„Prin ceea ce face, clasa politică din România contribuie la dezbinarea acestui popor“

Interviu cu prof. Constantin Huică, președintele USLI Gorj

Stimate domnule președinte, bate un vânt de neașezare, de nemulțumiri și nedumeriri peste întreaga societate românească. Cum a început anul pentru sindicatul pe care îl conduceți? Care este atmosfera printre cadrele didactice gorjene?
Un început de an cu nemulţumiri mai vechi şi așteptări din anii trecuți. Asistăm periodic la instalarea unui nou guvern cu miniștri care, din păcate, dau dovadă de aceeaşi gândire, fără perspectivă pentru un viitor mai bun al sistemului de învăţământ.
Federaţia noastră nu a făcut compromisuri şi nu va accepta promisiuni care nu se vor regăsi în prevederile legislative. Legea de salarizare unitară se dovedeşte a fi un eşec, întrucât nu au avut loc discuţii reale.
Noi cerem şi actualului guvern  responsabilitate, altfel se va face direct răspunzător de protestele de stradă, pe care membrii noştri de sindicat sunt hotărâți să le susțină.
Sindicatele cer modificarea de urgenţă a Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea bugetarilor, întrucât a creat discriminări atât în rândul angajaţilor din sistemul bugetar, cât şi în rândul angajaţilor din învăţământ. Reîncadrarea personalului didactic, conform acestei  legi, începând cu data de 1 iulie 2017, a dus la situaţii absurde prin care personalul didactic necalificat este mai bine plătit decât personalul didactic calificat cu definitivat, grad didactic II sau chiar grad didactic I.
Prin Legea cadru nr. 153/2017, prin care a fost stabilit raportul de 1/12 între cel mai mic şi cel mai mare salariu de la stat, personalul didactic de predare este poziţionat între 1,64 şi 2,76, în  treimea inferioară a grilei de salarizare.
Pentru aleși  s-au făcut reguli speciale care s-au aplicat chiar de la data de 1 iulie 2017, când a intrat în vigoare acest act normativ. În cazul acestora se acordă indemnizații calculate prin înmulțirea coeficienților de ierarhizare cu salariul minim brut pe economie, care este, începând cu data de 1 ianuarie 2018,  de 1.900 lei.
Sindicatele solicită, de asemenea, ca majorarea de 20% de la 1 martie 2018 să se acorde întreg personalului angajat în educaţie şi nu doar personalului de predare.
De asemenea, cerem Executivului ca la următoarea rectificare bugetară să acorde sumele necesare pentru plata hotărârilor judecătoreşti. Este vorba despre restanţe pentru anul 2017, precum şi plata integrală a tranşelor aferente anului 2018.
Despre anunțatele măriri salariale ce ne puteți spune? Sunt mulțumiți profesorii din județul Gorj?
Una dintre cele mai controversate legi apărute în timpul guvernării PSD-ALDE este Legea salarizării din sistemul bugetar. Personalul din învăţământ a aşteptat acest act normativ, sperând că „Educaţia este prioritate naţională!“ şi că, alături de medici, profesorii vor primi veniturile care să le motiveze alegerea profesională.
Actul normativ este în vigoare şi profesorii sunt situaţi în pătrimea inferioară a grilei de salarizare. Reprezentanţii guvernului, în repetate rânduri, au afirmat că liderii de sindicat din învăţământ au acceptat această grilă de salarizare, în urma negocierilor purtate.
Opinia publică, precum şi membrii de sindicat trebuie să mai ştie următoarele: Ministerul Muncii  a prezentat doar grilele de salarizare pentru personalul didactic, fără a avea posibilitatea de a vedea grilele de salarizare din alte domenii bugetare. În momentul în care s-au prezentat grilele de salarizare din învăţământ, nu ni s-a spus nimic referitor la modificările Codului Fiscal prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat; nu s-a spus nimic referitor la faptul că, din cauza noii Legi de salarizare menite să elimine inechităţile referitore la veniturile celor care lucrează în sectorul bugetar, se va ajunge ca salariaţii cu studii gimnaziale sau medii din alte sectoare bugetare, aşa cum este administraţia locală, să câştige în anul 2018 venituri similare cu cele ale profesorilor în anul 2022. Despre salariile celor cu studii superioare din administraţia locală sau despre indemnizaţiile aleşilor, niciun comentariu. Toate sunt normale: cele ale îngrijitoarelor, ale gunoierilor, viceprimarilor şi primarilor. Anormal este ca un profesor să râvnească la postul de gunoier, asta graţie Legii nr. 153/2017; nu ni s-a prezentat textul Legii salarizării pentru a vedea şi nedreptatea legată de modul de calcul al sporurilor. Aşa cum stau lucrurile în prezent, referitoare la acest aspect, sunt zeci de mii de salariaţi care sunt afectați de această prevedere.
Ce solicită în momentul de față cadrele didactice din județul Gorj, sindicatul pe care îl conduceți?
Solicitările membrilor noştri de sindicat sunt:
– Soluţionarea problemei privind reîncadrarea personalului didactic după intrarea în vigoare a Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice;
– Rezolvarea modului de calcul al sporurilor şi indemnizaţiilor care li se cuvin salariaţilor din sistemul educaţional;
– Rediscutarea grilei de salarizare pentru personalul didactic, având în vedere că această categorie socio-profesională are coeficienţi de ierarhizare situaţi în pătrimea inferioară;
– Modificarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, mărimea concretă a sporurilor pentru condiţii de muncă, precum şi condiţiile de acordare a acestora pentru personalul din familia ocupaţională „învăţământ“, aprobat prin H.G. nr. 34/2018, care, prin conţinutul său, discriminează personalul nedidactic din învăţământ, căruia nu i se aplică;
– Acordarea dreptului personalului didactic de a fi pensionat, la cerere, cu trei ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, fără diminuarea cuantumului pensiei.
Apare din nou la orizont pericolul închiderii/comasării unui număr important de școli și de grădinițe. Cum de s-a ajuns în această situație prin care am trecut cu doar câțiva ani în urmă, pe timpul Guvernelor Boc?
După ce guvernele anterioare au decimat personalul auxiliar şi nedidactic, iar guvernul actual observând că nu mai are de unde să mai reducă din auxiliar și nedidactic, a  început de o vreme să facă reduceri masive la personalul didactic. Motivaţia lor: costul standard prea mic; scăderea numărului de copii.
Motivele sunt parțial neadevărate. Ce putem face, de exemplu, cu şcolile desfiinţate în mediul rural? Fie acceptăm să avem un număr mic de copii în clase pentru ca aceşti copii să nu plece sau să rămână analfabeţi, fie desfiinţăm şcoala şi așteptăm să vină  copiii cu microbuzele. Mai mult de jumătate din copiii purtaţi de microbuze renunță. Unii dintre ei rămân acasă, pentru că părinţii lor fie nu sunt, fie nu au posibilitatea de a pregăti copilul să facă naveta în altă localitate, chiar dacă transportul este gratuit. Alții pleacă, dar nu către oraşe, ci mulți către alte ţări, împreună cu  părinții lor care doresc un loc de muncă şi care, mai mult, doresc pentru copiii lor să benficieze de un sistem de educaţie mai bun.
Deşi unii primari s-au lăsat păcăliţi şi au acceptat, sau chiar ei au venit cu propunerea ca unitatea şcolară din comună să se desfiinţeze, ne întrebăm dacă nu cumva fac astfel o crimă?
Când se vor reînfiinţa aceste şcoli şi grădiniţe în comune? Cred că ştiţi răspunsul. Niciodată!!
Comunele unde nu există şcoală se depopulează, unitățile școlare care au lacătul pus se ruinează, în timp se va pune lacăt şi pe comună, şi continuând tot aşa, se va pune lacăt şi pe ţară!
Pe lângă pierderi de elevi, cadre didactice, personal auxiliar şi nedidactic, desfiinţarea şcolilor duce şi la pierderea clădirilor de către învăţământ. Oare ce rămâne din patrimoniul nostru?
Alte măsuri de reducere fiind forţarea pentru trecerea în regim simultan, motivat de numărul mic de copii. Acolo unde se dispune trecerea la simultan, grupele se desfiinţează automat, deoarece părinţii, de regulă, nu acceptă să  lase copii la simultan.
Nu putem fi de acord cu această crimă împotriva Sistemului de Învăţământ! Nu putem fi de acord cu distrugerea şi desfiinţarea învăţământului care va duce la desfiinţarea naţiei!
Pe de altă parte, ar trebui să facem totul, şi guvernanţii, şi sindicate, pentru a opri exodul populaţiei către alte ţări. Dar dacă noi nu vom crea condiții decente, şi dacă vom desfiinţa şi ce avem în prezent, la ce să ne așteptăm?
Care considerați că este, în opinia dvs., problema cea mai gravă, aspectul cel mai dureros al educației naționale românești? 
Finanţarea unităţilor de învăţământ este cea mai mare problemă a sistemului educațional.
Guvernanții trebuie să-și schimbe mentalitatea în ceea ce privește alocarea fondurilor pentru acest domeniu. Trebuie să înceteze bătaia de joc la adresa colegilor noştri sau la adresa elevilor.
Suntem puşi într-o situaţie absurdă în care ne simţim ca pe o moşie în care ne milogim în faţa stăpânului să nu ne taie din porţia de mâncare. O țară care îşi închide şcolile, pentru că guvernanţii nu sunt în stare să asigure fonduri suficiente pentru funcţionarea lor, nu e o ţară condusă spre dezvoltare, e o ţară care pune lacăt pe propriul viitor.
Atragem atenția că nemulţumirile membrilor de sindicat se adună de la o zi la alta, iar calea dialogului social nu va mai fi o soluţie pentru noi să rezolvăm problemele generate educației de către cei aflaţi la putere.
S-au vopsit pereţii şcolilor, s-au montat sisteme de încălzire centrală, dar materialele sunt învechite, programele şcolare la fel, nu s-au mai alocat bani pentru dotări de ani buni, calculatoarele sunt de peste 15 ani,  elevii având telefoane mai performante decât calculatorul la care învaţă la şcoală, sunt multe lucruri care nu merg bine şi numărul lor creşte în fiecare zi şi cu fiecare guvern care se instalează la putere.
La ce să ne așteptăm în următoarea perioadă de timp?
Din păcate, românii sunt obligaţi să deconteze războaiele politice sau interesele unor grupuri din interiorul partidelor politice.
Credem într-un singur lucru: sunt milioane de români care merită respect  pentru seriozitatea şi implicarea de care dau dovadă, prin modul în care contribuie la dezvoltarea acestei ţări.
Aşteptăm însă o schimbare radicală a modului în care politicienii se raportează la românii cinstiţi, în faţa cărora trebuie să fie responsabili după ce aceştia le-au oferit încrederea prin vot.
Angajaţii din educaţie încă aşteaptă din partea Ministerului Educaţiei rezolvarea mai multor probleme. Printre ele, amintim: elaborarea unui ordin de ministru privind modul de calcul pentru plata cu ora; rezolvarea problemei reîncadrării personalului didactic de predare; modificarea programelor şcolare; stabilirea planului-cadru pentru învăţământul liceal, aflat în dezbatere publică până la finalul acestei luni; stabilirea programelor şcolare pentru învăţământul special, conform noilor planuri-cadru,  aprobate   în luna  decembrie 2017; formarea cadrelor didactice; actualizarea normativelor pentru personalul nedidactic şi didactic auxiliar; regândirea criterilor de acordare a sporurilor pentru personalul didactic care lucrează în zone izolate; stabilirea nomenclatorului bolilor profesionale; stabilirea   incompatibilităţilor de ordin medical cu funcţia didactică; stabilirea metodologiei de   calcul a dobânzilor acordate prin hotărâri judecătoreşti.
Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru modificarea grilei de salarizare  din Legea cadru 153/2017, în care este încadrat personalul didactic, având în vedere diferenţele uriaşe faţă de alte categorii sociale, precum şi modificarea Legii pensiilor.
Facem apel şi către opoziţie, reamintindu-i că întreaga clasă politică trebuie să facă o schimbare. Aşteptăm ca politicienii acestei ţări să dea dovadă de interes şi respect faţă de oamenii oneşti din această ţară şi să lase deoparte interesele personale.
Nu în ultimul rând, considerăm că preşedintele Klaus Iohannis este cel care trebuie să dea dovadă de echilibru, în această perioadă în care România are nevoie de stabilitate. Să nu uităm că 2018 nu este un an oarecare, este anul în care România sărbătoreşte Centenarul Marii Uniri.
Din păcate, clasa politică din România, prin ceea ce face, contribuie la dezbinarea acestui popor şi calcă în picioare principiile înaintaşilor care au contribuit la făurirea României Mari.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU