Violența din mediul şcolar „îngrijorează mai ales prin caracterul de fenomen, ceea ce înseamnă dimensiune”, a semnalat ministrul Educației Naționale şi Cercetării Ştiințifice, Adrian Curaj, cu ocazia lansării de către organizația Salvați Copiii România a studiului sociologic Bullyng-ul în rândul copiilor. Studiul, după cum precizează autorii, „a pornit de la nevoia de informații, de tip calitativ şi cantitativ, cu privire la fenomenul bullying-ului, în vederea unei mai bune înțelegeri a motivațiilor care stau la baza acestor comportamente şi a dimensiunii acestui fenomen în contextul social din România”. Pe bază de chestionare distincte pentru elevi şi pentru părinți, au fost investigate, sub aspect calitativ, percepția asupra bullying-ului, situația relațiilor din familie, situația şcolară, relația părinților cu şcoala, grupul de prieteni, abuzul şi comportamentele de pedepsire a copilului; dimensiunea cantitativă a urmărit notorietatea termenului, poziționarea copilului ca victimă, ca agresor, ca martor, opinia părinților în funcție de situarea propriului copil în fiecare dintre aceste situații. Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al organizației Salvați Copiii România, atrage atenția că „într-o situație de bullying, toți copiii sunt victime: şi cel care suferă consecința directă a agresiunii, şi cel care este autorul comportamentului violent, pe care l-a învățat cu siguranță, fiind, la rândul său, martor sau victimă într-un alt context de viață, şi cel care asistă neputincios şi învață că şcoala sau cartierul sunt câmpuri de luptă în care doar cei puternici supraviețuiesc. Acest demers de investigație devine cu atât mai important cu cât, oferindu-ne dimensiunea şi caracteristicile fenomenului de bullying în şcoala românească, ne permite accesul la cele mai importante date pentru a dezvolta strategii şi programe de prevenție şi intervenție”.
Din mulțimea şi varietatea datelor, de maximă actualitate pentru educatori, familii, autorități, ca şi pentru copii, de subliniat este că „2 din 10 copii au recunoscut că au exclus în mod repetat colegi din grupul de egali, iar 3 din 10 au interzis altor copii să se joace cu anumiți elevi din clasă”; „23% dintre copii au menționat că s-a întâmplat să fie amenințați cu excluderea din grup, 31% că au fost excluşi şi 39% că un alt copil a cerut cuiva să nu se joace sau să nu vorbească cu ei”; „73% dintre copii afirmă că au fost martorii unei situații de bullying în mediul şcolar, 58% au asistat la situații de bullying în propria clasă, 46% în grupul de prieteni, iar 69% în mediul online”.
Antibullying – temă globală, preocupare majoră în România
Studiul de față este de apreciat într-un context larg, prin care fenomenul de bullying şi manifestările specifice au fost aduse de ceva timp în atenția publică. Din 2014 există o abordare strategică la nivel european – European Antibullying Network (EAN). La noi s-au desfăşurat unele cercetări, campanii, demersuri. În acest sens, Tribuna învățământului, în parteneriat cu Federația Internațională a Comunităților Educative Secțiunea România (FICE România), a organizat (începând din ultima parte a lui 2015) dezbateri inclusiv pentru definirea termenului. FICE România – în calitate de reprezentant al țării noastre în campania anuală 19 zile de activism pentru prevenirea abuzului şi violenței împotriva copiilor şi tinerilor, organizată de Fundația Summitul Femeilor Lumii (WWSF) – a contribuit, de asemenea în 2015, la derularea temei centrale a anului, care a fost bullying-ul.
Dincolo de evenimente, ministrul Adrian Curaj subliniază: „Campaniile sunt frumoase, dar ele înseamnă momente. Subiectul de care discutăm necesită continuitate şi întrebarea mea este ce putem face. Este esențială pregătirea copilului cât mai devreme, pentru că în jocul acesta sunt trei actori – copil, părinte, şcoală”. (F.A.)