Stimată doamnă inspector general, s-a încheiat încă un an școlar, presărat cu așteptări, împliniri, dar și eșecuri inerente, de altfel, oricărei activități. Cum a fost pentru ISJ Hunedoara anul școlar 2014-2015?
În primul rând, a fost un an „altfel”. Alături de trinomul activități didactice – proiecte educaționale – concursuri școlare, anul acesta a fost marcat și de examenele susținute de personalul angajat din insti­tuția noastră.
În septembrie ne-am propus o serie de obiective, ai căror descrip­tori de performanță indică acum un grad optim de înde­plinire. Am sprijinit unitățile școlare din administrația noastră pentru a oferi șansa la o educație de calitate tuturor elevilor din județ, am colaborat exemplar cu autoritățile locale, instituțiile publice, agenții economici și reprezentanții sindicatului din învățământ în scopul menținerii tinerilor în sistemul educațional și integrării acestora pe piața muncii autohtone.
Suntem unul dintre cele șapte județe în care întreaga echipă managerială a promovat concursul de ocupare a funcțiilor de condu­cere din inspectoratul școlar, iar în mare parte am ocupat și funcțiile de inspectori școlari. De asemenea, am organizat și desfășurat concursuri pentru posturile din compartimentele secretariat, juridic, tehnic-administrativ.
A luat deja sfârșit o primă etapă de foc a examenelor naționale. Sunteți mulțumită de modul în care au decurs acestea la nivel județean?
Bilanțul, la acest moment, este unul bun și se datorează în mare măsură echipei de profesioniști din cadrul instituției noastre, dascălilor cu vocație din unitățile de învățământ, elevilor care au performat și s-au implicat în propria lor formare, dar și părinților și celorlalți actori educaționali care au stimulat motivația învățării. Rezultatele obținute la evaluarea națională a absolvenților de clasa a VIII-a indică un trend ascendent al procentului de promovabilitate, după cum urmează: literatura română – note peste 5 în 2014 – 71,88%; în 2015 – 88,01%. limba și literatura maternă (germană și maghiară): note peste 5 în
2014 – 75,56%; în 2015 – 97,40%; mate­matică: note peste 5 în 2014 – 68, 56%; în 2015 – 71,79%.
Rezultatele inițiale ale examenului de bacalaureat național, sesiunea iunie-iulie, ne evidențiază ca fiind județul cu cea mai mare creștere, de aproximativ 12%, a procentului de promovabilitate (69,04%, față de 57,01% în 2014), situându-ne, de această dată, peste media pe țară. Ținând cont de toate aspectele sociale și condițiile geografice specifice județului nostru, suntem onorați de aceste rezultate, care reflectă calitatea actului educațional prestat și modul profesional în care au lucrat cadrele didactice numite în comisiile de organizare. Am remarcat o diminuare semnificativă a tentativelor de fraudă, ceea ce demonstrează seriozitatea cu care sunt abordate aceste examene atât de candidați, cât și de profesori.
La nivel național s-a constatat faptul că un procent semnificativ de absolvenți atât de clasa a VIII-a, cât și de clasa a XII-a a preferat să nu se prezinte. Care este situația în județul dvs.?
La finalul acestui an școlar, din numărul total de absolvenți de clasa a VIII-a, un procent de 7% nu s-a înscris sau nu s-a prezentat la examenul de evaluare națională. Toți elevii în cauză au ales să continue studiile în învățământul profesional, ocupând o treime din locurile ofertate la acest timp de învățământ.
La absolvenții de liceu, se constată o participare mai mare la examenul de bacalaureat a celor care au finalizat forma de învățământ de zi (3341 elevi, aproximativ 85% din numărul celor înscriși în clasa a XII-a), în timp ce prezența celor de la seral și frecvență redusă este mai mică. La această sesiune s-au înscris 609 candidați din seriile anterioare.
Ce face Inspectoratul Școlar Județean pentru calitatea actului educațional într-o epocă în care se pune un tot mai mare accent pe autodepășire, pe învățare pe tot parcursul vieții?
Îndeplinindu-și misiunea, Inspectoratul Școlar Județean urmărește îndeaproape calitatea educației furnizate de instituțiile de învățământ din județ. În acest an școlar ne-am propus și am realizat 17 inspecții generale în unități de învățământ de stat și particular, cu diferite niveluri de școlarizare. Constatările formulate de echipele de inspectori oferă o imagine relevantă a modului în care se asigură egalitatea de șanse în toate zonele geografice din județ. Din Valea Jiului până în Munții Apuseni, trecând prin Țara Hațegului și culmile izolate ale Munților Șureanului, nu departe de vestitele cetăți dacice, elevii hunedoreni sunt școliți de dascăli competenți și responsabili.
Peste 10.000 de elevi hunedoreni au fost incluși ca grup-țintă în cele nouă proiecte derulate pe fonduri europene de inspectoratul școlar, în calitate de partener. Activitățile propuse în aceste proiecte POSDRU au stimulat pregătirea pentru examenele naționale, promovarea programului „A doua șansă” și a celui remedial, oferind și o consiliere privind cariera pentru elevii aflați la vârsta orientării profesionale.
Oferta bogată de specializări din învățământul postliceal de stat și particular, precum și cea a cursurilor de formare în cadrul Casei Corpului Didactic Hunedoara sau a altor furnizori de formare profesională susține învățarea pe tot parcursul vieții atât a absolvenților, cât și a personalului angajat în sistemul educațional din județ.
În ultima vreme, se constată o scădere a apetitului pentru școală, pentru învățare în rândul tinerelor generații, situație motivată, desigur, de mai mulți factori, educația din familie, lipsa modelelor morale, agresivitatea universului mediatic. Cum privește ISJ Hunedoara această stare de lucruri? Ce credeți că s-ar putea face pentru redresarea acesteia?
Pentru a ameliora efectul, trebuie să ne concentrăm asupra cauzelor. Una dintre acestea este relația profesor-elev. Un copil vine cu drag la școală dacă simte că este valorizat la fel ca și colegii lui sau că este la fel de important pentru profesorul de la catedră. Schimbarea de atitudine stă în puterea noastră, a adulților, iar cultul educației este o abilitate ancestrală a poporului român, care trebuie doar activată din starea ei latentă. Copilul are nevoie de înțelegere, de siguranță, de afecțiune și respect, iar dacă aceste nevoi psihologice îi sunt satisfăcute, atunci vom constata că el va tinde către idealul educațional.
„Schimbarea de atitudine” este un program lansat de Sindicatul Învățământului Preuniversitar Hunedoara, care are ca obiective aspectele prezentate anterior.
De altfel, în diferite studii, topuri internaționale, ocupăm un loc fruntaș la analfabetism funcțional și la părăsirea timpurie a școlii, două flageluri care păreau eradicate în 1990. Ce credeți că a determinat recrudescența acestora?
Problema expusă nu poate fi tratată unitar la nivelul întregii țări. Datele recensământului populației din anul 2011 ne arată că 0,87% din populația județului este neșcolarizată, valoare care ne situează pe locul șase din România între județele cu cele mai mici rate ale analfabe­tismului. În același context, în ultimii ani cuantificăm fenomenul de abandon școlar, care a scăzut sub 0,35%. Între premisele manifestării acestor fenomene amintim sărăcia și diferențele mari între diferitele categorii sociale. Zonele defavorizate economic, frecvente pe teritoriul județului, ar putea justifica valori mult mai mari, dar programul „A doua șansă”, lansat în județ încă din anul 2005, și proiectele europene focalizate pe educația populației defavorizate au contribuit la menți­nerea acestor valori în limite rezonabile. Sigur că vom continua eforturile în acest sens, accesând noi și noi proiecte cu finanțări externe pentru multiplicarea acestor programe.
Credeți că ar trebui să ne uităm la școala finlandeză, japoneză sau norvegiană ca la posibile modele pentru învățământul românesc aflat într-o oarecare derivă?
