Interviu cu prof. Valentin Cuibus, inspectorul școlar general al ISJ Cluj
Domnule inspector general, cum se încheie acest an școlar pentru ISJ Cluj, pentru dumneavoastră, pentru școala clujeană?
E prematur să anticipăm cum vom încheia anul școlar 2018-2019, deoarece ne aflăm, în acest moment, în pragul examenelor naționale. Pot doar să afirm, cu toată convingerea, că preocuparea esențială a ISJ Cluj, în toate activitățile pe care și le-a propus și le-a desfășurat pe parcursul acestui an școlar, a fost de a crea un climat de muncă stimulativ, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
Pe de o parte, am fost interesați ca activitatea didactică desfășurată la nivelul județului să fie una performantă pentru a păstra tradiția unui județ cu un învățământ de calitate, cu rezultate de excepție, atât în cadrul olimpiadelor și concursurilor școlare, cât și în activitatea educativă de zi cu zi.
Pe de altă parte, un accent deosebit s-a pus pe inițierea unor activități complementare, experiențe educaționale nonformale de învățare deosebit de importante pentru rezultatele formative pe care le au aceste acțiuni în dezvoltarea potențialului personal al elevilor. Aș aminti, în acest sens, proiectele cu mare impact, care au vizat educația financiară, derulate în parteneriat cu BNR și BCR, proiectele care au urmărit educația juridică, în parteneriat cu Baroul Cluj, dar și parteneriatul cu OvidiuRo, în cadrul căruia 1.500 de copii din mediul rural din județul Cluj au primit Prima carte pentru acasă.
Aș concluziona, subliniind faptul că ISJ Cluj și-a asumat și în acest an școlar misiunea, dovedind că este o instituție caracterizată prin profesionalism, având drept repere munca, seriozitatea, implicarea și a realizat un demers educațional de calitate pentru obținerea performanțelor școlare. Proiectele implementate în acest scop la nivelul ISJ Cluj, numărul mare de persoane implicate arată interesul inspectoratului şcolar pentru creşterea calităţii activităţii desfăşurate de cadrele didactice, creşterea performanţelor elevilor, perfecţionarea cadrelor didactice, asigurarea consilierii de care profesorii au nevoie în desfăşurarea activităţii lor curente, asigurarea unui climat propice de funcţionare a parteneriatului familie-şcoală-comunitate, implicarea factorilor de decizie locali şi judeţeni în buna funcţionare a tuturor unităţilor de învăţământ din judeţ.
Vorbiți-ne despre examenele naționale de anul acesta și despre așteptările pe care Inspectoratul Școlar Județean Cluj le are de la acestea.
Statistic, rezultatele satisfac exigențele noastre: 64,71% la simularea Evaluării Naționale și 50,11% la simularea Examenului de Bacalaureat, mai cu seamă în condițiile în care acestea se situează peste media națională. Rezultatele obținute la simulările examenelor naționale, ca verificări de etapă, care conferă măsura valorii la acel moment, devin relevante doar în măsura în care comunică celor trei factori implicați elevul/profesorul/părintele o imagine de moment care trebuie interpretată, o pregătire de etapă ce trebuie tratată cu atenție și responsabilitate, deschizând un spațiu de analiză pentru toți cei implicați.
În urma susținerii acestor simulări, preocuparea ISJ Cluj a fost de a monitoriza activitățile desfășurate, de a consilia cadrele didactice în realizarea strategiilor de elaborare a unui calendar de activități remediale pentru recuperarea decalajelor și exersarea conținuturilor, de a eficientiza parteneriatul urban-rural prin desfășurarea unor activități comune de pregătire a elevilor.
Suntem conștienți că măsura succesului la examenele naționale este dată de coeziunea factorilor implicați: elevi, profesori, părinți și comunitate în sine, nu doar de simpla derulare a activităților educaționale de predare-învățare-evaluare.
Definitivat și titularizare: vă propuneți o exigență crescută?
Perfecționarea cadrelor didactice reprezintă o activitate cu impact atât social, cât și pedagogic. Un examen de selecţie riguroasă și exigentă ar răspunde cerinţelor societăţii de a avea profesori bine pregătiţi.
În acest moment, suntem în situația în care, deși la nivelul județului Cluj sunt foarte puține posturi titularizabile, există o concurență mare pe aceste locuri, aspect datorat, probabil, creșterilor salariale din ultima perioadă. Această realitate demonstrează o sporire a responsabilității în direcția constituirii resursei umane, fapt ce ne bucură. Pe de altă parte, menținerea unei note ridicate la examenul de definitivat, respectiv nota 8, confirmă dorința de a avea standarde necesare unei educații de calitate.
Apropo de cadre didactice, suntem singura țară din Europa care mai lucrează cu necalificați la catedră. Care este situația la Cluj în momentul de față?
Așa cum precizam anterior, calitatea în educaţie se poate obţine doar cu cadre didactice competente şi foarte bine pregătite. Cu bucurie, putem afirma că la nivelul județului Cluj avem foarte puține cazuri de încadrare pe post cu personal necalificat, 0,61% în mediul rural.
Preocuparea constantă a ISJ Cluj este de a elimina și situațiile excepționale de încadrare cu personal necalificat, chiar dacă acestea se regăsesc doar în satele în care accesul este foarte dificil, în așa fel încât să putem vorbi despre o resursă umană calificată 100%.
În opinia dvs., care este veriga slabă a învățământului clujean? Este întrebarea pe care o adresez de două luni tuturor inspectorilor generali, în încercarea de a trasa o hartă a problemelor învățământului românesc, pe regiuni.
Aș menționa, în primul rând, câteva aspecte pe care le consider probleme ale învățământului românesc în general și, în final, mă voi opri și asupra celor specifice învățământului clujean.
În primul rând, aș vorbi despre cele două realități ale sistemului de învățământ românesc, realitatea urbană versus realitatea rurală. Din analizele pe care le-am făcut pe parcursul anilor, în calitate de inspector școlar, am evidențiat o serie de discrepanțe rural/urban, în defavoarea mediului rural, cum ar fi rata de cuprindere a elevilor din mediul rural în sistemul de învăţământ, durata medie de frecventare a şcolii, abandonul şcolar, rata de absolvire a diferitelor niveluri de învăţământ, dar și aspecte ce țin de resursa umană și dotarea școlilor. Se impune, la nivel național, necesitatea identificării direcţiilor de investiţie pentru finanţarea unor programe complementare, care să determine creşterea calităţii educaţiei şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii de către copiii din mediul rural, prin asigurarea unui program de tip after-school și prin asigurarea unei mese calde, zilnic.
Un alt aspect pe care l-aș evidenția este cel care vizează slaba dotare a atelierelor-școală. O simplă analiză comparativă ar putea evidenția corelația care există între un învățământ profesional al unei țări și industria ei. Avem școli profesionale, dar ateliere prost dotate. O meserie se poate învăța doar prin practică, ori slaba dotare sau dotarea depășită nu corespunde exigențelor tot mai avansate de pe piața muncii.
Și, nu în ultimul rând, aș menționa ca o problemă care ar putea fi rezolvată de colegii din învățământul universitar, insuficienta formare inițială a studenților care urmează să îmbrățișeze, după absolvire, cariera didactică, pe componenta metodică. Un număr mai mare de ore alocate practicii pedagogice și predării metodicii disciplinei ar duce la creșterea calității resursei umane.
Așa cum vă spuneam, în final, m-aș opri asupra identificării verigii slabe din învățământul clujean și aș menționa problema spațiilor. Retrocedarea unor spații în care funcționează grădinițe, lipsa construirii unor noi spații noi de învățământ, în contextul actual al nevoilor determinate de creșterea populației în municipiul Cluj-Napoca, lipsa sălilor de sport ar fi principalele aspecte pe care le-aș evidenția.
De altfel, această problemă a spațiilor constituie motivul pentru care o parte din copiii de vârstă preșcolară nu reușesc să ocupe un loc în grădinițele de stat din Cluj-Napoca. Acest aspect va constitui o mare problemă, în condițiile în care învățământul preșcolar va deveni obligatoriu.
Planul de școlarizare 2019-2020 a generat un val de temeri în rândul cadrelor de didactice, care se tem că își vor pierde locurile de muncă prin reducerea numărului de clase în învățământul liceal. Opinia dvs. care este? Este un motiv de îngrijorare sau îi putem liniști în acest sens pe profesorii clujeni?
E adevărat că planul de școlarizare pentru anul școlar 2019-2020 a produs temeri în rândul cadrelor didactice, prin reducerea numărului de clase de învățământ liceal, dar pot să asigur profesorii titulari că nu există niciun motiv de îngrijorare legat de pierderea locului de muncă. Ei rămân titulari ai sistemului, chiar dacă ar fi nevoiți să schimbe școala la care sunt încadrați.
La cererea mediului de afaceri, din 194 de clase de liceu aprobate pentru județul Cluj, 52 de clase de învățământ profesional sunt puse la dispoziția elevilor, în dorința de a dezvolta aptitudinile și competențele celor care vor îmbrățișa o meserie, dintre care 20 de clase de învățământ dual. Pentru cei care vor opta pentru această formă de școlarizare, pe lângă sprijinul oferit prin bursa guvernamentală, agenții economici oferă o bursă cel puțin egală cu cea oferită de stat. Însă cel mai important aspect pe care îl doresc să îl menționez este faptul că marile companii creează mediul pentru o practică de calitate și oferă posibilitatea angajării după încheierea studiilor. De asemenea, precizez că învățământul dual este o formă de învățământ deschisă, absolvenții putând continua studiile liceale, în cazul în care aceștia doresc să-și urmeze parcursul școlar.
Aș sublinia și faptul că una dintre propunerile noastre, ale județului Cluj, vizează, la nivelul sistemului educațional, oportunitatea introducerii unui prag al notelor pentru admiterea la liceu, nota minimă 5, formă de selecție firească, pedagogică a celor pregătiți pentru a face față rigorilor liceale și conținuturilor dificile din programele școlare.
Ca o concluzie, aș dori să subliniez că Inspectoratul Școlar Județean Cluj își asumă, prin toată munca pe care o depune întreaga echipă, menirea asigurării unui învățământ performant care să formeze adevărate valori morale, dar și oameni pregătiți pentru societate.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU
