Stimată doamnă inspector general, care este poziţia cadrelor didactice din judeţul Constanţa vizavi de planul-cadru pentru care s-a optat în cele din urmă, după dezbateri aprinse la nivelul întregii ţări?
La nivelul judeţului Constanţa, discuţiile anterioare aprobării planului-cadru au fost intense. În cadrul dezbaterilor publice organizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa am invitat profesori, părinţi, dar şi elevi, beneficiarii direcţi ai educaţiei, pentru a avea un punct de vedere complet asupra materiilor care se vor studia şi numărului de ore alocat disciplinelor. Discuţiile au relevat necesi­tatea centrării planurilor-cadru pe nevoile elevilor şi ale societăţii şi mult mai puţin pe dorinţele subiective exprimate în favoarea unei discipline sau a alteia.
Planul-cadru pentru gimnaziu aprobat este centrat pe competenţe, existând posibilitatea flexibilizării ofertei curriculare la nivelul şcolii şi o abordare mono, pluri, transdisciplinară. Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 1-3 cursuri opţionale la clasele V-VII şi 1-4 cursuri opţionale la clasa a VIII-a, din care este obligatoriu un opţional integrat la nivelul mai multor arii curriculare. De asemenea, vor fi studiate la clasa a V-a Gândire critică şi drepturile copilului, la clasa a VI-a Educaţie interculturală, la clasa a VII-a Educaţie pentru cetăţenie democratică şi la clasa a VIII-a Educaţie economico-financiară.
În ceea ce priveşte cadrele didactice din Constanţa, sunt interesate de structura programelor şcolare (compatibilizarea conţinuturilor cu numărul de ore), precum şi de cea a manualelor, fiindcă actualele manuale, la cele mai multe discipline, sunt centrate pe furnizarea de informaţii care trebuie memorate şi nu pun accent pe formarea unei gândiri critice, disciplinate, autonome, logice şi reflexive.
Dumneavoastră personal, în calitate de cadru didactic, sunteţi mulţumită de modificările operate în planul-cadru actual? Mă refer în mod special la acele modificări operate în cazul unor discipline fundamentale pentru dezvoltarea armonioasă intelectuală, identitară, culturală a elevilor.
Cred că planul-cadru corect este cel sincronizat cu realitatea socio-economică şi cel care ţine cont, în primul rând, de elev. Îi ajută aceste discipline să-şi formeze competenţe şi abilităţi de viaţă? Îi încurajează să-şi descopere acele deprinderi şi capacităţi care să-i orienteze profesional? Pot avea succes în viaţă dacă aleg meseriile sau profesiile pentru care posedă aptitudini speciale? Sunt întrebări la care planul-cadru aprobat răspunde. De aceea, cred că este fundamental ca elevii, când finalizează nivelul gimnazial, să fie capabili să comunice în limba maternă, să se angajeze într-un dialog proactiv, să îşi exprime opiniile, ideile corect şi coerent, să utilizeze la nivel elementar cel puţin două limbi străine, să înţeleagă şi să exprime mesaje într-o limbă străină. Pentru prima limbă modernă se preconizează un nivel A2+, iar pentru cea de-a doua limbă modernă un nivel A1+, conform Paşaportului Lingvistic.
Bineînţeles că absolventul de gim­naziu trebuie să aibă şi competenţe matematice şi de bază în ştiinţe şi tehnologii, competenţe digitale – să poată utiliza dispozitive şi aplicaţii digitale pentru căutarea şi selecţia unor resurse relevante pentru învăţare. Consider că elevii trebuie ca în cei patru ani de gimnaziu să devină conştienţi de propria lor învăţare, să-şi gestioneze timpul de învăţare şi să îşi verifice progresele, să fie capabili să facă aprecieri privind calităţile personale, argumentându-şi astfel opţiunile şcolare şi profesionale de viitor. Totodată, din profilul elevilor n-aş eluda formarea capacităţii de a şti să relaţioneze pozitiv cu ceilalţi în contexte şcolare şi extraşcolare, să se implice în proiecte de participare civică, să respecte regulile grupului şi să valorizeze diversitatea. La toate acestea se mai adaugă spiritul de iniţiativă şi antreprenoriat, precum şi exprimarea culturală pe care ar trebui să şi le formeze în gimnaziu. Analizând curriculumul aprobat, constat că este mai ancorat în realitate şi că elevul se află în centrul demersului. Rămân însă două necunoscute – programele şi manualele –, care sper să fie şi ele centrate pe elev.
