O propunere legislativă inițiată, la începutul lunii, de către 35 de senatori PSD privind modificarea Legii nr. 370/2004 pentru alegerea președintelui României a declanșat valuri de indignare și de îngrijorare în spațiul școlii, deoarece, printre altele, una dintre modificări dă liber la desfășurarea campaniilor electorale în școli. Răspunsul elevilor și studenților față de această încercare de reglementare legislativă a politizării școlii a fost unul prompt.  Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) şi Consiliul Naţional al Elevilor (CNE) au condamnat vehement, săptămâna trecută,  amintitul proiect de lege care propune modificarea Legii 370/2004, în sensul „permiterii campaniei electorale în unităţile de învăţământ“.
Într-un comunicat remis presei, CNE și ANOSR au condamnat sever proiectul de lege care propune modificarea Legii 370/2004 pentru alegerea președintelui României, în sensul permiterii campaniei electorale în unitățile de învățământ.
Încălcând prevederi fundamentale enun­țate în Legea Educației Naționale nr. 1/2011, care stipulează independența față de doctrine politice și interdicția activităților de natură politică în unitățile de învățământ, se spune în comunicat, „acest proiect de lege le exclude tocmai pe acestea de pe lista locurilor unde propaganda de acest fel este interzisă, motiv pentru care tragem un semnal de alarmă ferm“.
Este inacceptabil, continuă cele două orga­nizații, în amintitul comunicat, ca, după ani de luptă pentru delimitarea unităților de învă­ță­mânt față de mediul politic, „să se propună permiterea activităților de propa­gandă electorală tocmai în locurile unde sunt formați copiii și tinerii. În același timp, în contextul în care este vizată elaborarea unei noi legi a educației, ne dorim ca acele principii sănătoase să se păstreze“.
Consiliul Național al Elevilor și Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România trag următorul semnal de alarmă: „Considerăm că proiectul ignoră unul dintre pilonii unui sistem de învățământ calitativ, și anume distanțarea mediului educațional față de cel politic. Mai mult decât atât, această propunere legislativă încurajează, prin con­ți­nutul său, introducerea persuasivă a doctri­nelor politice în comunitatea școlară și uni­ver­sitară, fapt care nu poate atrage după sine altceva decât perturbarea procesului instruc­tiv-educativ și mușamalizarea adevă­ratelor probleme cu care se confruntă elevii și studenții din România la momentul actual“.
Elevii și studenții, beneficiarii de facto ai actului educațional, au atras atenția asupra unui grav derapaj care s-ar produce dacă această inițiativă legislativă ar fi acceptată: „Se vorbește adesea, spune comunicatul mai departe, despre impactul major pe care mediul de învățare îl are asupra unui elev, însă de prea multe ori rămânem cu simple cuvinte. Comunitatea școlară trebuie să fie una propice dezvoltării armonioase a tână­rului, independentă de doctrine politice, pro­ze­litism religios și alte influențe externe“. „Se vorbește adesea despre impactul major pe care mediul de învățare îl are asupra unui elev, însă de prea multe ori rămânem cu simple cuvinte. Comunitatea școlară trebuie să fie una propice dezvoltării armonioase a tânărului, independentă de doctrine politice, prozelitism religios și alte influențe externe. Ne dorim ca principiile enunțate în Legea Educației Naționale să cântărească mai mult pentru clasa politică actuală, care să conștientizeze, într-un final, că acestea sunt indispensabile pentru un sistem educațional sănătos“, a declarat Ioana Băltărețu, președintele CNE.
La rândul ei, ANOSR consideră că depoli­ti­zarea sistemului de educație repre­zintă unul dintre principalele deziderate ale studenților din România, și nu numai. „Din păcate, câtă vreme nu va exista o voință politică și o presiune suficient de importante din partea societății românești, acest lucru nu se va întâmpla. Faptul că ne complacem în această situație determină situații precum cea din prezent, în care Parlamentul României este pe cale să oficializeze intrarea unităților de învățământ în arena electorală. Destul e destul. Poate că este momentul în care să reflectăm mai mult la cât de dăunătoare este politizarea sistemului educațional din România și să spunem stop!“, a încheiat Marius Deaconu, președintele ANOSR.
Legea în vigoare în prezent prevede la articolul 37 alineatul (3) următoarele: „În unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise“.
Proiectul de lege PSD propune, potrivit HotNews,  modificarea articolului 37 astfel încât unitățile de învățământ – școlile, grădinițele, liceele și orice alt tip de instituții de educație – ies de pe lista instituțiilor interzise pentru campanii electorale. Mai exact, propunerea legislativă arată în modul următor, referitor la această speță: „(3) În timpul campaniei electorale, primarii asigură, în mod nediscriminatoriu, candidaților și formațiunilor politice care participă la alegeri, spații corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. (4) În unitățile militare, în sediile misiunilor diplomatice și oficiile consulare, secțiilor consulare, institutelor culturale din străinătate, precum și în penitenciare, acțiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise“.
Dacă actuala lege va fi modificată în sensul dorit de coaliția de la guvernare, atunci nu se va mai putea vorbi despre un spațiu al școlii liber de influeța politicului, liber de imixtiunile acestui grav flagel în bunul mers al școlii. Ani la rând, elevi, studenți, cadre didactice, părinți, reprezentanți ai federațiilor sindicale din educație au luptat pentru scoaterea școlii de sub influența nefastă a politicului, indiferent de coloratură. Ani la rând, școala a fost „moneda de schimb“ a partidelor politice, terenul pe care s-au dus, cu cinism și cu nerușinare, bătăliile politice. Ani la rând (din nefericire, chiar și în momentul de față), școala, educația sunt folosite de toate partidele politice pentru construirea capitalului electoral. În toate programele electorale, educația este o  prioritate națională, fără ca după alegeri să își mai amintească cineva de situația deplorabilă în care se zbate, pentru a supraviețui, un sistem distrus sistematic în cei aproape 30 de ani care s-au scurs din 1989 încoace. Sistemul de educație românesc are nevoie urgentă de o lege coerentă și predictibilă, de un buget de cel puțin 6% din PIB, de cadre didactice foarte bine pregătite și susținute din punct de vedere financiar, de o revoluție de o reformă majoră și în beneficiul tuturor participanților la procesul educațional și, nu în cele din urmă (sau, poate, în primul rând), de scoatere definitivă a școlii de sub influența nefastă a politicului.
În loc de toate acestea, politicienii visează ca școala să-și deschidă porțile pentru campaniile electorale! Nu am văzut încă vreo reacție promptă, explicită, din partea federațiilor sindicale din educație. Nu am văzut încă vreo luare de poziție din partea părinților. Nu a apărut nicăieri în presă, cel puțin deocamdată, vreo reacție din partea per­so­na­lităților academice, culturale etc. Nu este încă timpul pierdut. Sperăm însă că inițiatorii proiectului de lege se vor trezi la realitate și vor realiza ce sunt pe cale să facă.
Marcela GHEORGHIU