Ghidurile privind organizarea și desfășurarea activităților în cadrul unităților de învățământ Top of Form realizate de Ministerul Educației și Cercetării, disponibile pe site-ul educatiacontinua.edu.ro pentru anul școlar 2020-2021, în contextul epidemiei de Covid-19, vizează „toate nivelurile de învățământ, prin raportare la particularitățile fiecăruia în parte: învățământ preșcolar, învățământ primar, gimnazial și liceal, învățământ vocațional, învățământul special, respectiv învățământ profesional și tehnic. Prin intermediul acestor ghiduri, Ministerul Educației și Cercetării vine în sprijinul decidenților de la nivel local/județean și al cadrelor didactice, în vederea planificării deschiderii anului școlar 2020-2021 în condiții de siguranță pentru toți preșcolarii, elevii și pentru întregul personal al unităților de învățământ. În același timp, ghidurile propun repere pentru crearea, în unitățile de învățământ preuniversitar, a unui mediu sigur și favorizant pentru învățare relevantă și oferă modalități de colaborare la nivelul comunității locale, pentru a găsi soluții dinamice de lucru în acord cu provocările contextului pandemic. Materialele prevăd recomandări de selectare și organizare a scenariilor, de aplicare a acestora, precum și de organizare a orarului. Fiecare scenariu posibil este prezentat din perspectiva măsurilor necesare și a impactului asupra curriculumului, a resurselor, a orarului, a evaluării, a modului de colaborare în echipa pedagogică, a interacțiunii cu profesorii, cu elevii și părinții și măsuri destinate siguranței sanitare.

► Vă invităm să le parcurgeți aici:

• Ghid pentru învățământ preșcolar
• Ghid pentru învățământul primar
• Ghid pentru învățământul gimnazial și liceal
• Ghid pentru învățământul profesional și tehnic
• Ghid pentru învățământul special
• Ghid pentru învățământul vocațional

Democrația de la toaletă

Ghidurile ilustrează pe alocuri atingerea unui grad foarte înalt al democratizării și descentralizării școlii noastre, din moment ce decizia de acțiune, și așa încredințată factorilor locali, este liberă să coboare și mai adânc, la nivel de palier, un element determinant constituindu-l toaleta. În acest sens, ghidul pentru învățământul gimnazial și (cel) liceal transmite indicația că „a) Pauzele dintre ore vor fi de 5 (cinci) minute, numai pentru schimbarea claselor, de către cadrele didactice, iar orele vor fi de 55 de minute. În acest interval de 55 de minute, fiecare clasă, conform unei organizări la nivel de palier (zona deservită de o toaletă) va avea o pauză de 10-15 minute. Pauzele vor fi organizate astfel încât să nu se intersecteze elevii de la clase diferite și folosirea toaletelor să fie făcută în condiții de distanțare; b) Pentru elevii care nu merg la toaletă, în aceste pauze individualizate pentru fiecare clasă, cadrul didactic va organiza activități recreative în clasă sau, dacă este posibil, fără intersectarea cu alte clase, în aer liber, activități care să includă mișcare”.

Mintea de pe urmă

Două prevederi din același ghid sunt remarcabile, bune de socotit adevărate descoperiri ale minții de pe urmă.

Una este orarul modular. Era bine să existe demult, e de organizat oricând, oriunde, dincolo de crize, constrângeri și prevenții. Merită o discuție separată, inclusiv (dacă nu cumva, mai ales) în condițiile refacerii planurilor-cadru.

O altă prevedere importantă și remarcabilă este aceea potrivit căreia „înregistrările lecțiilor sunt destinate strict elevilor din clasa respectivă și nici părinții acestora nu au permisiunea de a le accesa fără acordul cadrului didactic și al părinților tuturor celorlalți elevi”. Era și timpul pentru așa ceva, după veritabilele chemări la întrecere (i s-a zis cândva întrecere socialistă) pentru crearea de resurse, postarea lor pentru uzul general, ținerea unei lecții, să zicem, de către un profesor dintr-o școală și participarea unei diversități de elevi și profesori din alte școli, după dorință, nevoi și eventual puteri.

Clasa ad-hoc

În treacăt, se vorbește și despre folosirea ad-hoc a unor spații din mediul local pentru școală, în condițiile în care lumea școlii și din jurul ei, de la mic la mare (ca vârstă, pricepere și întrucâtva responsabilitate), vorbește despre stringența desfacerii efectivelor de elevi și a celor de preșcolari. Sunt date ca exemple de posibilități „achiziționarea/închirierea unui container” (sic!), despre incinte din „muzee, case de cultură etc.” Reținerea este explicabilă. Odată constituite, sub-clasele necesită profesori, iar profesorii trebuie angajați, remunerați. Tema excedează filele ghidurilor, calendarul și, la urma urmei, puterile Ministerului Educației și Cercetării.