Era primăvara anului 2020 când lumea întreagă se prăbușea sub presiunea unei pandemii fără precedent. Orașele își închideau porțile, străzile deveneau pustii, iar casele se transformau în refugii împotriva unui inamic invizibil – virusul SARS-CoV-2. Însă, pentru unii, aceste case nu ofereau siguranță. Dimpotrivă, zidurile lor adăposteau frica de ceva mult mai familiar și mult mai înfricoșător, acea „bătaie ruptă din Rai“.

Într-un raport al Comisiei Europene dat publicității, se arată că numărul victimelor a crescut cu 32% în Franța și cu 20% în Lituania. În 2020, în Germania, numărul actelor de violență domestică a înregistrat o creștere de aproximativ 10%, conform unui raport al organizației Weisser Ring. În România, conform datelor Inspectoratului General al Poliției Române, în 2020 au fost sesizate aproximativ 27.000 de cazuri de violență în familie, 80% dintre victime fiind fete și femei. Aceste cifre sunt mai mult decât niște statistici uscate, sunt poveștile a mii de femei, fiecare marcate de suferință, dar și de speranța că cineva, undeva, le ascultă și le sprijină. Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) și numărul TelVerde 0800.500.333 sunt mărturia că, în ciuda tăcerii care învăluie violența domestică, există voci pregătite să spună „nu ești singură!“.

0800.500.333 – numărul de telefon care poate salva vieți

În România, Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse, instituție din subordinea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, a pus la dispoziție numărul TelVerde 0800.500.333, o linie telefonică gratuită pentru a semnala situații de violență domestică, trafic de persoane și discriminare pe criteriul de sex. În cadrul acestei linii telefonice, experții ANES asigură asistență și consiliere pentru depășirea tuturor situațiilor de urgență din domeniu. Aceștia identifică soluții adecvate cazurilor expuse sau semnalate, oferind informații cu privire la demersurile pe care le poate iniția victima pentru a ieși din situația de criză, în funcție de tipologia faptelor de violență domestică semnalate, precum și servicii adecvate nevoilor lor. „Linia telefonică a fost pusă la dispoziție începând cu anul 2015. Acest număr de telefon a fost gândit pentru a acționa ca o legătură în rețeaua de suport pentru victime, facilitând accesul la asistență juridică, consiliere și servicii. Existența acestui serviciu permanent, linia telefonică 0800.500.333, oferă o imagine a cazurilor de violență domestică care ajută autoritățile la elaborarea de politici publice țintite pe nevoile victimelor. Lunar, pe site-ul agenției, publicăm datele colectate în urma apelurilor primite“, a declarat pentru Tribuna învățământului, Luminița Popescu, secretar de stat al ANES.

Statisticile care schimbă povestea

De la 1 ianuarie 2024 și până la finalul lunii octombrie a acestui an, la numărul de telefon 0800.500.333 au fost înregistrate aproximativ 8.000 de apeluri. Conform datelor comunicate pentru Tribuna învățământului de către Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, din cele 8.000 de apeluri, circa 1.500 au fost cazuri de violență fizică, aproximativ 2.000 de apeluri – violență verbală, 1.993 – violență psihologică, 87 de cazuri de violență socială, 58 de cazuri de violență sexuală, 60 de cazuri de violență economică și, aproximativ 60 de cazuri de violență cibernetică.

Din datele Poliției Române, în primele 9 luni ale acestui an, polițiștii au emis 10.246 de ordine de protecție provizorii, 4.133 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. În aceeași perioadă, polițiștii au intervenit la 99.837 de cazuri de violență domestică, dintre care 48.624 în mediul urban și 51.213 în mediul rural. Față de aceeași perioadă din 2023, violența domestică a crescut cu 5%.

Dincolo de receptor

De cele mai multe ori, persoanele care apelează numărul de telefon 0800.500.333 sunt victime demoralizate, fără speranță și fără resurse, axate mai mult pe ideea de a rezista în relație, decât pe cea de a părăsi relația. Acestea se simt responsabile pentru situația trăită și au convingerea falsă că nu pot scăpa din relație, că nu există nici măcar o singură soluție pentru problema lor. Jurnaliștii Tribunei învățământului au discutat cu Paula Ionescu, psiholog în cadrul serviciului TelVerde din cadrul ANES. Aceasta ne-a spus că, de multe ori, o victimă revine cu mai multe apeluri la linia de telefon până când înțeleg toate informațiile: „Sunt victime care revin pentru a solicita lămuriri cu privire la unele informații ori pentru a ne aduce la cunoștintă demersurile întreprinse. Sunt victime care, din cauza faptului că sunt confuze, furioase, obosite și stresate în timpul apelului, omit informații sau uită în totalitate detaliile și revin pentru a solicita încă o dată informația“.

Paula Ionescu continuă spunându-ne că, de când gestionează cazurile de violență la linia TelVerde, a întâlnit nenumărate situații, de la faptul că „victima declară că este dependentă de partener, că nu are unde pleca sau că este amenințată cu și mai multă violență dacă îndrăznește să-și părăsească partenerul sau situațiile în care este presată de familia extinsă ori de prieteni să rămână în relație. Sunt și situații în care victima este epuizată fizic și emoțional și nu are energie pentru a pleca, dar cele mai dificile sunt cele în care sunt implicați copii, situații în care mama se teme că îi vor fi luați copiii sau este amenințată cu privire la ceea ce vor păți copiii dacă pleacă, ori situațiile în care mama și copiii au plecat și se află fără sprijin, pe străzi“.

Formele violenței domestice

• Violența verbală se manifestă prin adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare.
• Violența psihologică are loc prin impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar.
• Violența fizică se manifestă prin vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar.
• Violența sexuală – prin acest tip de violență se înțelege agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal.
• Violența economică are loc prin interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și no­­cive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar.
• Violența socială se manifestă prin impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar.
• Violența spirituală, prin subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare.
• Violența cibernetică se referă la hărțuirea online, mesaje online instigatoare la ură pe bază de gen, urmărire online, amenințări online, publicarea nonconsensuală de informații și conținut grafic intim, accesul ilegal de interceptare a comunicațiilor și datelor private și orice altă formă de utilizare abuzivă a tehnologiei informației și a comunicațiilor prin intermediul calculatoarelor, telefoanelor mobile inteligente sau altor dispozitive similare care folosesc telecomunicațiile sau se pot conecta la internet și pot transmite și utiliza platformele sociale sau de e-mail, cu scopul de a face de rușine, umili, speria, amenința, reduce la tăcere victima.

Ciclul violenței domestice

Este important de precizat că, de cele mai multe ori, violența domestică se repetă. Astfel, conform cercetătorilor, există un ciclu al violenței domestice, împărțit în trei faze.

Prima fază este atunci când agresorul își concentrează atenția asupra comportamentului victimei, căutând orice motiv pentru a o învinovăți. Apar nemulțumiri iraționale, care duc la amenințări și la crearea unor situații ce par să justifice abuzul. Victima, la rândul ei, devine extrem de vigilentă și încearcă prin toate mijloacele să evite confruntările și abuzul.

Cea de-a doua fază implică o eliberare necontrolată a tensiunii prin violență fizică și strigăte. Dacă victima încearcă să reziste, agresorul reacționează cu o intensificare a violenței. Este un joc de putere, menit să demonstreze victimei „cine deține controlul“.

Cea de-a trezia fază mai este numită și „luna de miere“, este o perioadă neobișnuit de liniștită, în care agresorul depune toate eforturile pentru a recâștiga controlul și a menține victima în relație: își cere scuze, se comportă calm, afectuos și oferă cadouri. Această etapă de „lună de miere“ poate insufla victimei speranța că agresorul s-a schimbat cu adevărat și se creează iluzia unei conexiuni sufletești și emoționale mai profunde între parteneri. Iar după cea de-a treia fază, în timp, se revine la prima fază. Este un ciclu al violenței fizice.

Cristian TĂNASE – profesor

Articol publicat în nr. 58-59-60 al revistei Tribuna Învățământului