Prof. Gheorghe Bancea
Stimate domnule inspector general, am păşit, iată, într-un nou an şi, chiar dacă tragem după noi o lungă trenă de nemulţumiri, nu se poate să nu avem şi multe speranţe. Aşadar, cu ce speranţe a păşit în noul an conducătorul ISJ Sălaj, dar în egală măsură profesorul şi cetăţeanul care sunteţi?
Dascălii reprezintă o categorie profesională ce poate fi catalogată printr-un optimism molipsitor, printr-o atitudine pozitivă şi puternic îndreptată spre viitor. Fiind profesor şi tată al unei adolescente, este firesc să privesc anul 2014 cu mult optimism, să-mi doresc atât pentru copilul meu, cât şi pentru fiecare dintre elevi tot ce-i mai bun, multă sănătate, împliniri şi, nu în ultimul rând, un parcurs educaţional constructiv, stabil şi marcat de eficienţă. În calitate de cetăţean, îmi doresc o societate aşezată, în care să putem oferi copiilor noştri o formare de perspectivă şi modele adevărate.
Despre anul care tocmai s-a încheiat ce ne puteţi spune? Cum a fost 2013 pentru învăţământul sălăjean, pentru echipa cu care lucraţi? Care au fost cele mai mari satisfacţii, dar cele mai mari motive de nemulţumire?
Învăţământul sălăjean a cunoscut în 2013 o creştere simţitoare faţă de 2012, atât în ceea ce priveşte rezultatele la examenele naţionale, cât şi performanţele obţinute de elevii noştri la olimpiade şi concursuri şcolare, etapele naţionale şi internaţionale. Echipa Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj, dar şi echipa extinsă, în care includ toţi managerii şcolilor sălăjene, a avut un an de activitate susţinută, un an în care ne-am sudat ca echipă şi am ajuns să ne canalizăm forţele spre obiective comune, care vizează îmbunătăţirea demersului educaţional în toate componentele sale. Cea mai mare satisfacţie o reprezintă tocmai pasul înainte făcut cu fermitate, creşterea înregistrată la principalii indicatori privind performanţele şcolare, faptul că am reuşit să construim cu succes şi să continuăm eforturile făcute an de an de dascălii sălăjeni. Motivele de nemulţumire ar fi legate de faptul că încă mai există elevi care nu-şi continuă studiile după clasa a VIII-a, că mai avem elevi care obţin note foarte mici la evaluarea naţională şi la bacalaureat, că munca depusă de cadrele didactice nu este răsplătită la justa ei valoare.
Ce vă propuneţi pentru anul 2014? Care sunt urgenţele pentru şcoala sălăjeană? Punctele tari şi punctele slabe ale învăţământului din judeţul pe care îl conduceţi?
Împreună cu echipa pe care o conduc, ne propunem să dezvoltăm aspectele pozitive din activitatea noastră şi să îmbunătăţim componentele pe care le-am identificat ca neajunsuri ale activităţii noastre, ale activităţii din unităţile de învăţământ sălăjene. Urgenţa maximă este să identificăm modalităţile optime de sprijinire a unităţilor de învăţământ în eforturile pe care le întreprind ele pentru a se încadra în bugetele rezultate prin aplicarea costului standard per elev, cu condiţia menţinerii şi îmbunătăţirii permanente a calităţii actului educaţional.
Nu ar fi foarte simplu să fac o analiză de tip SWOT, o analiză sintetică a învăţământului sălăjean, dar voi puncta pentru dumneavoastră câteva aspecte pozitive, respectiv câteva neajunsuri pe care le-am identificat în timp. Unul dintre punctele tari la care vreau să mă refer este calitatea colectivelor de cadre didactice din majoritatea şcolilor din judeţul nostru, formate din adevăraţi profesionişti, în proporţie covârşitoare profesori calificaţi, cu grade didactice şi performanţe evidente în activităţile cu copiii şi elevii. Nu aş vrea să nu amintesc starea bună şi foarte bună a tuturor unităţilor de învăţământ din Sălaj şi atenţia acordată de comunităţile locale pentru menţinerea condiţiilor optime de studiu în toate locaţiile în care se derulează activităţile didactice. Demnă de amintit la capitolul împliniri este şi foarte buna colaborare a echipei ISJ Sălaj cu echipele manageriale din toate unităţile de învăţământ sălăjene, cu colectivele de cadre didactice, cu reprezentanţii comunităţilor locale şi cu reprezentanţii principalelor instituţii implicate în procesul instructiv-educativ. Mi-aş dori să amintesc, de asemenea, printre realizările anului 2013, faptul că inspectorii şcolari sălăjeni au beneficiat de două mobilităţi Leonardo da Vinci în Irlanda de Nord şi Franţa, deosebit de importante pentru formarea noastră continuă. Deşi ar mai fi multe puncte tari de enumerat, aş vrea să amintesc, nu în ultimul rând, faptul că în anul care a trecut am reuşit să sporim numărul de elevi din învăţământul profesional, implicit al elevilor care se califică în meserii solicitate pe piaţa muncii din judeţul Sălaj şi din regiunea Nord-Vest, susţinând continuu dezvoltarea parteneriatelor dintre şcolile de învăţământ profesional şi tehnic şi agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în judeţul nostru.
Dintre neajunsuri, aş vrea să punctez faptul că, deşi s-a ameliorat în ultimul timp, absenteismul rămâne o problemă, mai cu seamă în învăţământul liceal, iar în unele zone ale judeţului şi în învăţământul gimnazial. Nu trebuie să omit nici faptul că încă mai avem de muncit în ceea ce priveşte adaptarea planului de şcolarizare la nevoile identificate pe piaţa muncii, la activitatea de consiliere şi orientare şcolară şi profesională a elevilor noştri. Suntem conştienţi şi de alte aspecte care trebuie îmbunătăţite, dar aş vrea să mă opresc cu enumerarea lor, având sentimentul că este mult mai important ca noi să le cunoaştem şi să intervenim prin modalităţile cele mai eficiente.
Ce ne puteţi spune despre parteneriatele interne, dar şi europene pe care le-a încheiat ISJ Sălaj? Despre proiectele pe care le aveţi în vedere?
Despre o mare parte dintre parteneriate am amintit enumerând punctele tari ale activităţii noastre, dar aş mai vrea să amintesc un parteneriat internaţional, de tradiţie, pe care ISJ Sălaj îl are cu reprezentanţii şcolilor din regiunea Limburg din Olanda, parteneriat care a ajuns în al optulea an al derulării sale şi la care atât noi, cât şi colegii noştri din şcolile implicate ţinem foarte mult. De asemenea, mi-aş dori să punctez colaborarea de excepţie pe care o avem cu unul dintre cei mai importanţi agenţi economici care activează şi în judeţul nostru, SC Tenaris – Silcotub SA, implicat în mod direct în sprijinirea învăţământului profesional şi tehnic, în susţinerea elevilor cu performanţe şcolare deosebite, în derularea unor proiecte de mediu şi de leadership pentru elevi. Chiar dacă mă repet, am să insist pe foarte buna colaborare cu reprezentanţii comunităţilor locale din judeţ, cu reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai Prefecturii, dar şi ai instituţiilor reprezentative din judeţul Sălaj.
Echipa ISJ Sălaj şi-a manifestat interesul pentru implicarea, ca parteneri, în proiecte cu finanţare din fonduri europene, aflate în etapele de evaluare specifice. În momentul în care vom avea certitudini în acest sens, promitem să oferim mai multe detalii.
Domnule profesor, judeţul Sălaj are un corp profesoral foarte implicat în procesul educaţional, dornic de perfecţionare – o dovadă pentru noi este că profesorii sălăjeni ne sună, ne scriu, ne trimit articole în număr foarte mare. Cum înţelege ISJ Sălaj să-i motiveze pe aceşti oameni? Ce faceţi pentru ca aceşti oameni să performeze?
Aşa cum foarte bine aţi putut remarca, am menţionat ca principal punct forte al sistemului de învăţământ din judeţul nostru valoarea incontestabilă a colectivelor de cadre didactice din şcolile sălăjene. Pentru mine rămâne un motiv de preocupare şi de nemulţumire faptul că nu avem suficiente resurse să-i motivăm pe colegii noştri care îşi desfăşoară activitatea cu multă dăruire şi pasiune. Am încercat de câte ori a fost posibil să promovăm, atât eu personal, cât şi colegii mei din echipa Inspectoratului Şcolar Judeţean Sălaj, activitatea colegilor noştri, să o facem cunoscută la nivel local, naţional şi chiar în întâlnirile cu partenerii internaţionali, iar în cadrul activităţilor prilejuite de „Zilele învăţământului sălăjean” am premiat, cu sprijinul Consiliului Judeţean şi al sponsorilor care ne-au fost alături, cadrele didactice care au pregătit elevii premiaţi la etapele naţionale şi internaţionale ale olimpiadelor şi concursurilor şcolare.
