Într-o societate caracterizată nefast prin agresivitate începând de la nivel cotidian şi ajungând la cota deciziilor cu implicaţii majore pentru ţară, orientarea educaţiei către bună înţelegere, respect şi bun-simţ este stringentă. Pentru trecerea de la deziderat la concretizare, Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative, Secţiunea România – FICE România, în parteneriat cu Tribuna învăţământului şi în colaborare cu Federaţia Naţională a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, Asociaţia Directorilor Direcţiilor Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Agenţia Naţională Antidrog, a organizat dezbaterea naţională cu tema „Combaterea şi prevenirea violenţei în sistemul educaţional românesc“. Evenimentul a avut loc la sediul Agenţiei Naţionale Antidrog şi a suscitat un interes dovedit de larga şi numeroasa participare a unor profesionişti reprezentând Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Ministerul Afacerilor Interne, Poliţia Municipiului Bucureşti, unităţi de învăţământ preuniversitar, mediul academic, direcţii generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, administraţia publică locală, mass-media preocupată de cunoaşterea, combaterea şi prevenirea fenomenului violenţei asupra minorilor.
Remarcabilă participare a părinţilor
 Reuniunea a marcat lansarea ediţiei din acest an a campaniei internaţionale „19 zile de prevenire a abuzurilor şi violenţei asupra copiilor şi tinerilor“, iniţiate de Women’s World Summit Foundation (WWSF), Geneva. FICE România reprezintă ţara noastră în campanie din 2013, a subliniat prof. Toma Mareş, preşedintele FICE România, reamintind că se desfăşoară în perioada 1-19 noiembrie, în contextul Zilei internaţionale de prevenire a abuzului asupra copilului (19 noiembrie) şi al Zilei internaționale a drepturilor copilului (20 noiembrie). Acţiunile campaniei, organizate în şcoli, grădiniţe, comunităţi locale, vizează subiecte precum bullyngul, abuzul sexual, exploatarea copiilor prin muncă, pedepsele corporale, pornografia infantilă, copiii străzii, adicţia, malnutriţia etc. Preşedintele FICE România a subliniat că s-au înscris în campanie circa 600 de unităţi de învăţământ şi a remarcat în mod special interesul părinţilor pentru susţinerea campaniei.
La rândul său, Eugen Ilea, vicepreşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar, preşedinte la nivelul Capitalei, a apreciat deschiderea organizaţiei FICE România pentru colaborare cu părinţii, considerând această receptivitate chiar ca pe ceva mai puţin practicat în dorita şi necesara apropiere între factorii responsabili de formarea viitoarelor generaţii: „Este foarte important ca şi părinţii să facă parte din astfel de acţiuni, cu speranţa să se şi realizeze ceva concret, nu numai să se formuleze promisiuni“. Federaţia părinţilor la scară naţională şi-a reafirmat în context susţinerea pentru acţiuni utile educaţiei copiilor în condiţii de siguranţă, sub îndrumarea unor cadre didactice caracterizate prin  profesionalism.
Generaţiile tinere au principii, valori pe care noi nu ni le explicăm
 În calitate de gazdă a reuniunii, chestor de poliţie Sorin Oprea, directorul Agenţiei Naţionale Antidrog, a pledat pentru „educaţia copiilor în aşa fel încât ei să devină generaţia care într-adevăr să schimbe ceva în societatea noastră, să schimbe lumea“. Observaţia sa, bazată pe experiență şi pe cunoaşterea fenomenelor specifice, a fost că „mulţi tineri porniţi pe drumul consumului de droguri fac parte din grupări marginalizate“ şi, în acelaşi timp, că „generaţiile tinere au principii, valori pe care noi nu ni le explicăm“. Adresându-se cadrelor didactice şi părinţilor, chestorul Sorin Oprea a spus: „Dumneavoastră sunteţi oameni care lucraţi la baza programelor de îndrumare, informare, conştientizare a tinerilor, reprezentaţi elemental de stabilitate în educaţie“.
Nevoia ca „educaţia să ţină pasul cu lumea, să se adapteze ritmului societăţii“ a fost reiterată şi de către prof. univ. dr. Sorin Ivan, moderatorul dezbaterii, directorul Tribunei învăţământului. În acest sens, a remarcat contradicţia actuală, care face ca educaţia, pe de o parte, să fie declarată drept prioritate naţională, dar, pe de altă parte, să fie subordonată unor regului în care dominant se dovedeşte pragmatismul. Pe acest fond, a continuat profesorul Sorin Ivan, „violenţa este un fenomen extins în societate, loveşte, se manifestă în şcoală prin multe forme, de la nervozitate la agresivitate, violenţă verbală, gestuală, fizică. De ce avem atâta violenţă în şcoală, în familie, în comunitate? Ce să facem, nu să o eradicăm ca fenomen, pentru că în mod obiectiv nu putem, ci s-o prevenim?“
Comunicarea care să creeze informaţie şi relaţie
Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti aplică un program la nivelul întregului an şcolar, a spus prof. dr. Diana  Melnic, inspector general  adjunct: „Lucrăm sub o diversitate de forme (dezbateri, mese rotunde etc.), dar ora de dirigenţie săptămânală rămâne de neînlocuit. Este obligatorie la gimnaziu şi am reuşit să conştientizăm şi liceele de importanţa desfăşurării ei. E nevoie să discutăm cu elevii, să-i ascultăm. Trebuie o comunicare reală, care să creeze informaţie şi relaţie“.
Exemple de intervenţie împotriva violenţei prin educaţie au oferit din unităţi de învăţământ prof. Doina Burcău, directorul Liceului Teoretic Ştefan Odobleja, din Bucureşti, şi Victoria Păduraru, director adjunct la Şcoala  Gimnazială Mircea Sântimbreanu, din Bucureşti. Particularizări au adus  prof. Paul  Marcu, directorul general al DGASPC Ialomiţa, prin referire la bullyng, şi Ion Mihail, de la Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie din România, care a atras atenţia asupra numărului mare de copii victime ale accidentelor rutiere.
Comisar-şef Graţiela Văduva, şeful Serviciului de analiză şi prevenire a criminalităţii din Poliţia Capitalei, a anunţat că în curând va apărea o metodologie integrată de prevenire şi combatere a violenţei, inclusiv pentru apel în caz de nevoie.
Perspectiva psihoterapeutică pe aceeaşi temă a fost schiţată de Flori-Ana  Buzilă, coordonatorul Departamentului anti-mobbing/anti-bullying al Institutului pentru Studiul şi Tratamentul Traumei şi de Iulia Feordeanu, directorul executiv al Asociaţiei Sol Mentis. O subliniere determinantă a fost că „este greu să combatem violenţa acolo unde ea se manifestă de sus în jos“.
Nu profesorii sunt vinovaţi de violenţa din şcoală
 Din poziţia legiuitorului, senatorul Gabriela Creţu a subliniat că este necesar „să facem o alianţă, să investim în oameni. Dacă vrem copii educaţi, să educăm părinţii, profesorii“.
Directorul Şcolii Gimnaziale Nr. 127 din Bucureşti, prof. Toader Cojocaru, cu formaţie teologică şi juridică, a conchis că trebuie să ne gândim la originea răului. În măsura posibilităţilor, noi, profesorii, ne facem treaba. Nu profesorii sunt vinovaţi de violenţa din şcoală“.
F. IONESCU