Universitățile în anul pandemiei

Anul universitar care a început este cel mai dificil din 1989 încoace“. Aceste cuvinte au fost rostite de președintele Klaus Iohannis la ceremonia de deschidere a anului universitar la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale din București. Cu suspiciunea că lucrurile nu stau chiar așa și că noul an universitar este cel mai dificil din ultimii 80, se poate spu­ne că începutul acestuia a reprezentat o provocare la fel de mare ca și începerea anului școlar preuniversitar – multă nesiguranță, incertitudine, teamă, nemulțumire din partea tuturor actorilor implicați în procesul de predare-învățare și mai mult decât orice, teama de contaminare, de faptul că măsurile de prevenție nu vor fi respectate întocmai, că vor avea loc derapaje. Universitățile, spre deosebire de unitățile de învățământ preuniversitar, s-au deschis, de fapt, în plin val doi de pandemie, pe fondul unei creșteri fără precedent de la declanșarea în țara noastră a ratei de contaminări cu SARS CoV-2, după încheierea sezonului de concedii și vacanțe și după alegerile locale, precedate de o campanie electorală care a sfidat orice norme de prevenție, urmate de sărbători la care masca a fost ultimul accesoriu băgat în seamă.

Universitățile, spre deosebire de unitățile de învățământ preuniversitar, s-au deschis, de fapt, în plin val doi de pandemie

Regândirea procesului de predare-învățare

Majoritatea facultăților și-au început cursurile în sistem hibrid și total online, cu excepția facultăților de medicină și farmacie și a celor din alte câteva domenii de studii care prin specificul lor necesită prezența fizică în laboratoare, în ateliere etc. De fapt, ținând seama de autonomia academică, fiecare universitate și-a ales modalitatea de studiu în funcție de domeniu, de spațiile de învățământ pe care le are la dispoziție și în primul și în primul rând, de evoluția situației epidemiologice. Pandemia de coronavirus a dus la reducerea locurilor de cazare în căminele studențești, pe considerente de distanțare fizică, și la creșterea chiriilor în cămine. Mai mult și mai mult, pandemia de coronavirus a dus la o regândire și o repoziționare a procesului de învățare-predare pe noile coordonate impuse de criza pandemică.

Ceea ce în prima parte a anului calendaristic părea un scenariu științifico-fantastic a devenit realitate. Școala digitală, procesul de învățare online devin scenariul pe care majoritatea unităților de învățământ l-au adoptat, în condițiile în care valul doi al pandemiei de coronavirus a lovit deja țara noastră, iar rata de îmbolnăviri la mia de locuitori se află pe un îngrijorător trend ascendent. Pandemia cu care se confruntă umanitatea a schimbat nu doar fața învățământului superior și a învățământului preuniversitar, ea a schimbat o întreagă societate. Învățământul online a devenit varianta agreată de cea mai mare parte a comunității universitare, cele mai mari probleme, ca și în cazul învățământului gimnazial și liceal, generându-le conectarea la Teams/Office 365, Google Meet, Zoom, Livresq sau Google Classroom, aplicații care, oricât de prietenoase ar fi fost concepute să fie, tot creează disconfort, mai ales în sectorul profesoral, deoarece nu toate cadrele didactice sunt familiarizate cu ele și cu genul acesta de interacțiune cu studenții.

Nici festivitate de absolvire, nici ceremonie de deschidere

În premieră, ceremonia de deschidere a anului universitar s-a desfășurat, în majoritatea centrelor universitare, ­online, iar acolo unde condițiile au permis prezența fizică, aceasta a avut loc în spații deschise. Cel mai mult au simțit lipsa unei ceremonii o bună parte a studenților primului an, o generație care nu s-a bucurat nici de tradiționalele banchete de absolvire a liceului și nici de emoționantele ceremonii de deschidere a anului universtar, cu intonarea imnului academic „Gaudeamus Igitur“.

La deschiderea anului universitar, președintele Klaus Iohannis a făcut un apel la responsabilitate maximă spunând că, în ciuda situației fără precedent cu care se confruntă învățământul românesc, școala, educația, fiecare instituție de învățământ superior (și nu numai) trebuie să găsească modalitățile prin care, indiferent de scenariul pe care evoluția pandemică îl va impune, să asigure calitatea actului educațional și protejarea comunității academice de riscul contaminării cu noul coronavirus.

Reguli preventive pentru studenți

În vederea protejării de contaminarea cu SARS CoV-2, în Monitorul Oficial, chiar în prima zi a noului an universitar, au fost publicate regulile sanitare pe care trebuie să le respecte studenții – măsuri previzibile, de altfel, pe care studenții le cunoșteau. Printre altele, cei care locuiesc în cămine și sunt confirmați cu Covid-19 pot pleca să se izoleze la domiciliu, dar doar dacă se deplasează cu mașina personală și nu cu mijloacele de transport în comun. Studentul are, de asemenea, posibilitatea să se izoleze la spital. În cazul în care un student este confirmat cu noul coronavirus, colegii vor intra în carantină timp de două săptămâni. „Contacții de cameră ai studentului confirmat vor fi carantinați în ca­mera de cămin, cu condiția ca aceasta să aibă grup sanitar propriu. În cazul în care nu are grup sanitar propriu, vor fi carantinați în izolator“, precizează actul normativ. Ordinul mai prevede că în cazul în care vor exista studenți în carantină în camerele de cămin, se vor găsi soluții pentru a le fi livrate alimentele la ușa ca­merei. Pe parcurs, a fost modificată mo­dalitatea de stabilire a criteriului epidemiologic în baza căruia instituțiile de învățământ superior urmează unul dintre cele 3 (trei) scenarii de învățare, și anume rata incidenței cumulate. Universitățile stabilesc ce scenariu vor, pe baza autonomiei universitare, cu asumarea răspunderii publice și cu respectarea calității actului didactic. Unele universități au rezervat locuri speciale în cămine pentru studenții care vor fi depistați pozitiv, pentru a petrece perioada de carantină în izolare. Ca o curiozitate (pentru unii ar putea părea o excepție discriminatorie), purtarea măștii este obligatorie, dar nu și pentru studenții la actorie și muzică.

O aventură provocatoare a minții și a spiritului

Rectorul Universității din București, prof. univ. dr. Marian Preda, a transmis comunității universitare a UB un mesaj în care a spus că studenția este „o aventură provocatoare a minții și a spiritului, a cunoașterii și autocunoașterii, a maturizării profesionale și umane“. Contextul pandemic pe fondul căruia universitățile și-au deschis porțile anul acesta a determinat cele 19 facultăți ale UB să organizeze ceremoniile de deschidere după un program propriu ori prin webinarii in­­teractive pe platforme online Zoom sau Google Meet.

Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a început anul universitar 2020-2021 în forme mixte, adaptate fiecărei facultăți și specializări în parte. Referindu-se la Ghidul pentru desfășurarea activităților academice online, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, a spus în mesajul său: „Țintim să inițiem o nouă pedagogie universitară, cu implicații în derularea în condiții de standarde academice ridicate a activităților online, inclusiv după perioada de pandemie. Ideea fundamentală a acestei noi pedagogii universitare a fost deja exprimată de UBB prin faptul că învățământul online nu se reduce la punerea online/pe internet a învățământului clasic, ci presupune o reajustare a modalității de predare (ex. durată/tempo) și a conținutului (ex. conținutul disponibil poate să fie studiat de studenți înainte de începerea activităților didactice, care se pot transforma în analize critice și învățare prin descoperire)“.

La Iași, rectorul Universității Alexandru Ioan Cuza, prof. univ. dr. Tudorel Toader, a sugerat ca anul universitar să se desfășoare mixt, dar a asigurat că va respecta decizia luată de fiecare facultate în parte. Indiferent dacă în primul semestru activitatea universitară se va desfășura online sau în sala de curs, rectorul a propus ca examenele să fie date față în față.

Rectorul Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, prof. univ. dr. Viorel Jinga, a subliniat în mesajul inaugural: „În aceste vremuri dificile și atipice, Universitatea de Medicină și Farmacie pune pe primul loc siguranța și sănătatea dumneavoastră, astfel încât ne vedem nevoiți să adaptăm festivitatea deschiderii anului universitar în conformitate cu restricțiile impuse de pandemia Covid-19“. Ceremonia de deschidere a anului universitar a avut loc în aer liber, în curtea UMF.

Universitățile în anul pandemiei

Este pregătit învățământul universitar pentru registrul online?

Într-un context pandemic cu care societatea la nivel global nu s-a mai confruntat, educația a primit în plin „șocul viitorului“. Învățământul în ansamblu – preuniversitar și superior – trebuie să ardă etape și să facă pasul decisiv în lumea pentru care încă nu era pregătit, lumea virtuală: în acest spațiu va trebui să continue educația până la finalul pandemiei, deși există voci cu autoritate publică sigure că școala online se va permanentiza. Platformele online sunt în momentul de față inseparabile de ideea de educație, de școală. Dacă pentru învățământul preuniversitar digitalizarea actului de predare-învățare este un proces extrem de anevoios, pentru învățământul superior lucrurile nu stau cu mult mai bine.