De asemenea, am acordat o atenţie sporită modului în care sunt evaluate dosarele depuse de colegii noştri pentru obţinerea gradaţiei de merit, astfel încât, în condiţiile prevăzute de lege, să fie motivaţi cei mai merituoşi dintre dascălii sălăjeni, pentru fiecare domeniu şi/sau disciplină.
Să vorbim despre partea rurală a judeţului Sălaj. Cum arată educaţia din această perspectivă? Ce vă propuneţi în ceea ce priveşte această zonă pentru anul 2014?
Din fericire, în judeţul nostru nu există diferenţe semnificative între şcolile din mediul urban şi cele din mediul rural, nici din punct de vedere al dotărilor şi nici din punct de vedere al calităţii demersului didactic. Aş putea spune chiar că avem şcoli în mediu rural care pot constitui modele pentru unele şcoli din mediul urban. Cu toate acestea, nu ne putem declara mulţumiţi de situaţiile din unele şcoli, cu efective mici de elevi, în care încă mai există predare în regim simultan pentru 3 sau chiar 4 niveluri de clasă la un loc, acest aspect fiind pe lista neajunsurilor asupra cărora mai avem de intervenit în viitor, bineînţeles, cu sprijinul comunităţilor locale în care există astfel de situaţii.
La nivel mondial, un accent deosebit se pune în prezent pe învăţarea pe tot parcursul vieţii – Life Long Learning. Ce strategii aveţi dvs. în vedere, în calitatea pe care o aveţi, privind acest aspect?
Conform Legii Educaţiei Naţionale, componenta de învăţare pe tot parcursul vieţii completează formarea iniţială asigurată prin învăţământul preuniversitar şi este în subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale. Până în acest moment însă, la nivel local nu s-a întreprins nimic, fiind necesar un cadru legislativ adecvat, subsecvent LEN, şi un cadru instituţional corelat celui legislativ. Până în acest moment pot să vă spun că reprezentantul ISJ Sălaj în Comisia de autorizare a furnizorilor de formare profesională, care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială, este o prezenţă activă preocupată de calitatea acestei componente a formării.
Lucrul pe care pot, de asemenea, să îl afirm, fără să greşesc deloc, este acela că marea majoritate a cadrelor didactice din judeţul Sălaj sunt conştiente de importanţa învăţării pe tot parcursul vieţii, fiind beneficiarele unei multitudini de programe de formare purtătoare sau nu de credite profesionale transferabile. Cu siguranţă, suntem categoria profesională pentru care „a învăţa” nu este un verb oarecare, dimpotrivă, este un verb la care suntem foarte atenţi deoarece ne priveşte pe fiecare dintre noi în parte.
Dar despre informatizare ce ne puteţi spune? Susţineţi introducerea manualelor digitale în şcoli?
Aşa cum am spus-o în nenumărate rânduri, în şcolile sălăjene informatizarea este o realitate, iar elevii noştri sunt familiarizaţi cu aspectele legate de utilizarea computerului şi a mijloacelor multimedia. Manualele digitale vor reprezenta, cu siguranţă, un pas înainte în educaţia din România. Personal, consider că încă nu suntem pregătiţi ca toţi elevii români să poată avea acces la această resursă educaţională şi îmi place să cred că locul cărţii tradiţionale nu poate fi luat de device-urile de niciun fel. Este adevărat că generaţia erei digitale va reacţiona cu uşurinţă în faţa unui manual digital, dar la fel de adevărat este şi că nouă, dascălilor, ne revine nobila sarcină de a-i face să întâlnească cu plăcere şi să îndrăgească lumea minunată a cărţilor tipărite.
Şi o ultimă întrebare: nimic nu se poate face fără bani. Are Educaţia suficienţi bani în 2014?
Ultima întrebare este şi cea mai complicată. Cu siguranţă, dacă ne dorim să punem educaţia la locul ei, să o considerăm cu adevărat o prioritate, banii nu sunt suficienţi nici pentru anul 2014, chiar dacă sunt mai mulţi ca în 2013. Dar aceasta e o problemă complexă, despre care am putea vorbi mai mult decât într-un singur interviu.
Îmi doresc sincer să se găsească resurse suplimentare pentru susţinerea educaţiei şi pentru aşezarea sistemului de învăţământ românesc într-un cadru stabil, racordat la cerinţele sociale şi nevoile pieţei muncii.
Interviu realizat de Marcela Gheorghiu
