Interviu cu prof. Valeriu Partene, președintele Sindicatului Învățământ „Corneliu Gh. Caranica“, Brăila

Stimate domnule președinte, ne apropiem de finalul anului școlar. Cum au fost ultimele luni pentru sindicatul brăilean pe care îl conduceți?
Sindicatul Învățământ „Corneliu Gheorghe Caranica“, Brăila, este organizația salariaților din învățământul brăilean preocupată permanent de statutul social al membrilor săi, de locurile de muncă și de condițiile de muncă ale acestora. De aceea, activitatea noastră, a Consiliului Județean al Liderilor și mai ales a Biroului Operativ din ultimile luni, a fost focalizată pe negocierea unui nou Contract Colectiv de Muncă Unic la Nivelul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Am reușit astfel să negociem cu partenerul nostru, Inspectoratul Școlar Județean, și să înregistrăm la ITM Brăila pentru colegii noștri o lege a părților completă și complexă, cu reglementări clare care să garanteze respectarea tuturor drepturilor, dar și asumarea conștientă a obligațiilor.
Tot în această perioadă, sesizați de colegii noștri despre unele nereguli privind salarizarea, după intrarea în vigoare a Legii nr. 153/2017, ne-am adresat instanțelor de judecată față de remunerarea activităților prestate în condiții de plata cu ora fără a se lua în calcul gradația de merit. Am câștigat procesele și pentru hotărârile rămase definitive vom notifica unitățile de învățământ pentru punerea lor în executare în condițiile legii. La fel am procedat pentru activitatea de predare în condiții de grupe simultane în învățământul preșcolar pentru colegele educatoare/profesori pentru învățământul preșcolar cărora legea le conferă acest drept. Procesele sunt deja pe rolul instanțelor de judecată și sperăm la o pronunțare în favoarea colegelor noastre, mai ales că la nivel național există practică judiciară în acest sens.
Trecerea plății salariilor în sarcina ISJ-urilor a genererat confuzie, dezechilibre, multe promisiuni neonorate. Nu sunt fonduri suficiente pentru plata integrală a contribuțiilor la sănătate și pensii. Sunt probleme în peste 30 de județe. Care este situația la nivelul jud Brăila? „Revoluția fiscală“ nu arată bine deloc…
Da, au fost probleme în 34 de județe. Evident că între acestea s-a aflat și județul Brăila. Acum se pare că lucrurile sunt rezolvate pentru moment, până la o viitoare rectificare a bugetului de stat. Dar, oricum, nu suntem în ceea ce s-ar putea numi stare de normalitate: am ajuns să ne bucurăm că avem bani de salarii, că ne putem plăti obligațiile la stat și că ordonatorii de credite din educație, de la orice nivel, nu au ajuns încă sub incidența legii penale…
Despre „Revoluția fiscală“ taifun sau uragan sau (…), pe care a simțit-o fiecare salariat al acestei țări, nu cred că mai e ceva de comentat. Cât privește trecerea plății salariilor din sarcina comunităților locale pe filiera: MEN – ISJ – unitate de învățământ, despre care noi credeam că va simplifica și clarifica lucrurile, vă dau dreptate: a generat confuzie și a produs mari și numeroase dezechilibre.
Promisiuni neonorate? Atât de mult ne-am obișnuit cu ele încât parcă nu mai are importanță că majorarea salarială de 25% de la 1 ianuarie 2018 s-a materializat într-o creștere medie de doar 4%, că majorarea salarială de 20% de la 1 martie 2018 i-a ocolit pe foarte mulți dintre colegii noștri: personalul didactic de conducere, îndrumare și control din inspectoratele școlare și MEN;  o serie de funcții didactice și didactic-auxiliare; personalul nedidactic din unitățile/instituțiile de învățământ, ca să nu mai amintesc de salariații personal nedidactic din inspectoratele școlare și MEN care se văd perdanți pentru a doua oară după ce în august 2015 nu au primit creșterea de 12% acordată personalului nedidactic din învățământ etc.
Promisiuni care-și găsesc materializarea după mai bine de un an întârziere: voucherele de vacanță aferente anului 2017 abia le primesc colegii mei în aceste zile premergătoare vacanței 2018!!!
Cum vor fi plătiți profesorii-corectori și supraveghetori  care vor participa la examenele naționale de anul acesta?
