Două universități românești – Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București – se situează în zona locurilor 301-400 ale clasamentului Times Higher Education University Impact Rankings, ediția 2022.
În aceeași ierarhie, alte universități românești sunt clasate astfel: 401-600 – Universitatea din București; 601-800 – Universitatea Lucian Blaga din Sibiu; 801-1000 – Universitatea Dunărea de Jos din Galați, Universitatea Politehnica din București, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca; sub 1000 – Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie George Emil Palade din Târgu Mureș, Universitatea de Medicină și Farmacie Grigore T. Popa din Iași, Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Transilvania din Brașov.
Cum clasamenul cuprinde 1.406 universități, iar două universități din România sunt clasate la nivelul trei sute și ceva, se poate constata că România are două instituții de învățământ superior de nivelul primului sfert al universităților lumii. Este de văzut în ce alte domenii de categorie superioară și, în același timp, cu prezență mondială largă, România mai este clasată la nivelul primului sfert al participării; al participării apte de luat în seamă și clasificate, deci după o selecție, pentru că încărcătura universitară globală este mai mare decât clasamentul în cauză.
Pornind de la același clasament și de la clasarea universităților din România, sunt de făcut câteva observații.
Clasamentul acum în discuție este unul dintre clasamentele periodice emise de Times Higher Education World University Rankings, clasamente pe domenii academice, obiective, niveluri, zone etc. Acest clasament așază universitățile după modul în care răspund prin impactul lor social obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. La nivel global, primele clasate sunt 1 – Western Sydney University, 2 – Arizona State University, 3 – Western University Canada etc.
În general, în lume sunt multe-multe clasamente privind multe și diverse aspect ale mediului universitar. Absolutizare nu i se cuvine niciunuia, între altele, pentru că alcătuitorii lor nu urmăresc așa ceva. Clasamentele sunt de considerat în parte, de cunoscut în ansamblu, pentru orientare și decizie, ca și pentru apreciere proprie.
Noi, de felul nostru fiind receptivi la magia numerelor, reacționăm la vederea numerelor de ordinul sutelor, considerându-le automat mari, deși luate în sine nu spun nimic. Pe deasupra, în contexte de clasamente, reținem în general coborârile, chiar cu o anume voluptate a constatării încă uneia și a încă uneia, socotindu-le reconfirmări că suntem „pe ultimul loc”, „ ultimii din” etc.
În aprecierea dacă o clasare universitară românească este onorabilă sau rea, comparăm finanțările de care dispun universitățile de pe primele locuri cu finanțarea învățământului nostru superior și spunem că la câți bani avem alocați, e bine. Totuși, considerând cum se cuvine influența subfinanțării asupra putinței de a face performanță a universităților noastre, merită luat în seamă că un mare rău al universităților noastre, cu urmări în exprimarea performantă, este și impostura (așa cum, la nivelul învățământului preuniversitar, este mediocritatea).
