Interviu cu prof. Monica Cristina ANISIE, secretar de stat în Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice
Stimată doamnă secretar de stat, concursurile pentru ocuparea posturilor de directori în preuniversitar, în loc să genereze satisfacție, au declanșat un val de reacții adverse. Ar fi bine, credem, să începem acest interviu extrem de util pentru toată lumea cu niște clarificări. Cum și de ce s-a ajuns la ideea necesității reintroducerii acestor concursuri după opt ani în care directorii au fost numiți?
Vorbiți de reacții adverse. Or, eu nu pot fi întru totul de acord cu dvs. Nu cred. Suntem în legătură permanentă cu profesorii, elevii, părinții, care ne spun că este nevoie de acest concurs de mai mult timp și că organizarea acestuia este un prim pas spre normalitate. Am mai spus-o, un director de unitate de învățământ preuniversitar numit prin concurs este un lucru absolut firesc pentru întreg sistemul de educație. Nu mai aduc în discuție legitimitatea unui manager care a promovat un concurs în fața întregii comunități școlare.
Pentru a răspunde acum întrebării dvs., menționez că, după apariția Legii educației naționale în 2011, în anul școlar 2011-2012 s-au elaborat actele subsecvente acesteia, implicit metodologia de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de conducere la nivelul inspectoratelor școlare/caselor corpului didactic și metodologia de organizare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de inspector școlar din inspectoratele școlare. Deși aceste metodologii au fost aprobate în anul 2011 și publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nu au fost organizate concursuri. Din cauza modificărilor Legii educației naționale nr. 1/2011 care vizau prevederile privind constituirea consiliului de administrație din unitățile de învățământ, dar și celor privind instituțiile care organizau concursul pentru ocuparea funcției de director/director adjunct de unitate de învățământ, metodologia de organizare a concursului nu a fost elaborată până în septembrie 2016. Una dintre prioritățile strategice stabilite de Ministerul Educației o reprezintă profesionalizarea managementului școlar.
Fundamentarea acestei activități decurge atât din necesitatea respectării prevederilor legii, pentru că funcțiile se ocupă prin concurs, dar și din convingerea că, asigurând stabilitate, respectiv continuitate în ocuparea unei funcții, se asigură premisele unui învățământ de calitate.
Am fost consecvenți în desfășurarea acestei activități.
Astfel, după organizarea concursurilor pentru inspectorii școlari generali și generali adjuncți, directori ai Casei Corpului Didactic, precum și inspectori școlari din Inspectoratele Școlare Județene/ Inspectoratul Școlar al Municipiului București, urmează, în mod firesc, etapa concursurilor pentru directorii de unități de învățământ preuniversitar.
Care sunt argumentele în favoarea concursurilor pentru aceste funcții?
Cred că este evidentă nevoia profesionalizării managementului școlar. Leadershipul dă tonul în fiecare școală. Și asta o putem constata zilnic: dacă directorul este preocupat de viața micii sale cetăți, acest lucru se va simți negreșit. Primim zilnic zeci de petiții de la profesori ori părinți, prin care ne semnalează diverse probleme. Multe dintre acestea pornesc de la directori. Nu credeți că ar fi timpul ca toate aceste lucruri să aibă și un punct terminus?
De ce este necesar ca aceste concursuri să aibă loc acum, și nu anul viitor, stimată doamnă secretar de stat?
O parte a răspunsului v-am oferit-o mai devreme: nu mai putem aștepta, cred că deja acești opt ani au fost irosiți. Nu pentru mine, poate nu pentru dvs., dar pentru copiii noștri, cu siguranță.
Din 2008 nu s-a mai organizat niciun concurs pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar. Mai mult, perioada octombrie-noiembrie era prevăzută în metodologie ca perioadă de concurs încă din anul 2005. Acum, concursul se va desfășura în perioada septembrie 2016 – decembrie 2016. Așa că toate aceste acuzații că perturbăm activitatea școlilor ori a elevilor nu pot fi susținute cu argumente. Apoi, am mai spus, în vacanța de iarnă vor avea loc numirile directorilor și, implicit, acolo unde este cazul, revenirea pe postul de profesor a celor care nu au promovat sau nu și-au asumat participarea la concurs.
Vorbiți-ne despre modul de desfășurare a acestor concursuri, despre metodologie.
Concursul are trei probe: proba scrisă, analiza curriculumului vitae și interviul în fața comisiei de concurs. Care sunt, pe scurt, noutățile?
Pe de-o parte, dosarul de înscriere la concurs se încarcă electronic pe platforma informatică dedicată, pentru a veni în sprijinul candidaților. Trebuie să menționez că s-a luat această decizie pentru a veni în sprijinul candidaților care nu se vor mai deplasa la sediile inspectoratelor școlare cu dosarele, dar și pentru că ne dorim cu toții, cred, DEBIROCRATIZAREA!
Apoi, proba scrisă, care constă în rezolvarea unui test-grilă cu itemi realizați de către membrii comisiei de elaborare a subiectelor, comisie numită prin ordin de ministru. Aici se urmărește evaluarea a două elemente esențiale: pe de-o parte, competențele de management, pe de alta, aptitudinile cognitive ale candidaților.
Este important de spus că proba de interviu are caracter deschis pentru toți candidații, adică vor putea fi prezenți în sală la momentul la care comisia intervievează contracandidatul său. Mai mult, vor fi observatori reprezentanții părinților și ai elevilor, iar ministerul va trimite monitori în fiecare județ.
Despre subiecte ce ne puteți spune? Ce grad de dificultate vor avea acestea?
Pentru a veni în sprijinul celor interesați, am publicat acum ceva timp modele de itemi. Am primit numeroase reacții în ceea ce privește gradul de dificultate al modelelor propuse pentru orientarea candidaților: unii au reclamat faptul că sunt de un nivel foarte scăzut, alții că sunt dificile. Niciodată nu poți mulțumi pe toată lumea. Membrii comisiei de elaborare a subiectelor au fost informați asupra tuturor precizărilor pe care le-am primit.
Ceea ce vreau însă să precizez este faptul că va fi un test-grilă în cadrul căruia se evaluează în proporție de 50% aptitudini cognitive și în proporție de 50% competențe manageriale ale candidaților.
Cei care se opun organizării acestor concursuri în această toamnă spun că organizarea lor acum, în contextul legislativ actual, nu va conduce la depolitizarea funcțiilor de conducere, ci la o „repolitizare” a acestora. Care este poziția dvs., a Ministerului Educației?
Concursul se organizează cu respectarea strictă a prevederilor Legii educației naționale nr. 1/2011. Așa cum am mai menționat, evaluarea testului-grilă și a curriculumului vitae se va face în prezența candidatului. Apoi, desfășurarea probelor de concurs la care participă candidații se înregistrează audio-video. Noi vom desemna delegați în fiecare județ și în municipiul București pentru monitorizarea organizării și desfășurării probelor de concurs.
Concursul are caracter public. Astfel, în baza art. 11, alin. (3) din metodologie, participă, în calitate de observatori, un reprezentant al consiliului reprezentativ al părinților și, dacă este cazul, un reprezentant al consiliului școlar al elevilor din unitatea de învățământ.
Eu vreau să cred că toți inspectorii școlari, membrii comisiilor de concurs au înțeles că trebuie să tratăm cu maximă responsabilitate, corectitudine și integritate acest examen.
Așa cum anul acesta toți cei implicați în organizarea examenelor și concursurilor pentru elevi și profesori au înțeles că este momentul să le trateze cu profesionalism, așa cred că se va întâmpla și acum, când este vorba de cei care ar trebui să conducă unitățile de învățământ preuniversitar.
Care este poziția sindicatelor față de concursuri? Cum se raportează ministerul la această poziție?
Sindicatele au fost partenerii ministerului în tot acest proces de elaborare a metodologiei. Vă amintesc că proiectul metodologiei a fost pus în dezbatere publică din septembrie 2015. Mai mult, discuțiile au fost reluate în primăvara acestui an, inclusiv cu sindicatele. Reprezentații sindicatelor au fost membri în comisiile de lucru constituite pentru elaborarea metodologiei, au făcut observații în scris, observații care în mare parte au fost aplicate.
Un exemplu ar fi solicitarea scrisă a unui sindicat pentru ca itemii din testul-grilă să fie elaborați de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice. Or, și acestei solicitări i-am dat curs. Este doar un exemplu.
Deoarece principalii beneficiari ai sistemului de educație sunt elevii, spuneți-ne dacă aceștia au formulat vreo obiecție vizavi de organizarea concursurilor acum, în această toamnă. Ne referim evident la Consiliul Național al Elevilor și la părinți.
Din contră, atât elevii, cât și părinții au participat activ, în cadrul comisiei pe care am amintit-o mai sus, la elaborarea metodologiei. Dați-mi voie să le mulțumesc pe această cale. De altfel, și în spațiul public au declarat că susțin demersul ministerului. Îi așteptăm, în calitate de observatori, să fie alături de comisiile de evaluare și să se implice în organizarea în bune condiții a concursurilor.
Ce părere aveți despre inițiativa fostului ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, în prezent președinta Comisiei de învățământ din Senatul României, de a introduce în lege un paragraf prin care să se amâne aceste concursuri pentru anul viitor.
Dați-mi voie să nu comentez acest demers. Ministerul Educației organizează și tratează cu responsabilitate acest concurs.
Doamnă secretar de stat, există totuși și riscuri în organizarea acum, în plin an școlar, a concursurilor pentru directori? Ar trebui, în opinia dvs., să ne temem de ceva?
Noi avem determinarea de a organiza aceste concursuri. Ele se vor organiza în cele mai bune condiții posibile, vom face apel la toate instituțiile care se pot implica. Tuturor celor care s-au înscris le doresc mult succes în pregătirea concursului și îmi doresc ca tot acest demers să fie un prim pas pentru a avea o școală mai bună.
Care sunt beneficiile, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung? Școala românească este sufocată de ani buni de factorul politic, fiind transformată, în toată această perioadă, în scenă de lupte electorale între partidele politice.
Din păcate, școala a fost implicată ani buni în aceste mișcări electorale. Or, efectul se vede la clasă, în cancelarii și, dacă ar fi să extind, pe stradă. Educația nu este doar pentru sala de clasă, este pentru societate. Cred că este momentul să avem luciditatea de a proteja școala de imixtiunea politicului. Dacă în educație vom aduce profesioniști, cadre didactice competente, care își înțeleg rostul, avem șansa transformării școlii și, prin ea, a României. Eu îmi doresc asta și cred că mulți alții, alături de mine, își doresc același lucru. Cred cu tărie în ceea ce a afirmat Malala Yousafzai, adolescenta care a avut curajul să își ceară dreptul la educație: „Haideți să punem mâinile pe cărți și pixuri. Ele sunt cele mai puternice arme ale noastre. (…). Un copil, un profesor, un pix și o carte pot schimba lumea. Educația este singura soluție. Educația e pe primul loc”.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
