Prima săptămână a Postului Mare este numită „Săptămâna duhovnicească“. Chiar dacă toate săptămânile vieţii noastre ar trebui să fie „duhovniceşti“, săptămâna despre care vorbim are un caracter aparte, fiind privită ca un model pentru celelalte săptămâni ale postului. Toţi creştinii sunt chemaţi acum la un mod de viaţă ascetic, pentru a începe cum se cuvine lupta cu ispitele şi călătoria către Sfintele Paşti.
Tocmai de aceea, în această săptămână, domnul profesor Partene Valeriu, preşedintele Sindicatului Învăţământ „Corneliu Gheorghe Caranica“, Brăila, a ales să organizeze, cu un grup de 35 de cadre didactice, o frumoasă vizită la Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, din oraşul Galaţi.
Această bijuterie arhitectonică, iniţial Palat Episcopal, a fost ridicată prin eforturile şi demersurile făcute timp de 14 ani de către Episcopul Partenie Clinceni, inaugurarea având loc în data de 8 septembrie 1901, în cadrul slujbei de sfinţire a capelei cu hramul „Întâmpinarea Domnului“. La această ceremonie au participat şi mari personalităţi ale vremii: Dimitrie Sturdza – preşedintele Consiliului de Miniştri, Spiru Haret – ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice şi reprezentanţii autorităţilor locale şi centrale din cele patru judeţe ale Eparhiei – Covurlui, Brăila, Tulcea şi Constanţa.
Din nefericire, în anul 1963, Sfatul Popular al regiunii Galaţi propunea un schimb care a fost în realitate o confiscare. Timp de peste patru decenii, în această clădire a funcţionat Muzeul de artă modernă. Abia în anul 2004, fostul Palat episcopal a fost retrocedat Arhiepiscopiei Dunării de Jos, după insistenţele, eforturile şi diligenţele apreciabile ale Înaltpreasfinţitului Arhiepiscop Casian Crăciun, al Dunării de Jos, adresate autorităţilor locale, judeţene şi guvernamentale, pe tot parcursul anilor ʼ90.
Între anii 2012-2014, Palatul Episcopal a fost consolidat şi restaurat în întregime. Astfel, cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la temeluirea, aici, la gurile Dunării, a Eparhiei Dunării de Jos şi a sărbătorilor dedicate patronului spiritual al municipiului Galaţi, al Eparhiei şi al întregii Românii, Sf. Apostol Andrei, în prezenţa şi cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, dar şi a altor ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, s-a inaugurat, în ziua de 27 noiembrie 2014, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualităţii Creştine de la Dunărea de Jos şi s-a sfinţit Capela din interior, având hramurile „Întâm­pinarea Domnului“ şi „Sfinţii Martiri Brâncoveni“.
Aici am fost întâmpinaţi cu multă căldură de către însuşi directorul acestei instituţii, preot Cosmin Ilie, care ne-a însoţit şi ne-a explicat despre exponatele din fiecare sală. Muzeul este structurat pe trei secţiuni: istorie, educaţie şi spiritualitate, chiar în această ordine vizitându-se, ca într-o ordine firească a evoluţiei umanităţii.
Secţiunea de istorie ne invită printre izvoarele istorice din perioada precreştină: obiecte de ceramică geto-dacică, romană şi bizantină. Istoria Mitropoliei Proilaviei, între anii 1580-1828, este prezentată alături de ctitorii importante ale voievozilor din acea perioadă. Cărţile de mare valoare publicate începând cu sec. al XVI-lea fac firească trecerea către secţiunea dedicată educaţiei.
Secţiunea culturii, artei şi etnografiei este concepută ca o împletire a culturii creştin-ortodoxe cu cea laică. Sunt prezentaţi preoţi şi personalităţi care au marcat viaţa spirituală a Eparhiei Dunării de Jos sau chiar au murit pentru mărturisirea credinţei lor. Impresionantă este şi colecţia de veşminte, sfinte vase, cărţi şi alte obiecte personale ale ierarhilor Dunării de Jos, o sală fiind dedicată Episcopului Partenie Clinceni.
Holul central de la etaj ne încântă cu o expoziţie de obiecte aduse de la Palatul Peleş, obiecte care au aparţinut Familiei Regale. Nu întâmplător s-a ales acest loc, ci datorită faptului că la primul etaj al clădirii se află şi apartamentele care au găzduit de multe ori membri ai Familiei Regale. În cadrul vizitei istorice din 27-28 aprilie 1906, principele Ferdinand şi principesa Maria au fost prezenţi pentru aşezarea pietrei de temelie a Catedralei Episcopale, în contextul aniversării jubileului a 40 de ani de domnie a regelui Carol I.
Capela reşedinţei arhiereşti a fost restaurată şi aproape integral repictată. Printre piesele liturgice originale se află placa de pe Sfânta Masă, expusă în memorialul dedicat victimelor regimului comunist. Lângă capelă, pe plafonul scării de acces, s-a păstrat un fragment din pictura originală.
Ajunşi în capelă, am putut trăi marea bucurie de a-l întâlni pe Înaltpreasfinţitul Părinte Casian, care şi-a răpit din timpul dedicat rugăciunilor pentru a ne întâmpina în acest lăcaş sfânt. Ne-a binecuvântat pe toţi cei prezenţi şi ne-a reamintit că rolul fiecărui dascăl este acela de a cultiva, în sufletele şi minţile elevilor, tot ceea ce este mai valoros, istoria având un rol foarte important, chiar primordial.
Cu multă recunoştinţă pentru această zi dăruită de Dumnezeu, am păşit în tăcere spre curtea muzeului, încercând să ne păstrăm sufletele cât mai curate, pentru cât mai mult timp.
Teodor PRACSIU