Foto: dreamstime

Preambul

…nu este de fildeș, dar este prețios, poate fi un loc al învățaților retrași pentru a-și desăvârși opera sau în căutarea de răspunsuri la întrebări esențiale, așa cum poate fi la fel de înclinat ca cel din Pisa, afirmându-și oblicitatea, deci și no­torietatea, și sperând în stabilitate. De asemenea, poate fi un turn Babel, un (re)mix al societăților moderne, de această dată fundamentat pe cooperare și cu tendințe de dezvoltare.

Vorbind de PISA, cel puțin în contextul ediției sale din 2022, dedicată evaluării competențelor în matematică, științe și lectură, nu putem să nu facem legătura cu orașul în care se găsește celebrul turn, informațiile despre construcția sa reprezentând un context extrem de po­­trivit pentru a formula cerințe de eva­luare de tipul celor propuse sau incluse în testarea elevilor de 15 ani, ai căror re­­prezentanți fac obiectul acestui tip de evaluare. Făcând legătura cu Babel, in­­voc aici pe Eric Emmanuel Schmitt care, în volumul al II-lea al ciclului de romane prin care evocă umanitatea în evoluția sa, intitulat Poarta cerului, imaginează o istorie a acestui turn, construcția acestuia fiind legată de arhitectură și astrologie, dar și de vanitate, la începutul cu­­noașterii științifice.

PISA 2022

PISA (Programme for International Student Assessment) se realizează pe­­riodic, sub egida Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), fiind unul dintre proiectele inițiate de aceasta. De altfel, într-un grupaj de articole ale acestei secțiuni din Tribuna învățământului, OCDE a fost un reper pentru prezentarea de studii cu privire la educație, un spațiu larg acordând prezentării rezultatelor studiului Learning Compass 2030, o colecție de analize dintr-o serie de peste 500 de articole anuale. Misiunea acestei organizații este rezumată inspirat și cu impact astfel: better policies for better lives (politici mai bune pentru vieți mai bune). Deși România nu face parte dintre cele 38 de state membre ale OCDE, în prezent țara noastră este candidată pentru a fi inclusă, ca membru, în organizație.

Evaluarea pe care o concep specialiștii PISA are o serie de coordonate fixe. Astfel, toate evaluările aplicate de la început până în prezent vizează copiii/adolescenții care au vârsta de 15 ani, în cazul țării noastre, de regulă reprezentând elevi de liceu, clasa a IX-a. Reprezintă o evaluare externă, la nivel internațional, incluzând nu numai țările membre OCDE, în acest sens România participând cu elevi începând cu anul 2000. Scopul evaluării este de a colecta date comparative care să permită atingerea scopului organizației, contribuind prin concluziile generate la fundamentarea de politici publice. Evaluarea se face pe bază de eșantion din populația țintă. Pentru a asigura comparabilitatea datelor din perspectiva temporală, cuantificarea acestora este în scoruri (puncte). Scorurile PISA sunt stabilite prin raportare la variația rezultatelor observate la nivel de eșantion. Nu există scor minim sau maxim absolut la PISA, rezultatele fiind scalate pentru a se po­­trivi cu distribuții aproximativ normale, cu medii în jur de 500 de puncte și cu abateri standard de aproximativ 100 de puncte. În termeni statistici, o diferență de un punct pe scara PISA corespunde așadar la o dimensiune a efectului (d Cohen) de 0,01; și o diferență de 10 puncte la o dimensiune a efectului de 0,10, în­țelese ca măsură standardizată a diferenței dintre două medii, exprimată în termeni de deviații standard.

Ca elemente recurente, aplicarea periodică a PISA (din trei în trei ani, cu excepția ediției din 2022, care a fost realizată la patru ani după cea anterioară) vizează, alternativ, evaluarea competențelor asociate diferitelor domenii ale cunoașterii și nu numai. Astfel, pentru anul 2022, evaluarea a vizat matematica, drept domeniu principal, științele (na­­turii) și lectura (literația/alfabetizarea funcțională).

Dacă, anterior ediției 2022, evaluarea se aplica în format tipărit, pe broșuri tipizate, ediția anului trecut a presupus administrarea testului pe calculator, în țările care au putut asigura tehnologia necesară, printre acestea numărându-se și România.

Pentru a putea colecta date într-un sistem integrat, PISA constă în administrarea unui test în domenii de competență prestabilite, având alocat ca timp 120 de minute (2 ore), precum și un chestionar suplimentar (background questionnaire), cu timp asociat de 35 de minute. Acest ansamblu de teste permite interpretarea rezultatelor privind nivelurile de competență deținute de adolescenții de 15 ani, cu accent pe cunoștințe și pe abilități, dar prioritizând pe cele din urmă, în relație cu aspecte precum imaginea pe care o au elevii despre ei înșiși, atitudi­nile, înclinațiile și credințele acestora, informații despre mediul familial, școlar și, important, privind experiențele de învățare. Prin PISA se colectează date și informații de la directorii de unități de învățământ, și acestea permițând o mai bună interpretare a scorurilor obținute de elevi la evaluare, identificându-se re­­lații ale rezultatelor cu managementul școlar, cultura organizațională a școlii și caracteristicile mediului de învățare pe care-l construiește școala.