Modelele sunt importante, iar recunoașterea internațională a sistemelor educaționale pe care le-ați enumerat este dublată și de o manifestare evidentă a abilității de „a știi să fii” în rândul populației țărilor respective. Se știe că viitorul unei națiuni este dependent de prezentul sistemului său educațional, iar pentru un învățământ de calitate este nevoie de investiții. Totuși, consider că și serviciile noastre educaționale sunt bune și chiar și în școlile mici din mediul rural, acolo unde harul dascălului se întâlnește cu sprijinul necondiționat al autorităților locale, familiei și Bisericii, atmosfera școlară este optimă, iar rezultatele învățării sunt mulțumitoare.
Cum stă învățământul hunedorean la capitolul performanță? Ce faceți în această direcție?
Participarea unui număr de aproximativ 300 de elevi la etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare și obținerea a peste 70 de premii și mențiuni încununează preocupările elitei școlii hunedorene. Anul acesta am organizat etapa națională a Olimpiadei de Educație Tehnologică, am fost gazdele unor etape regionale și naționale de concursuri sportive și cultural-artistice și ne putem mândri cu elevi care fac parte din loturile naționale care vor reprezenta România în competițiile internaționale.
Este pregătită școala hunedoreană, cadrele didactice, elevii, pentru revoluția digitală, reforma manualelor și manualul digital?
Unitățile de învățământ hunedorene dispun de mijloace digitale. Este adevărat că în unele școli cabinetele de informatică dotate prin programele Ministerului Educației sunt învechite, dar sunt și multe cazuri în care infrastructura IT a fost înnoită prin proiecte europene sau prin donații din partea unor agenți economici și ONG-uri. În fiecare clasă de învățământ primar există cel puțin un calculator, utilizat din acest an și pentru manualele digitale. Majoritatea școlilor sunt conectate la internet, iar cadrele didactice utilizează frecvent softurile educaționale.
Care este situația personalului didactic calificat? De acest aspect, știm cu toții, depinde mult calitatea actului educațional.
În anul școlar 2014-2015, posturile și catedrele rezultate din planurile-cadru din curriculumul național au fost ocupate de 4.771 de cadre didactice, din care 4.758 calificate, reprezentând un procent de 99,97%. Acest fapt se datorează selecției eficiente a resursei umane, făcută la început de an școlar, dar și gradului înalt de calificare al ca­drelor didactice, în condițiile în care foarte multe dintre acestea dispun de o formare inițială în mai multe specializări. Scăderea demografică manifestată în rândul populației școlare a generat o reducere graduală a posturilor didactice. Anual avem un număr tot mai redus de posturi și catedre titularizabile, pe care concurența este mare și mediile de ocupare sunt frecvent între 9 și 10.
Deși s-a intrat în vacanță, anul școlar următor se prefigurează deja. Care sunt cele mai importante direcții pe care veți acționa?
Activitatea Inspectoratului Școlar Județean este intensă și în perioada de vară. În primul rând, ne concentrăm atenția pe examinarea și repartizarea resursei umane care va acoperi necesarul de cadre didactice pentru școlar viitor. În al doilea rând, se derulează etapele admiterii absolvenților de clasa a VIII-a la licee și în învățământul profesional cu durata de 3 ani, precum și cuprinderea tuturor elevilor de vârstă școlară în clasa pregătitoare. Realizarea planului de școlarizare are implicații în dimensionarea necesarului de personal didactic. Spre sfârșitul verii avem ca obiectiv monitorizarea modului de pregătire a unităților școlare pentru începerea noului an școlar.
Anul școlar 2015-2016 se prefigurează a fi un an în care noțiunile de „eficiență” și „eficacitate” vor caracteriza direcțiile noastre de acțiune. Împreună cu autoritățile publice locale, vom face o analiză aprofundată a personalului didactic auxiliar și nedidactic în scopul utilizării cât mai optime a acesteia. Vom căuta soluții pentru dezvoltarea serviciilor educaționale pentru elevii cu cerințe educative speciale și pentru cei capabili de performanță. Vom promova relații de parteneriat cu toți actorii educaționali și vom selecta atent acele proiecte educaționale care susțin, în mod real, formarea competențelor, abilităților de viață și a atitudinilor dezirabile la elevi.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU