Raportul Național EUROSTUDENT VIII vine cu un semnal de alarmă – accesul la educație trebuie garantat, nu condiționat de resurse

Viața studenților români devine din ce în ce mai complicată. Scăderea dramatică a resurselor, inflația în creștere vulnerabilizează tot mai mult statutul studenților.

Adaptarea sistemului educațional la realitățile socio-economice ale studenților nu mai poate fi amânată. Asigurarea unui acces echitabil la educație presupune intervenții structurale, susținute și predictibile, care să răspundă nevoilor reale ale acestora.
Uniunea Studenților din România solicită adoptarea unor politici publice care să răspundă în mod direct acestor provocări. Este esențială stabilirea unor criterii eficiente pentru beneficiarii burselor sociale care să vină în sprijinul celor mai vulnerabili studenți, arată comunicatul de presă al Agerpres.

Raportul Național EUROSTUDENT VIII vine cu date care analizează situația studenților pe toate planurile existenței – sănătate mintală și stare de bine, digitalizare, experiențe de discriminare, spațiu locativ, venituri și cheltuieli, evoluția statutului economic al familiei, întemeierea propriei familii, șansele de angajare după finalizarea studiilor, mobilitate internațională, implicarea în joburi part-time sau full-time, internshipuri, abandonarea studiilor, raportarea la calitatea educației.

Dincolo de statistici, studenția devine un statut tot mai greu de dus în planul resurselor

În spatele cifrelor și al analizelor, Raportul Național EUROSTUDENT VIII spune, de fapt, o poveste apăsătoare despre realitatea tot mai dificilă a studenților din România. Este un semnal de alarmă care nu mai poate fi ignorat: accesul la educație ar trebui să fie un drept garantat, nu un privilegiu condiționat de resursele financiare ale fiecărui student.

Pentru tot mai mulți tineri, viața de student nu mai înseamnă doar cursuri, examene și visuri despre viitor, ci o luptă constantă pentru supraviețuire. Scăderea resurselor financiare și creșterea inflației îi împing într-o zonă de vulnerabilitate care le afectează nu doar parcursul academic, ci și echilibrul emoțional și perspectivele de dezvoltare profesională ulterioare. În spatele fiecărei statistici se află însă o realitate umană: tineri care încearcă să își construiască un viitor într-un context din ce în ce mai instabil, volatil.

Solicitările studenților:

• dezvoltarea unui sistem sustenabil și accesibil de locuire pentru studenți, care să reducă dependența de piața liberă a chiriilor, cu prețuri în creștere;
• introducerea unor măsuri de flexibilitate academică pentru studenții care lucrează, astfel încât aceștia să poată continua studiile fără a fi puși în situația de a alege între educație și susținerea financiară. Lucrul acesta se întâmplă deseori în condițiile în care mulți studenți trebuie să se întrețină singuri;
• facilitarea accesului la servicii de consiliere psihologică;
• implementarea de politici eficiente de prevenire și combatere a discriminării din partea instituțiilor de învățământ superior;
• stabilirea unor criterii mai eficiente și echitabile pentru acordarea burselor sociale, astfel încât sprijinul să ajungă cu adevărat la cei care au cea mai mare nevoie.
  
  În acest context, devine evident că sistemul educațional trebuie să se adapteze rapid și profund la realitățile socio-economice ale studenților. Nu mai este suficient să vorbim despre acces la educație în termeni generali; este nevoie de intervenții structurale, coerente și predictibile, care să răspundă concret nevoilor lor de zi cu zi.
• Nu mai este suficient să vorbim despre acces la educație în termeni generali; este nevoie de intervenții structurale, coerente și predictibile

În acest peisaj, vocea studenților devine tot mai clară și mai fermă. Uniunea Studenților din România atrage atenția asupra necesității unor politici publice care să răspundă direct acestor provocări.

Dar solicitările nu se opresc aici. Studenții cer, în primul rând, un sistem de locuire accesibil și sustenabil, care să reducă dependența de o piață a chiriilor tot mai imprevizibilă și costisitoare. În lipsa unor alternative, mulți sunt forțați să aleagă între condiții precare de trai și eforturi financiare greu de susținut.

De asemenea, tot mai mulți tineri ajung în situația de a munci pentru a se întreține, ceea ce transformă studiile într-un echilibru fragil între responsabilități academice și presiuni financiare. În acest sens, introducerea unor măsuri de flexibilitate academică nu mai este o opțiune, ci o necesitate — pentru ca educația să nu devină un lux inaccesibil pentru cei care nu pot să își ia un job.

În paralel, accesul la servicii de consiliere psihologică devine esențial. Presiunea financiară, incertitudinea și ritmul alert al vieții universitare își pun amprenta asupra sănătății mintale a studenților, iar lipsa unui sprijin adecvat poate avea consecințe pe termen lung.

Nu în ultimul rând, studenții cer un mediu educațional sigur și echitabil, în care discriminarea să fie prevenită și combătută eficient. Universitățile nu ar trebui să fie doar spații de învățare, ci și comunități în care fiecare student se simte respectat și susținut.

Raportul EUROSTUDENT VIII nu oferă doar date — oferă o oglindă a realității. Iar această realitate cere acțiune. Pentru că, dincolo de statistici, este vorba despre viitorul unei generații care are nevoie nu doar de educație, ci și de șansa reală de a o accesa.

Foto: Pixabay, Raport Eurostudent VIII