În anul 2022, PISA a fost administrată unui eșantion de aproximativ 700 de mii de adolescenți cu vârsta de 15 ani (înmatriculați în sistemul de educație, dar și cei care nu mai sunt școlarizați la această vârstă), din 81 de țări de pe întreg mapamondul. Lista de țări participante s-a extins în timp, la această ediție cu încă 5 state (non-europene), eșantionul fiind reprezentativ pentru o populație globală de aproximativ 29 de milioane de adolescenți cu vârsta de 15 ani. Având în vedere cuprinderea din ce în ce mai largă, rezultatele evaluării capătă o consistență din ce în ce mai mare, putând afirma că PISA realizează o radiografie a stării globale a educației.

Privind mediile nivelurilor de competență în matematică, la nivelul întregului eșantion, în 2022 performanța elevilor este în scădere cu aproximativ 15 puncte față de ediția anterioară (2018), fiind cea mai mare diferență de scoruri între evaluările consecutive, aplicate pe parcursul perioadei 2003-2022. Din datele furnizate de OCDE, cel mai mare scor mediu global a fost înregistrat în 2009, primele trei ad­­ministrări (2003, 2006, 2009) situându-se la scoruri de peste 500 de puncte, la toate celelalte ediții înregistrându-se scoruri sub acest prag, ediția 2022 consemnând o medie globală de 480 de puncte.

Situația de declin a scorurilor medii globale este similară și pentru domeniul științelor, față de edițiile din 2006, 2009 și 2012, când scorurile s-au situat spre 510 puncte, scorurile următoarelor trei ediții (2015, 2018, 2022) coborând sub 500 de puncte, pe un trend descrescător, cel mai mic scor mediu global corespunzând acestei ultime ediții din 2022, de aproximativ 490 de puncte.

În ceea ce privește competențele de lectură, ediția anului 2012 este singura pentru care se înregistrează scor mediu global de peste 500 de puncte, la toate edițiile cu excepția ultimei, din 2022, consemnându-se scoruri de peste 490 de puncte, iar ediția 2022 fiind singura în care scorul a coborât la un nivel foarte apropiat de 480 de puncte.

Referitor la România, scorul mediu de țară la matematică este de 428 de puncte, cel mai apropiat de media OCDE, cu o diferență negativă de 45 de puncte și cu 44 de puncte mai mică decât media la nivelul UE. Trebuie menționat faptul că, spre deosebire de multe țări, deși sub mediile OCDE și UE, scorul mediu de țară nu înregistrează o diferență semni­ficativă față de ediția din 2018, fiind doar cu 2 puncte mai jos decât în ediția precedentă (430 în 2018). Menționăm că la ediția 2012, România a înregistrat cel mai mare scor mediu la matematică (445 de puncte).

În ceea ce privește competențele în științe ale adolescenților de 15 ani, România înregistrează în 2022 tot un scor de 428 de puncte, mai mic cu 57 de puncte față de media OCDE și cu 53 de puncte față de media UE. Față de ediția 2018, adolescenții de 15 ani au obținut un scor cu 2 puncte mai mare față de 2018 (426 de puncte) și cu 11 puncte mai mic față de scorul maxim obținut în 2012 (439 de puncte).

La lectură, adolescenții de 15 ani din România au obținut în 2022 același scor de 428 de puncte ca cel obținut la matematică și la științe, cu 47 de puncte sub media OCDE și cu 40 de puncte mai mic față de media UE. Evoluția scorurilor medii de țară la lectură se situează într-o zonă de stabilitate, același scor de 428 de puncte fiind obținut și la ediția PISA din 2018, maximul de scor mediu fiind obținut la ediția din 2012.

Scorurile medii de țară obținute la cele trei domenii de competență, matematică, științe și lectură, corespund nivelului 2 (dintr-o scală ce definește 6 niveluri), în tabelul alăturat evidențiind ce sunt capabili să facă adolescenții de 15 ani în raport cu domeniile menționate.

Privind spre viitor

Fie că vorbim de Pisa sau de Babel, ambele se referă la a construi și ambele se raportează la o viziune. Orice construcție presupune un fundament și implică echipe multi- și interdisciplinare. Fără competență, nu se poate construi trainic. Formarea de competențe nu este un proces facil, iar competențele nu sunt chiar niște puncte fixe în societățile care doresc să țină pasul cu schimbarea.

Pentru a fi conectați cu realitatea, trebuie ca observatorul să fie în vârful unui turn pentru a putea să cuprindă spațiul educațional în ansamblul său, însă acesta trebuie să se coboare la baza acestuia pentru a nu fi rupt de experiența și practicile cotidiene.

Articolul apărând în numărul de final de an calendaristic al Tribunei și cum „fiecare nou început provine din sfârșitul altui început“ (Seneca), pentru a construi îndemn pe toți să ia din cea fost ceea ce a fost bun și să (se) dezvolte. Făcând apel la cartea autoarei Elif Shafak, Ucenicul arhitectului, în tot ceea ce întreprindem este important să nu uităm că un diamant ciobit este mai scump decât o cărămidă perfectă.

Gabriel Vrînceanu – profesor

Articol publicat în nr. 47-48 al revistei Tribuna Învățământului