Simulările pentru evaluările la clasa a VIII-a, a XI-a şi a XII-a s-au încheiat. Cu ce rezultate la nivelul judeţului Constanţa? Mulţumitoare? La nivel naţional, în lumina acestor simulări, se vorbeşte deja despre „o nouă catastrofă” în vară.
Nu sunt de acord cu sintagma „o nouă catastrofă”. Din păcate, cred că încă mai suntem tributari unui sistem care punea preţ pe cantitate, şi nu pe calitate. Bineînţeles că întotdeauna este loc de mai bine, dar nu trebuie să uităm că aceste simulări au fost propuse tocmai pentru ca elevii să aibă un feedback în ceea ce priveşte propria pregătire, să-şi desăvârşească pregătirea, să se familiarizeze cu atmosfera de examen şi să-şi gestioneze mai bine timpul de învăţare şi, nu în ultimul rând, emoţiile. Pentru profesori au fost deosebit de importante pentru că au constatat punctele forte, dar şi pe cele slabe ale elevilor, pe care pot să le remedieze în timpul care a mai rămas până la examen. Este utopic să credem că elevii care au obţinut nota 2 la Matematică, de exemplu, pot avea performanţe la examen, dar cei care au obţinut note între
3 şi 4,99 pot fi ajutaţi. Din experienţa anilor anteriori, pot să vă spun că rezultatele de la examenele naţionale au crescut cu aproximativ 20% de la simulare. Sunt optimistă şi doresc ca elevii constănţeni să fie în fruntea clasamentului naţional şi la examenele naţionale, nu doar la olimpiade naţionale şi internaţionale.
În ultimii cinci ani, au fost mulţumitoare rezultatele obţinute de elevii constănţeni la examenele naţionale?
Dacă raportăm notele elevilor admişi în liceu, în clasa a IX-a, în anul 2011, la cele obţinute de aceştia la examenul de bacalaureat după cei patru ani de liceu, vom constata că există o corelare. Astfel, 60% dintre absolvenţii de clasa a VIII-a au obţinut note de 5, iar examenul de bacalaureat a fost promovat cu media 6,00 de 52% (numărul absolvenţilor care au obţinut nota 5 a fost mai mare, dar nu era criteriu de promovare). Prin urmare, elevii care nu au reuşit să obţină nota 5,00 la evaluare n-au reuşit să obţină nici media 6,00 la examenul de bacalaureat. De aceea, salut încă o dată introducerea învăţământului profesional şi tehnic.
Pe de altă parte, anul 2011 a însemnat un punct de cotitură în învăţământul constănţean – introducerea camerelor de supraveghere video a fost un moment foarte important. Chiar dacă în acel an nu au fost instalate camere de supraveghere în toate sălile de clasă, totuşi rezultatele la examenul de bacalaureat au fost mai aproape de realitate. Începând din 2011, elevii au început să fie mai preocupaţi de viitor, au tratat cu mai mare responsabilitate acest examen al maturităţii. De aceea, vreau să subliniez faptul că în ultimii cinci ani rezultatele absolvenţilor de gimnaziu sau de liceu au fost în concordanţă cu realitatea, cu munca elevilor susţinută pe parcursul celor patru ani de gimnaziu sau de liceu, iar la nivelul inspectoratului ne-am preocupat constant ca examenele să se desfăşoare conform exigenţelor şi standardelor impuse de asemenea examene.
Aveţi licee importante, care fac performanţă în mod constant, aveţi şcoli bune. Cât de prezent este conceptul de „calitate”, de „performanţă” chiar, în preocupările ISJ Constanţa? Mă refer atât la cadrele didactice, cât şi la elevi.
Într-adevăr, judeţul Constanţa are foarte multe şcoli şi licee performante, dovadă fiind rezultatele obţinute de către elevi la competiţiile internaţionale: în anul 2015, 28 de elevi şi profesori din Constanţa au fost premiaţi de primul-ministru interimar al României şi de ministrul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice.
Un obiectiv al Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa îl reprezintă cultivarea respectului pentru performanţa înaltă şi excelenţă, de aceea am încheiat protocoale de colaborare cu diverse facultăţi din cadrul Universităţii Ovidius, din Constanţa, unde elevii se pregătesc cu profesori din mediul academic, iar cadrele didactice participă la simpozioane şi conferinţe ştiinţifice. De asemenea, la nivelul judeţului Constanţa există un Centru de excelenţă, unde elevii pasionaţi de Matematică, Fizică sunt pregătiţi de cadre didactice cu vocaţie şi dăruire.
Care sunt parteneriatele, proiectele, legăturile ISJ-ului pe care îl conduceţi cu şcoala europeană? Cât de importantă este pentru ISJ Constanţa această deschidere?
Cred în procesul de învăţare continuă, activă şi în potenţialul creativ şi inovativ care poate fi promovat prin accesarea programelor europene de educaţie şi formare profesională. De aceea, am încurajat participarea la aceste programe, iar în acest moment, la nivelul judeţului Constanţa sunt 18 unităţi de învăţământ care derulează proiecte Erasmus+, domeniile vizate fiind educaţia adulţilor, educaţie şcolară şi formare profesională („Pregătire practică europeană pentru o integrare facilă pe piaţa muncii”, „Comunicare creativă pe platforme digitale”, „Servicii hoteliere la standarde europene” etc.).
Schimbul de experienţă şi de bune practici, facilitarea certificării aptitudinilor şi competenţelor la nivel naţional prin corelarea lor cu cadrele europene şi naţionale de calificare, formarea resursei umane, sincronizarea cu noi metode şi tehnici de predare-învăţare-evaluare sunt doar câteva dintre beneficiile acestei deschideri. În acest an şcolar, elevii şi profesorii implicaţi în proiecte ERASMUS+ au avut posibilitatea să desfăşoare activităţi educaţionale în următoarele ţări: Italia, Turcia, Grecia, Polonia, Portugalia, Spania, Marea Britanie, Cipru, Irlanda, Malta, Bulgaria şi Lituania. Aceste colaborări între şcolile din Constanţa şi partenerii acestora au drept obiective dezvoltarea competenţelor profesionale ale elevilor, dobândirea de cunoştinţe şi abilităţi practice, dezvoltarea iniţiativelor independente şi antre­prenoriale, dezvoltarea de relaţii de colaborare.
Ce urmează pentru ISJ, pentru dvs., pe agenda de lucru în următoarea perioadă de timp?
Fie că ne raportăm la elevi sau la cadre didactice, apropierea sfârşitului de an şcolar înseamnă examene naţionale. Astfel, primii care vor trece prin emoţiile testărilor vor fi elevii din clasa a VI-a în luna mai, urmaţi de elevii din clasa a IV-a şi a II-a în luna iunie. Tot în luna iunie vor avea loc evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a şi examenul de bacalaureat – evaluarea competenţelor, urmând ca la începutul lunii iulie candidaţii să susţină probele scrise.
Referitor la cadrele didactice, acestea vor participa la concursul de ocupare a posturilor vacante – 20 iulie, iar cele care s-au înscris la examenul de definitivat vor avea de susţinut proba pe 4 august, ambele probe fiind precedate de inspecţiile la clasă. Prin urmare, sfârşitul de an şcolar este foarte plin în evenimente ai căror actori sunt elevii şi profesorii.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU