Odată cu publicarea spre consultare și dezbatere a proiectelor de planuri-cadru pentru liceu, au început disputele privind ponderea disciplinelor de învățământ în cuprinsul acestor planuri. Ca și în alte situații comparabile, istoria se dovedește una dintre disciplinele cele mai „încinse”. Facultatea de Istorie a Universității din București prezintă o analiză asupra poziționării și distribuției disciplinei în discuție la fiecare clasă de liceu, precum și asupra consecințelor văzute din perspectiva profesioniștilor în domeniu. La rândul său, ministrul educației și cercetării, Daniel David, prezintă argumentele repartizării orelor, deocamdată, în fază de propunere. Este de observat că argumentele ministeriale precedă analiza din mediul academic de istorie și vizează în ansamblu planurile-cadru propuse, referirea la disciplina istorie fiind în context cu alte discipline:

Facultatea de Istorie a Universității din București avertizează asupra
consecințelor grave ale reducerii orelor de istorie în noul curriculum școlar

Facultatea de Istorie a Universității din București își exprimă dezacordul profund față de propunerile de modificare a planurilor cadru, în special în ceea ce privește reducerea drastică a orelor alocate disciplinei Istorie. Considerăm că aceste modificări vor avea un impact negative asupra formării civice a tinerilor, asupra dezvoltării gândirii critice și consolidării unei societăți democratice responsabile. De asemenea, vor adânci unele dintre cele mai grave fenomene care deja afectează societatea: abandonarea gândirii raționale, vulnerabilitatea în fața pseudo-științei, succesul teoriilor xenofobe și conspiraționiste.
Este responsabilitatea noastră să atragem atenția asupra următoarele probleme majore:
• Eliminarea istoriei din trunchiul comun al claselor a XI-a și a XII-a este o
eroare gravă, care va priva o mare parte dintre elevi de o înțelegere aprofundată a istoriei naționale și universale. O singură oră pe săptămână, în clasele a IX-a și a X-a, așa cum prevede propunerea prezentată, este deja insuficientă pentru a asigura o pregătire adecvată în acest domeniu complex. Întreaga experiență și expertiză pe le avem în domeniu ne arată că tinerii vor fi, în fapt, supuși riscului de a deveni analfabeți funcțional din perspectiva gândirii istorice, rămânând cu o perspectivă superficială și disfuncțională asupra trecutului. Orele de istorie din
învățământul liceal au rolul de a consolida informațiile și competențele dobândite anterior, de a corela trecutul cu prezentul și viitorul, de a oferi fiecărei persoane instrumente de gândire care să-i permită să interpreteze rational realitatea socială înconjurătoare. Este imposibil ca parcurgerea istoriei românilor și a istoriei universale să fie eficientă în numai doi ani de învățământ liceal, cu o singură oră de istorie pe săptămână, așa cum se prefigurează în proiectul planului-cadru prezentat de Ministerul Educației și Cercetării.
• Eliminarea istoriei ca materie obligatorie la Bacalaureat pentru profilul umanist, specializarea Filologie, este o decizie absolut surprinzătoare și care va avea multiple consecințe negative. Gândirea și cunoașterea istorică fac parte din nucleul solid al educației umaniste europene de secole, este fundamentul concepției noastre despre lume, societate și cultură. Subminând importanța sa în formarea unui cetățean responsabil și informat, capabil să înțeleagă complexitatea societății contemporane, contribuim la destrămarea unui model
cultural care ne face români, europeni, oameni moderni!
• Reducerea drastică a timpului dedicat educației istorice va avea un impact
negativ direct asupra dezvoltării competențelor civice. Limitarea serioasă a cunoștințelor și a educației istorice propusă în actualul proiect, fragilizează pe tinerii cetățeni ai acestei țări, diminuându-le capacitatea de a distinge între adevăr și fals, constrângându-le capacitatea de a participa în mod critic și informat la viața democratică. Într-o lume unde bombardamentul informațional este dublat de proliferarea falsurilor de tot felul, inclusiv a celor care privesc
trecutul, studiul istoriei este esențial pentru dezvoltarea discernământului critic, a capacității de analiză a informațiilor și a înțelegerii perspectivelor socio-culturale multiple.
• Planul-cadru propus de către Ministerul Educației afectează și mecanismele
formării identitare. Istoria ne învață despre trecutul comunității din care facem parte și este o componentă esențială în formarea identității naționale. Acest rol este extrem de important, deoarece fiecare individ și grup uman are nevoie de „ancore identitare” care să-l ajute să se orienteze într-o lume din ce în ce mai complexă; pe de altă parte, excesele în definirea identitară au alimentat de-a lungul timpului destule derapaje, fenomene de xenofobie și chiar conflicte
politice și/sau militare. Prin planul-cadru propus, educația națională îi abandonează pe tineri, expunându-i fără instrumente de analiză și evaluare în fața discursurilor identitare ireale, xenofobe, rasiste, bazate pe falsuri și irațional.
• Semnalăm faptul că în absența unei abordări mai cuprinzătoare, introducerea
unor cursuri tematice precum „Istoria evreilor. Holocaustul” și „Istoria comunismului din România”, deși foarte necesare, pot fi grav deservite prin neintegrarea lor într-o abordare mai amplă și sistematică a istoriei generale din care aceste tragice fenomene fac parte. Pentru a obține efectele pozitive dorite, pentru a deveni în mod real și eficient instrumente care întăresc cunoașterea și atitudinile critice și mature intelectual, aceste cursuri trebuie să fie studiate ca
parte a unui parcurs curricular mai amplu, care să ofere elevilor o perspectiva coerentă asupra trecutului. Riscul major al plasării lor într-un context educațional necorespunzător este promovarea unor efecte contrarii celor dorite.

Analizând proiectul planurilor-cadru prezentate de Ministerul Educațieiconsiderăm că acestea nu răspund necesităților și schimbărilor cu care ne confruntăm, puse în evidență de fenomenele sociale și culturale actuale. Din cele enumerate mai sus putem înțelege ce rol nou și indispensabil joacă, în societatea de astăzi, cunoașterea istorică: aceasta participă la educarea oamenilor pentru a distinge între realitatea faptelor și ficțiune, între adevăr și fals, între valorile și modele politice și civice constructive, participative și umaniste și ideologiile sau regimurile politice violente, liberticide și genocidare.

Fenomenul fake-news este una din marile probleme ale lumii contemporane. Abundența informațională și goana după senzațional a multor mijloace mass media face ca știrile neverificate, unele produse cu intenție, altele cauzate doar de neînțelegeri și comoditate intelectuală, să inunde spațiul public și să genereze numeroase confuzii în societate. Prin sporirea capacității de a distinge adevărul de fals, prin cultivarea multiperspectivității și a respectului pentru diversitate, prin educarea simțului complexității și a sensibilității pentru dimensiunea temporală, cat și prin dezvoltarea sentimentelor de solidaritate socială, cunoașterea istorică este un element ce ridică nivelul de competență civică și contribuie la consolidarea societății democratice.

Facultatea de Istorie solicită Ministerului Educației și Cercetării o reevaluare urgentă a deciziei privind reducerea orelor de istorie, insistând asupra necesității unui curriculum echilibrat care să acorde importanța cuvenită acestei discipline fundamentale pentru formarea viitorilor cetățeni. Considerăm esențială asigurarea unor oportunități egale de acces la o educație istorică solidă, pentru a contribui la dezvoltarea unei societăți democratice, responsabile și informate.

Detalii: https://istorie.unibuc.ro/facultate/2025/02/02/comunicatul-facultatii-de-istorie-in-privinta-planurilor-cadru-ale-ministerului-educatiei/

Ministrul educației semnalează că „decizia se duce mai mult spre școală și elevi”

Dragi elevi, profesori, părinți și alți actori interesați și implicați în educație,

Mă bucur că proiectele de planuri-cadru pentru învățământul liceal au stârnit deja un interes atât de mare, primind în nici 24 de ore sute de mesaje. Este normal, iar asta arată că ne pasă de viitorul copiilor noștri! Avem câteva săptămâni pentru analize serioase și discuții constructive, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.

M-aș bucura însă și mai mult ca, pentru a ajunge împreună la cea mai bună variantă, să ne focalizăm serios pe următoarele coordonate:

• Mesajele să nu fie simple felicitări sau critici. Mesajele trebuie să vină la adresa indicată în anunțul formal, cu propuneri argumentate, după analiza atentă a planurilor-cadru, pentru a ajunge împreună la soluția cea mai bună. Dacă rămân neclarități, acestea pot fi discutate în cadrul dezbaterilor naționale sau prin întrebări specifice la adresa de e-mail folosită pentru consultarea publică.
• Reiau ideea că aceste propuneri trebuie gândite în interesul elevilor –susținând profesorii în acest demers și implicarea părinților – pe care îi vrem buni specialiști, buni cetățeni și oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață.

1. Pentru a avea buni specialiști, ne trebuie accentuarea competențelor de specialitate, mai ales în clasele XI/XII; nu ne oprește nimeni însă să avem abordări mai transdisciplinare și la acest nivel (istorie la profilul real sau științe la profilul uman), dacă școala și elevii doresc asta (prin orele de CDEOȘ), dar acest lucru nu mai este impus de minister, ci lăsat la autonomia/libertatea școlii și elevilor. Tot într-o logică transversală și ținând cont de caracteristicile societății de astăzi, am lăsat tehnologia informației și comunicațiilor în toți anii din trunchiul comun (din nou, orele putând fi, unde se dorește, suplimentate prin CDEOȘ).
2. Pentru a avea buni cetățeni, în înțelegerea mea, ne trebuie buni români promotori ai democrației; de aceea disciplinele care contribuie direct la cultura și identitatea națională, exprimate și în context internațional, și anume limba și literatura română și istoria (în diverse forme, care vor fi definite adecvat prin programe) sunt în toți anii trunchiului comun și pot fi suplimentate prin curriculum de specialitate flexibil (dacă dorește școala) și cu ore propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ – inclusiv prin teme foarte specifice, dar relevante național, așa cum avem și acum, spre exemplu tema despre românii care au marcat cultura și civilizația lumii). Religia, rămânând opțională, este de asemenea prezentă în toți anii în trunchiul comun, gândită însă să aducă mai clar în discuție și aspecte moral-etice și de combatere a extremismului religios.Istoria si geografia sunt în trunchiul comun la clasele IX/X, iar în clasele XI/XII devin de specialitate la profilul umanist și pot fi oferite la profilul real dacă decid școala și elevii. Am primit deja multe propuneri pentru a fi menținute transversal și obligatoriu, fără să depindă de școală și elevi și le-am înregistrat ca atare. În fine, nu am uitat de limba maternă pentru minorități, care este bine reprezentată.
3. Pentru a fi oameni echilibrați și mulțumiți de propria viață avem, de asemenea, în toți anii, în trunchiul comun, consiliere și orientare, inclusiv sport, discipline care pot avea un număr chiar mai mare de ore dacă sunt propuse de școală și alese de elevi (CDEOȘ).

În esență, o schimbare importantă este că numărul de ore nu mai este alocat unor discipline în primul rând de către minister, ci au un cuvânt mai important de spus decât înainte și școala (curriculum de specialitate flexibil), și elevul (CDEOȘ)! Așadar, în ciuda unor interpretări greșite legate de „afectarea unor discipline și ore”, de fapt decizia se duce mai mult spre școală și elevi, iar prin această descentralizare încurajăm autonomia și performanța, pentru a se păstra sau chiar a se crește numărul actual de ore la anumite discipline.

Să fim parte din soluție la probleme, nu din probleme, pentru a ajunge prin consultări/dezbateri la cea mai bună variantă pentru copiii noștri. Așa cum am spus în introducere, aștept în următoarele săptămâni să avem această analiză serioasă și discuție constructivă, decizia finală urmând a se lua în luna mai, într-un consens cât mai larg.

Dezbaterea durează 5 săptămâni în care putem analiza orice propuneri bune și putem decide ulterior.

Prof. univ. dr. psih. Daniel David

Ministrul Educației și Cercetării