În perioada 6‑24 august, Institutul Superior de Limbi Moderne de la  Liège a organizat cea de‑a 22 ediție a Universității de vară la care au participat  peste 70 de  profesori de limba franceză, viitori profesori de limba franceză și studenți care au dorit să‑și perfecționeze competențele de comunicare în limba franceză. Veniți din 36 de țări de pe toate continentele, participanții au avut ocazia de a asista la cursuri de perfecționare, dar și la activități culturale pentru îmbogățirea cunoștințelor despre orașul Liège și despre Belgia.
În premieră, Delegația Valonia‑Bruxelles din România a oferit cele două burse pentru Universitatea de vară de la Liège profesorilor care s‑au remarcat în organizarea și pregătirea elevilor laureați ai olimpiadei naționale de limba franceză, desfășurată la începutul lunii aprilie, la Buzău. Parteneriatul pentru cele două burse a fost completat de Biroul Regional pentru Europa Centrală și Orientală al Organizației Internaționale a Francofoniei. Din România, au participat doamnele profesoare Maria‑Monalisa Pleșea, de la Colegiul Național Mihai Eminescu, Buzău, inspector școlar pentru limbi romanice la Inspectoratul Școlar Județean Buzău și președintele Centrului Cultural Francofon Buzău, și Daniela Petre, de la Școala Gimnazială Al.I. Cuza, din Brăila, și inspector școlar pentru proiecte educaționale de la Inspectoratul Școlar Județean Brăila.
În cadrul sesiunii de deschidere, a fost prezentată echipa de organizare care a pregătit intens toate detaliile cursurilor și ale activităților culturale și care s‑a ocupat cu multă amabilitate de cerințele și nevoile participanților.
Programul de formare pentru profesorii de limba franceză a presupus cursuri pe teme diverse, unele mai interesante și mai atractive decât altele, fiind prezentat de către doamna profesoară Laurence Wéry, coordonatoarea Universității de vară și responsabila de relații internaționale în cadrul acestei instituții de învățământ superior. Am descoperit, prin cursurile de limba franceză contemporană, susținute tot de către doamna Laurence Wéry, particularități și fenomene lingvistice specifice locutorilor de limba franceză din Belgia. Pe baza valorificării unor mesaje audiovideo și sub coordonarea competentă a doamnei profesoare Laurence Wery, am luat la cunoștință variante geografice și sociologice ale limbii franceze vorbite în Belgia, am identificat „belgicismele“ fonetice și pe categorii gramaticale și le‑am comparat cu expresii și cuvinte din limba franceză vorbită în Franța sau în alte țări francofone, precum Elveția și Canada. Ideea de a integra aceste aspecte  în lecțiile de limba franceză este foarte benefică, pentru a le deschide elevilor noi orizonturi lingvistice.
Cele mai multe ore au fost consacrate cursului de cultură și civilizație francofonă din Belgia, coordonat de o profesoară de excepție, Charlotte Philippart de Foy, care a realizat o introducere și o sensibilizare a stagiarilor în ceea ce privește organizarea administrativă a Belgiei, particularitățile culturale și lingvistice ale fiecărei din cele trei regiuni, prin apelul la informații din domeniul istoriei și al geografiei Belgiei. Valorificarea culturii și a civilizației francofone din Belgia în timpul orelor de limba franceză, cât și al activităților extrașcolare a fost vizată prin prezentarea unor personalități culturale din domeniul literaturii, al picturii, al muzicii și al cinematografiei belgiene.
Cursul de valorizare a benzilor desenate, un aspect cultural dezvoltat în Belgia, a fost propus de doamna profesoară Véronique Guery, care a prezentat o scurtă istorie a benzilor desenate în Belgia, începută cu nașterea lui Tintin, în 1929, cu scopul educării religioase a copiilor, până la cele mai moderne benzi desenate, de tip interactiv sau în format 3D. Prezentarea benzilor desenate în timpul orelor de limba franceză se poate realiza la toate nivelurile Cadrului European Comun de Referință, cele mai simple pentru nivelul A1 și cele mai complexe pentru nivelul B2, conform discuțiilor și propunerilor de activități didactice realizate de participanți.
Utilizarea resurselor informatice de către profesorii de limba franceză reprezintă o dimensiune foarte actuală a procesului de predare‑învățare a limbii franceze, fapt argumentat în deschiderea cursului propus de doamna profesoară Audrey Thonard, specialistă recunoscută la nivel internațional prin platformele educaționale pe care le creează la Institutul Superior de Limbi Moderne de la Liège, dar și în cadrul unor programe de formare a profesorilor din Canada și țările francofone din Europa. Programele informatice prezentate, precum Kahoor, Socrative, Plickers, Padlet, Sway, Tellegami, Flipsnack, Calameo, Photospeak, presupun participarea și colaborarea activă a elevilor în procesul învățării limbii franceze, prin exerciții și proiecte care pot viza toate competențele de comunicare în limba franceză. Multe dintre aceste programe sunt gratuite și sunt la dispoziția fiecărui profesor pentru a propune secvențe didactice și proiecte precum realizarea unui afiș, a unei reviste și chiar a unui film. În timpul acestui curs, am lucrat și în echipe cu scopul de a alege una dintre resursele informatice prezentate, conform nivelului de competențe ale elevilor sau studenților pe care‑i pregătim. Cu ajutorul acesteia, am conceput o secvență didactică pe care am prezentat‑o celorlalți colegi, pentru a vedea punctele‑forte sau minusurile acestor mijloace informatice.
Noutățile universității de vară de la Liège au fost reprezentate de atelierele de teatru și de gastronomie. Primul dintre ele a fost foarte bine primit de către profesorii, deoarece au descoperit tehnici teatrale care pot fi utilizate în timpul orelor de limba franceză, dar și pentru realizarea unui proiect extrașcolar. Cel de‑al doilea curs, realizat în colaborare cu Institutul Marie Thérèse din Liège,  a vizat competențe de limba franceză cu obiective specifice, aspect foarte prezent în studiul limbii franceze, mai ales în învățământul tehnologic.
Momentul cel mai așteptat de către profesorii stagiari a fost reprezentat de întâlnirea, pe 22 august, cu domnul profesor universitar Jean‑Marc Defays, directorul Institutului de Limbi Moderne din Liège și președintele Federației Internaționale a Profesorilor de Franceză.  Renumitul lingvist și specialist în didactica limbii franceze ne‑a prezentat două conferințe pe teme extrem de actuale: „Comment tenir compte des sciences cognitives dans sa classe de langue?“ și „Comment faire la promotion du français aupres des nouvelles générations?“. Domnul profesor Jean‑Marc Defays a accentuat rolul motivației în învățarea limbii franceze, considerând că acest aspect este mai important decât reușita atât de vehiculată de către societatea actuală. De asemenea, a susținut faptul că nu doar comunicarea contează în procesul învățării limbilor străine, în general, și a limbii franceze, în special. Profesorii ar trebui să conștientizeze faptul că revoluția noilor tehnologii le va oferi locutorilor, cât de curând, posibilitatea de a comunica rapid prin intermediul unor programe digitale performante. În era lui Google translate, profesorii  ar avea obligația de a viza și dezvoltarea cognitivă a elevilor, prin învățarea unei limbi străine, dar și descoperirea unor aspecte culturale și interculturale. Cu argumente foarte pertinente, domnul Jean‑Marc Defays a susținut importanța rolului social al profesorului care face legătura dintre generații și care răspunde unor nevoi sociale, în plină și rapidă schimbare. Toate aceste idei și multe alte aspecte didactice foarte actuale și interesante se pot regăsi în lucrarea științifică a domnului profesor Jean‑Marc Defays „Enseigner le français langue étrangère et seconde“ recent publicată la editura Mardaga și abia apărută în librăriile belgiene.
În calitate de președinte al Federației Internaționale a Profesorilor de Franceză, domnul Jean‑Marc Defays a coordonat activitățile de elaborare a unui program care va fi lansat la nivel internațional și care vizează principalele argumente pentru studierea limbii franceze, vorbită, în prezent, de peste 275 de milioane de francofoni, fiind și pe locul doi în privința studierii în învățământul preuniversitar. Dacă franceza este, în mod categoric, recunoscută ca o limbă de prestigiu și de cultură, în viitorul apropiat ea ar trebui să‑și consolideze utilitatea în  dezvoltare profesională a tinerilor.
Activități culturale în cadrul stagiului
Activitățile din sala de curs au fost completate cu turul ghidat al țării, în cadrul căruia am descoperit realitățile istorice, arhitecturale și culturale nu doar ale orașului Liège, dar și ale  principalelor orașe din Belgia: Bruges, Bruxelles și ale orașului Maastricht, din Olanda.
Orașul Liège, situat în regiunea Valonia, este traversat de fluviul Meuse, fiind astfel un important port fluvial și un nod de comunicații. Liège este așezat chiar la începutul podișului hercinic Ardeni, ceea ce face ca peisajul sa fie foarte variat. Acest oraș  a fost capitala unui principat ecleziastic pe o perioadă de opt secole. Trecutul său istoric oferă orașului numeroase monumente religioase și laice, diverse muzee și locuri de promenadă. Zona centrală a orașului este un amestec de vechi și nou, într‑o combinație de clădiri din anii ʼ60‑ʼ70 cu bulevarde largi, clădiri moderne și câteva parcuri atractive.
Am vizitat Catedrala Saint‑Lambert, acesta fiind una dintre atracțiile turistice, adăpostind un tezaur remarcabil. Există anumite piese care au fost sculptate în fildeș în secolul al XI‑lea, reprezentând un bust al Sfântului Lambert și racla oferită în anul 1471 de către Charles de Bold. Biserica Sfântul Bartolomeu din Liège a fost construită în 1108, în stil romanic, de către arhitectul Renier de Huy. În secolul al XVII‑lea, biserica a fost renovată și extinsă, iar interiorul a fost reamenajat complet în stil baroc cu influențe franceze. Palatul Princiar al Episcopilor din Liège a fost construit în jurul anului 1000 și reconstruit în secolul al XVI‑lea. Marea curte este mărginită de culoare susținute de 69 de coloane având capiteluri bogat ornamentate.
Muzeul Tchantches adăpostește o întreagă colecție de costume de păpuși, multe tradiții și legende, dar și numeroase modele ale păpușii Tchantches, creată în secolul al XIX‑lea. În prezent, în cadrul muzeului am putut admira diverse ipostaze și garderoba impresionantă a acesteia, alcătuită din 350 de costume tradiționale.
Muzeul de artă religioasă prezintă cronologia artei religioase din Evul Mediu și până în prezent. Muzeul cuprinde nouă camere spațioase, fiecare decorată cu o colecție impresionantă de opere de artă din bisericile din întreaga Belgie. La parter, am putut observa o varietate de picturi gotice care surprind momente importante descrise în istoria religiei. La etajul al doilea, privirile au fost fermecate de minunatele sculpturi din lemn ale Fecioarei Maria, ale Mântuitorului Iisus Hristos, dar și de modelul deosebit de catedrală veche expus aici. Ultimul etaj ne‑a oferit o adevărată capodoperă de artă, transpusă printr‑o expoziție inedită de statui care prezintă succesiunea în timp a evenimentelor religioase din Liège.
Vârful Muntelui Bueren ne‑a oferit ocazia rară de a admira orașul Liège. De fapt, acesta nu este un munte în adevăratul sens, ci este compus din 374 de scări, realizate în anul 1880 de către faimosul arhitect Vincent de Bueren pentru armata belgiană cu scopul de a evita mersul printre străduțele înguste ale orașului și de a facilita ajungerea rapidă în vârful dealului unde se afla întreaga unitate militară.
Pe 15 august, am avut ocazia de a sărbători alături de locuitorii orașului Liège ,,15 august în cartierul Outremeuse“. Festivitățile organizate cu acest prilej au avut atât caracter religios, cât și profan. Un moment de mare importanţă l‑a reprezentat procesiunea tradiţională, la care s‑a ţinut un serviciu religios (messa catolică), rostită în limba valonă (limba veche care a fost vorbită de către localnici până în anii de după cel de‑al Doilea Război Mondial). La aceasta au  participat grupuri folclorice din regiune şi a avut loc binecuvântarea cuplurilor de logodiţi, precum şi venerarea la altar a Fecioarei Negre şi a Sfântului Nicolae. Un alt moment aşteptat de localnici şi vizitatori a fost trecerea cortegiului  format din cel puţin douăzeci de grupuri folclorice venite din Vielsam, Harccourt, Haguettes şi Malmedy (oraşele de provincie din aceeaşi zonă). Cortegiul a parcurs principalele artere ale oraşului, timp de trei ore, pentru a se termina cu reprezentaţia finală în fata monumentului Tchantchès în prezenţa autorităţilor locale. Din acest cortegiu au făcut parte numeroase marionete, fiecare dintre ele reprezentând o personalitate a locului. Astfel, printre ele se aflau cele mai cunoscute, precum şapte giganţi de prestigiu (Tchantchès, Nanèsse, Charlemagne, Marianne, Saint‑Lambert, Maigret și Mario).
Ziua de 11 august a fost dedicată vizitei orașului Bruges. Acesta este un oraș medieval vechi, întemeiat în anul 862, cu clădiri din cărămidă roșie, cu biserici cu turnuri înalte, toate înconjurate de canale. Am vizitat catedrala Sfântului Salvator, principala biserică din oraș. Aceasta a supraviețuit de‑a lungul timpului numeroaselor atacuri. Piața centrală din Bruges se află în inima orașului, fiind mărginită de case în stil flamand. În centru, se află statuile lui  Pieter de Coninck și Jean Breidel, eroii revoluției din 1302. Am pornit la plimbare pe străzile acestui oraș, pline de turiști,  și am găsit la fiecare pas magazine mari și mici unde se comercializează binecunoscuta ciocolată belgiană, dar și dantelării și antichități. Pentru pasionați, s‑a organizat și o vizită la Muzeul Ciocolatei care s‑a încheiat cu o degustare.
Pe 18 august, am fost în capitala Belgiei și a Uniunii Europene, la Bruxelles. Am vizitat centrul orașului, Piața Centrală, unde am descoperit superbul  covor de flori, eveniment realizat din doi în doi ani, din 1971. La această a 21‑a ediție, covorul de flori este dedicat, pentru prima dată, unei regiuni din America Latină, mai exact Guanajuato, din Mexic. Arhitectura la Bruxelles este diversă și a putut fi remarcată de la construcțiile medievale din Grande Place până la clădirile postmoderne ale instituțiilor UE. Atracțiile principale au inclus Primăria Gotică din Centrul Vechi, Palatul Regal, Catedrala Sf. Mihail și Gudule, Muzeul de Artă, renumit pentru remarcabila colecție de picturi din secolul al XV‑lea, statuia din bronz Manneken Pis și replica feminină, Jeanneken Pis.
Pe 21 august, am descoperit cel mai vechi oraș din Olanda, Maastricht, cu rădăcini celtice de acum 2.500 de ani și romane de acum 2.000 de ani, locul de naștere al Uniunii Europene. Frumosul oraș universitar, cultural, traversat de fluviul Maas,  și‑a păstrat aerul medieval.
Pe lângă valoarea profesională a stagiului, concretizată printr‑un certificat de participare, Universitatea de vară de la Liège mi‑a oferit numeroase ocazii de a prezenta proiectele cultural‑educaționale din domeniul francofoniei, organizate în România, în general, și la Buzău, de către Inspectoratul Școlar Județean Buzău și Centrul Cultural Francofon Buzău, în parteneriat cu Consiliul Județean Buzău și alte instituții și organizații partenere. În cadrul întâlnirilor și al discuțiilor cu profesorii universitari de la stagiul de formare, le‑am detaliat evenimentele francofone organizate pentru elevii și profesorii din județul Buzău, cu scopul formării și al dezvoltării unor competențe interculturale. De asemenea, am adresat invitația doamnelor profesoare Audrey Thonard și Charlotte Philippart de Foy pentru a organiza, în colaborare cu Delegația Valonia‑Bruxelles din România,  două cursuri de formare pentru profesorii de limba franceză, în anul școlar 2018‑2019.  I‑am prezentat doamnei profesoare Laurence Wéry proiectul universității francofone de la vară pe care o vom lansa, la Buzău,  începând cu anul 2019. La Academia de Arte Frumoase din Liège și la Centrul Cultural din Chiroux,  am discutat detalii ale participării unor animatori la atelierele celei de‑a 10‑a ediții a proiectului Centrului Francofon Internațional de la Poiana Pinului, unic în Europa Centrală și Orientală.
Prof. Maria‑Monalisa PLEȘEA, inspector școlar pentru limbi romanice la ISJ Buzău; Prof. Daniela PETRE, inspector școlar pentru proiecte educaționale la ISJ Brăila