„Am fost luați pe nepregătite“ este explicația tuturor, profesori și studenți. Și nu numai de la noi, ci și din alte țări, precum Germania. În Germania, profesorii recunosc că au fost luați pe nepregătite, studenții sunt nemulțumiți, dezorientați și se plâng că nu au aparatură performantă pentru cursurile online: „Internetul meu nu funcționează“; „nu am la dispoziție un computer sau un laptop performant“; „acasă (sau la cămin – n.r.) nu am liniștea de care am nevoie“; „nu pot să fac toate astea singur, am nevoie de contactul cu ceilalți studenți sau cu profesorii mei“, cam așa sună câteva dintre problemele cu care se confruntă studenții germani la acest început de an universitar. Puțini dintre studenții germani sunt încântați de învățământul digital, dar apreciază noile libertăți dobândite: „Nu trebuie să fiu acum prezent la universitate pentru a nu pierde nimic“; „este excelent că acum pot eu să-mi pun în ordine toate cursurile atunci când îmi convine“.

Nici în alte state ale Uniunii Europene lucrurile nu stau mai bine, nemulțumirile nu sunt mai puține. Impactul cu învățarea-predarea online a fost și este un șoc. Pentru mulți dintre studenți și profesori, învățarea online nu reprezintă o alternativă viabilă la învățarea tradițională. Din păcate, „atâta timp cât nu există un vaccin, universitatea va funcționa preponderent online“, afirmă un profesor de la Universitatea din Bonn, fiindcă în niciun caz „instituțiile de învățământ superior nu au voie să devină focare de infecție cu Covid-19“.

Și totuși, „educația online pare să nu mai reprezinte o măsură de avarie, pe termen scurt, în contextul evoluțiilor actuale, iar implicit așteptările tuturor de la universități sunt altele. Nu mai vorbim strict de măsuri punctuale care să asigure o continuitate a procesului educațional, ci de necesitatea unei strategii de ansamblu a universităților despre cum pot oferi educație online de calitate, cu resurse adaptate și utilizate eficient și personal format în această direcție. ANOSR preia astfel concluziile chestionarului aplicat studenților și cadrelor didactice în parteneriat cu Centrul de Dezvoltare Academică al Universității de Vest din Timișoara și transmite universităților recomandările formulate în baza acestora“, spune Horia-Șerban Onița, președintele Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.

La nivelul Uniunii Europene și nu numai, predarea online în învățământul preuniversitar și în cel superior a fost privită în perioada stării de urgență ca o simplă etapă nedorită și atât. Astăzi, foarte puțină lume mai gândește așa, iar spectrul unui viitor în cheie digitală este din ce în ce mai clar. Asta s-a văzut încă din martie, când unele universități din SUA și Marea Britanie au trecut deodată la cursuri online.

Nu neapărat din cauza acestei crize, învățământul va deveni hibrid

Școala nu se va mai întoarce niciodată, se pare, la ce a fost înainte de pandemie, cu atât mai mult învățământul universitar. După cel puțin un an de studii de acasă, online, e greu de crezut că studenții se vor adapta ușor la o eventuală revenire în amfiteatre. Deocamdată, cursurile se țin pe Zoom sau pe Google Teams, într-o atmosferă mai mult sau mai puțin relaxată. Pentru profesori, experiența este destul de solicitantă. Ei au sentimentul că sunt mai aproape unii de alții decât erau în sala de curs, că sunt mai solicitați, deoarece, în marea majoritate, cursurile sunt interactive, profesorii au sentimentul că se rebranduiesc, că ies din rutină.

Prof. univ. dr. Mircea Miclea observă ceva simptomatic și pentru elevi, și pentru studenți, și pentru cadrelele didactice din preuniversitar, și pentru cele din învățământul superior: „De acum încolo, nu neapărat din cauza acestei crize, învățământul va deveni în mod obligatoriu hibrid între învățarea față în față și ­online, pentru simplul fapt că mințile elevilor s-au schimbat. Interacțiunea permanentă cu tehnologiile digitale, pe care ei o au cotidian, modifică mintea lor. Îi face să prefere conținutul multimedia, comunicarea de oriunde, oricând, adică îi face să aștepte de la școală și altceva decât un text pe o hârtie și o poză prost tipărită pe pagină. Este o resetare pe mintea acestei noi generații“.

Interviul integral poate fi citit în numărul 10, serie nouă, al revistei Tribuna învățământului.