limbi și Literaturi Orientale a aderat la programul european CEEPUS, devenind parteneră în rețeaua Korean Studies in Europe, alături de Universitatea din Viena, Universitatea Carolină din Praga, Universitatea din Sofia, Universitatea ELTE-Budapesta, Universitatea din Varșovia etc. Programul pune Secția de limba și literatura coreeană pe harta secțiilor similare din Europa de Est și Centrală. Exemplele, de bună seamă, pot continua.
Ce perspective de dezvoltare personală și profesională oferă specializările din cadrul FLLS absolvenților celor trei cicluri academice?
Așa cum am arătat deja, absolvenții Facultății de Limbi și Literaturi Străine răspund, prin pregătirea lor temeinică, unei palete largi de oferte de muncă necesare integrării în varii activități socio-profesionale: învățământ și cercetare, cultură, mass-media, activități editoriale, diplomație, organismele Uniunii Europene, instituții guvernamentale și non-guvernamentale, translatori, interpreți, referenți de specialitate în mediile de afaceri și în administrație. Insistăm asupra observației că remarcabili oameni de cultură, personalități ale vieții politice, savanți în domeniul lingvisticii și literelor, scriitori de seamă, critici literari, diplomați, traducători și jurnaliști provin din rândurile facultății noastre.
• Limbă și Literatură și Studii Culturale
La intrarea pe piața muncii, absolvenții acestor domenii de studiu pot deveni – pe baza cunoștințelor și deprinderilor dobândite atât pentru limba A, cât și pentru limba B – profesori în învățământul gimnazial sau liceal, cercetători în lingvistică, istorie și teorie literară, etnografie și folclor comparat, didactica limbilor străine, editori, traducători, redactori, jurnaliști în presa scrisă și audiovizuală. O parte dintre absolvenți primesc oferte din partea Ministerelor de Interne și Externe și a diverselor compartimente ale administrației publice, precum și de la firme care desfășoară activități economice și comerciale cu țări unde se vorbesc limbile studiate.
• Filologie Clasică
Filologia Clasică pregătește profesori pentru învățământul liceal sau gimnazial, cercetători în domeniile filologice (gramatica istorică și comparată a limbilor clasice și indo-europene, istoria limbilor clasice și indo-europene, istorie și teorie literară antică, estetică, poetică și stilistică clasică, filosofie antică, paleografie, critică de text etc.). Sunt formați aici și viitorii traducători și editori în domeniul culturii, limbilor și civilizației clasice. O parte dintre absolvenții secției pot deveni publiciști – inclusiv ziariști; secția îi favorizează prin formarea unei largi și autentice culturi generale, ca și prin rafinarea abilităților de expresie. Responsabilitatea socială a acestei secții impune menținerea unui sistem care să asigure achiziționarea cunoștințelor de bază pentru un filolog clasic policalificat, capabil să activeze în mod competent și egal în varii domenii ale vieții noastre cultural-sociale.
• Limbi Moderne Aplicate
Absolvenții acestui domeniu de studiu vor putea lucra în mediile de afaceri și în administrație, ca referenți de specialitate (terminologi, traducători specializați în drept, economie, finanțe, marketing, management, documentariști) în organisme naționale sau internaționale, bănci, întreprinderi comerciale, industriale sau turism. Noutatea pe care o aduce este aceea că absolvenții studiază limbile străine pornind preponderent de la lexicul specific administrației și afacerilor, dar și domeniului economico-juridic.
• Traducere și Interpretare
Acest domeniu de studiu este structurat pe un plan și o programă de învățământ armonizate cu cele ale unor instituții similare din Europa (Paris, Geneva, Viena etc.) și funcționează, din anul 1992, în cadrul catedrelor, ulterior departamentelor de engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă și rusă. Oferă studenților o temeinică pregătire în munca de traducere, cercetare terminologică și interpretare simultană și consecutivă, astfel încât, după absolvire, aceștia își pot găsi cu ușurință locuri de muncă în domeniul pentru care s-au pregătit.
Aveți o imagine a gradului de inserție a lor pe piața forței de muncă din România și Uniunea Europeană? Care sunt scenariile de integrare profesională cel mai des întâlnite?
Un mecanism instituțional se află, la nivelul universității, respectiv al facultății noastre, abia la începuturile funcționării lui. Se numește Asociația ALUMNI a absolvenților Universității din București, asociație care își propune, între altele, crearea și întreținerea unei complexe baze de date capabile să ofere, cum spuneați Dumneavoastră, imaginea globală a inserției absolvenților universității bucureștene celei mai vechi (în 2014, bunăoară, vom sărbători 150 de ani de la înființarea ei, la inițiativa lui Alexandru Ioan Cuza) pe piața forței de muncă din țară, respectiv din Uniunea Europeană. Până la alcătuirea pe facultăți a acestui uriaș tezaur informatic și informațional, aș putea prezenta cititorilor o serie de date parțiale, care să evidențieze – din nou, prin ilustrări cu titlu de exemple – pregătirea pusă de facultate la dispoziția viitorilor absolvenți, spre a se integra cât mai rapid, ca specialiști de profil lingvistic, filologic și cultural, în societatea contemporană. Departamentul LMA, spre exemplu, s-a afiliat consorțiului european Dukenet în anul 2008, urmărind, ca finalitate, încheierea de acorduri Erasmus cu țările consorțiului. Studenții programului LMA participă, anual, la concursul Markstrat – strategii de marketing, folosind limba engleză ca instrument de comunicare. An de an, studenții noștri, excepțional coordonați de Dna Director de Departament, Conf. dr. Diana Ioniță, se întorc de acolo după ce au obținut medalii de aur, argint și bronz la acest prestigios concurs de specialitate. Aceeași secție, reprezentată de masteratul intitulat, prin abreviere, CLOE (Cultura și Limbajul Organizațiilor Europene), a fost aleasă ca participantă la Programul Intensiv European NetWare (2012-2014). Masteranzii au elaborat rapoarte privind fenomenul de social exclusion în România, urmând ca, pe parcursul programului, să participe la o campanie publicitară în echipe internaționale. Coordonatorul IT este un reprezentant al celebrei firme Google. Un alt exemplu. Editura Masteratului de Traducere a Textului
Literar Contemporan (foarte cunoscut sub sigla MTTLC) unește Universitatea din București cu Institutul Cultural Român și British Council, ceea ce îi sporește nu numai vizibilitatea, ci și impactul social și cultural. Studenții masteratului sunt, practic, cunoscuți peste tot ca aparținând unui brand prestigios (MTTLC, Translation Café și Contemporary Literature Press), după o muncă asiduă de 5 ani și cu o echipă minusculă (condusă de Dna Prof. dr. Lidia Vianu, Director al MTTLC, în coordonare cu profesorul George Săndulescu, stabilit în Monaco). Aceeași editură a transformat Universitatea din București într-un foarte eficient centru național de predare a limbii engleze: editura are o secțiune de Language Learning, unde se publică (și există deja peste 10 volume, în continuă pregătire) cărți de exerciții, gramatici, repere din istoria anglisticii românești etc.
Ce proiecte aveți pe agenda Dvs. de Decan pentru viitorul imediat și mediu?
De când a încolțit, cu totul în afara (aș zice, chiar în contra…) proiectelor mele științifice și literare, gândul de a-mi asuma ceea ce eu, personal, consider a fi cea mai dificilă, dar și, totodată, cea mai stimulativ-provocatoare misiune de ordin civic pentru un profesor din învățământul superior, și anume aceea de a fi în fruntea unei instituții cum este, astăzi, o facultate (oricare ar fi ea) din, indiscutabil, prima universitate, sub raportul calității învățământului, a țării, vreau să vă spun că am gândit acest lucru exclusiv în termenii unei activități de echipă. Proiectele mele instituționale, prin urmare, nu sunt proiectele mele personale, ci proiectele noastre. Sunt proiectele echipei noastre decanale, reprezentată de cei cinci Prodecani, absolut de nelipsit și de neînlocuit în munca instituțională din orice clipă a Decanului. Dar această primă echipă este puternic și permanent sprijinită de conducătorii – în termenii legislației din domeniu, directorii – celor nouă departamente ale facultății. Împreună, echipa decanală și directorii de departamente alcătuiesc Consiliul de Coordonare, conducerea facultății în sens larg. Desigur, toată această activitate generală de conducere este, în orice moment, sprijinită și ajutată oricând de către colegii din departamente. Conducerii facultății îi sunt caracteristice diverse și multiple intenții, ordonate în așa-numitele planuri sau proiecte operaționale anuale, repartizate pe principalele domenii ale activității noastre și subordonate unui dublu plan strategic, multianual al facultății, iar la nivel macrostructural, al universității. Între direcțiile prioritare de dezvoltare a managementului Facultății de Limbi și Literaturi Străine în perioada care a rămas (ne aflăm aproape de jumătatea mandatului nostru, jalonat de anii martie 2012 – martie 2016) ne-am propus să le includem pe următoarele: 1. menținerea poziției facultății noastre de lider în învățământul românesc de limbi străine; 2. valorificarea și dezvoltarea resursei de muncă a departamentelor; 3. optimizarea stilului managerial; 4. o politică financiară centrată pe nevoile cadrelor didactice și ale studenților, nu doar pe o mecanică de tip contabil, absolutizată ca importanță și, în fond, oarbă; 5. echilibrarea bugetului facultății (balanța venituri-cheltuieli). Ne-am propus, într-un singur și ultim cuvânt, ținte și termene, obiective și responsabilități, care nu vor fi niciodată unele personal sau individual asumate (în speță, „ale Decanului”, „ale oamenilor lui”), ci numai instituționale, decurgând din confruntarea analizelor noastre cu realitatea însăși, și nu doar cu imaginea sau „oglinda” ei.
Ce vă doriți pentru noul an universitar, care, iminent, bate la ușă?
Trei lucruri.
Primul. Să existe o comunicare, constructivă și tolerantă, fără niciun fel de sincope, nici chiar minore, la toate cele trei niveluri fundamentale ale funcționării mecanismelor instituționale: universitate, facultate, echipa decanală.
Al doilea. Să ne armonizăm cu toții – cadre didactice, studenți, personal didactic auxiliar și nedidactic –, în măsura în care, fără doar și poate, nu ne anulăm, ci dimpotrivă, ne păstrăm, neștirbite, independența și libertatea opiniei personale, să ne armonizăm, spuneam, opiniile, canalizându-le, după cum ne oferă o lecție primordială mecanismele cetății antice clasice, greco-romane, spre binele instituțional și public (res publica, o numeau oamenii politici, dar și filosofii romani), și nu spre interesul egocentric, exclusivist și pur, orb (repet epitetul) personal.
Al treilea. Să nu ajung, nici în acest an în mod special, dar nici vreodată, în situația de a da dreptate regretului mijit în conștiință: acela de a fi irosit un timp prețios, întotdeauna nu altfel decât ireversibil, acordat de mine cu larghețe altruismului și devotamentului instituțional, în defavoarea propriilor mele aspirații creatoare, strict personale.
Globalizare, unitate în diversitate, multiculturalism, multilingvism – sunt concepte și procese care definesc lumea de azi. Care considerați că este locul studiului limbilor, culturilor și civilizațiilor străine, în acest context?
Studiul, azi eminamente instituțional organizat, al limbilor, culturilor și civilizațiilor străine se află, cu evidență și siguranță, în mijlocul, în centrul societății noastre contemporane, atât de dinamice, încât deceniile îi schimbă, pur și simplu, periodic, identitatea. Or, a studia, astăzi, limbile străine nu înseamnă altceva decât a-ți studia viitorul, care te cheamă din toate direcțiile și se află situat nu într-un pol unic de putere, ci pe toate meridianele și paralele lumii. Acum câțiva ani, și anume prima dată cu ocazia unei deschideri a anului universitar, am formulat, în Aula Magna a Universității din București, această idee în maniera unui slogan, care a devenit, între timp, o deviză a facultății noastre. O repet acum, și închei: viitorul se scrie în limbi străine.
Interviu realizat de Sorin IVAN