Tocmai vorbeam de întârzieri. Am să vă spun că și în acest caz avem de-a face cu același fenomen. Așezarea competențelor care preced examenul de bacalaureat, a competențelor profesionale pentru liceele tehnologice – clasele a XII-a și a XIII-a, atestatele pentru limbi străine la profilele bilingv și intensiv, atestatele de informatică pentru profilele matamatică-informatică, examenele de absolvire a școlii de maiștri, ca și evaluarea națională de la finalul ciclului gimnazial în timpul anului școlar, uneori elemente destabilizatoare ale procesului de învățământ și publicarea cu doar câteva zile înainte a Ordinului MEN privind aprobarea normelor de plată a personalului din cadrul comisiilor desemnate în cadrul concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar și examenului național de defini­tivare în învățământ, sesiunea 2018, pentru organizarea și desfășurarea admiterii în învățământul liceal de stat, în învățământul profesional de stat și în învățământul dual pentru calificări profesionale de nivel 3, conform Cadrului național al calificărilor, pentru anul școlar 2018-2019, evaluării naționale a elevilor clasei a VIII-a, examenului național de bacalaureat, examenelor de absolvire/certificare a calificării profesionale pentru învățământul profesional, liceal și postliceal, sesiunile anului 2018 i-au obligat pe colegii noștri, profesori examinatori, supraveghetori, corectori să tot aștepte plata încă neefectuată. Mai mult, fiind vorba de plăți pentru perioade cu activitate didactică, acești colegi ai mei, ca să-și poată primi onorariul, vor trebui să încheie acum contracte civile de furnizare servicii pentru activități independente ocazionale, cu consecințe asumate (!). Plata în sine a fost puțin sporită față de anii anteriori și lasă impresia că ar fi mai mare, întrucât retribuția cuvenită reprezentând onorariul este supusă exclusiv impozitării cu 10%
Apropo de examen, scandalul declanșat în jurul așa-numitului „fenomen Brăila“ s-a extins la nivel național. Cum comentați cele petrecute? 
Scandal, „fenomen Brăila“?  Aș prefera să ignor răspunsul la această întrebare. Dar pentru că mi-ați adresat-o, nu o voi face, ci voi răspunde. Este o foarte mare prostie lipsită complet de argumente, adusă în spațiul public de niște așa-zise ONG-uri în spatele cărora probabil persoane  sau „interese“ vor să inducă idei total nefundamentate ce ar putea incrimina sistemul educațional românesc, cu consecințe nebănuite pentru toți actorii. Atât.
V-am pus această întrebare pentru că am vrut să lămurim odată pentru totdeauna cum au stat în realitate lucrurile. Acum, întorcându-ne la sindicatele din educație, cum stați la capitolul dialog social?
V-aș putea spune, fără sentimentul de a greși, că noi, sindicatele din educație, în ultimul timp, manifestăm mai mare deschidere pentru dialog decât am găsit la Guvernul României, la Ministerul Educației. Argumente? Avem aproape jumătate de an de când trenează negocierea Contractului Colectiv de Muncă Unic la Nivel de Sector de Activitate Învățământ Preuniversitar care nu este finalizat nici la acest moment. Și nu din cauza noastră, a sindicatelor. Avem  o lege clară privind acordarea sporului de complexitate a muncii de 15% din salariu, începând cu data de 1 aprilie 2018, reglementat de art. 247 al Legii nr. 79/2018, pentru personalul nedidactic din inspectoratele școlare și MEN, specialiștii care prin munca lor de înaltă responsabilitate  duc la îndeplinire sarcinile întregului sistem de învățământ românesc. Deși tot-i clar, la MEN  încă se mai așteaptă „aprobări“! La MEN se născocesc proiecte decizionale cu scop vădit de demotivare a muncii profesorilor. Un exemplu doar: Proiect de Ordin pentru aprobarea normelor metodologice privind salarizarea prin plata cu ora a personalului didactic din unitățile de învățământ preuniversitar de stat  care dacă ar fi adoptat în forma propusă ar conduce la diminuarea plății în regim de plata cu ora cu peste 60% (trecându-se de la raportarea salariului de referință la la numărul de ore din catedră dintr-o lună, 72 ore, la numărul de ore de muncă dintr-o luna, 166 ore!!!), fără să luăm în calcul ideea de a se elimina de la calculul plății activităților prestate în regim de plată cu ora gradația de merit (?) etc.
Care este, în opinia dvs., maladia acută de care suferă sistemul educațional de la noi?
Aș putea răspunde simplu: despre așa ceva nu putem vorbi, EDUCAȚIA ESTE PRIORITATE NAȚIONALĂ! Dar răspunsul, din păcate, e clar și nu poate fi altul decât SUBFINANȚAREA!
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU