Mileniul III a debutat cu mișcări sociale și catastrofe de proporții. Nu știm ce se va mai întâmpla, dar știm cum ni l-am imaginat. Ne-am imaginat cosmodroame și farfurii zburătoare la îndemâna oricui. Am visat la automatizarea și robotizarea activităților care solicită efort fizic sau care pun în pericol sănătatea omului. Am trăit cu convingerea că se vor găsi soluții pentru maladiile grave cu care se confruntă omenirea și că pacea va domni pe planeta Pământ.
În 2015, nu avem niciun temei să facem analize și să tragem concluzii pentru o mie de ani. Este prea devreme. Dar să comparăm prognozele cu realitatea zilelor noastre putem. Constatăm că lucrurile au decurs diferit, în diferite puncte ele planetei. Din acest punct de vedere, nimic nou față de mileniul precedent!
Sunt țări în care tractoarele comandate prin GPS fac munca a sute de oameni. În același timp, în alte părți, plugul tras de cai este o unealtă de care depinde existența unor familii. Medicina a făcut pași importanți, dar este departe de a eradica maladiile grave. SIDA și EBOLA, adăugate relativ recent pe lista bolilor grave. În plus, în multe țări au reapărut tuberculoza și sifilisul. Cele mai multe reușite sunt contabilizate în domeniul chirurgiei estetice, domeniu care pare să nu ducă lipsă de bani. În rest, fiecare cetățean cu norocul lui, dependent de sistemul asigurărilor de sănătate din țara în care i-a fost dat să se nască.
Concluzia ar fi că realitatea cu care ne confruntăm, mai ales cei din țările „ghinioniste” (termenul e la modă), este departe de prognozele făcute în urmă cu 50 de ani. „Așteptările cele mai optimiste au fost însă net depășite de sistemele de comunicații. Fibra optică, telefonia mobilă și transferul de date prin internet au depășit cele mai curajoase estimări. Dispozitivele multifuncționale, miniaturizate și perfecționate, se conectează cu o viteză inimaginabilă, fac poze, preiau imagini și informații și le transmit cu sute MBps.
Comunicațiile în mileniul III au depășit deja așteptările. Pretutindeni! De la beduinii cocoțați pe cămile, în inima Saharei, la cerșetorii din Ferentari sau Londra, toată lumea are celular. Comunică, urmăresc meciuri de fotbal sau filme, își fac poze și poartă discuții pe messenger sau skype. Da! Orice eveniment poate fi cunoscut de întreaga planetă în câteva secunde. Bunicii din România își văd nepoții din Canada, managerii companiilor multinaționale organizează videoconferințe cu unitățile de producție din Taiwan sau de cine știe unde.

În vâltoarea informațiilor, cărora vrând nevrând trebuie să le faci față, mai scapă câte o știre transmisă de o televiziune sau post de radio în format clasic. Află cetățeanul că, în conformitate cu o nouă variantă a legii educației – care se află în dezbaterea Parlamentului –, reprezentanții elevilor în consiliile de administrație din școli vor avea drept de vot. Este o noutate. Nu este una absolută! Așa ceva a mai fost, numai că structura consiliilor de administrație s-a schimbat de nenumărate ori. Ba prin ordin de ministru, ba prin ordonanță de urgență sau prin legi mai drepte sau mai strâmbe. De la consilii în care cadrele didactice erau majoritare s-a ajuns la actuala formulă, în care membrii care nu sunt angajați ai școlii dețin majoritatea. Nu ar fi bai, numai că cvorumul este de 2/3. Pentru un consiliul de 7 mem­bri, asta înseamnă 5, iar în cazul în care consiliul este compus din
13 mem­bri, cvorumul se realizează la o prezență de 9! În ambele cazuri, absența celor care nu sunt angajați ai școlii conduce la imposibilitatea adoptării oricărei decizii. Și cum activitatea nu este remunerată… ușor putem înțelege cum merge treaba. Să pres­u­punem că se va schimba structura consiliilor de administrație. Presupunerea ar fi logică, dar nu există nicio poziție concretă a MECS sau a Parlamentului. Mai aflăm că ministerul intenționează să introducă discipline noi în planul de învățământ: Joc și mișcare, Educație pentru drepturile de proprietate intelectuală etc. Programele pentru aceste discipline au fost elaborate de Institutul de Științe ale Educației și aprobate prin ordin al ministrului!!! Frumos! Da o fi și util?
Gata? S-au terminat toate problemele grave cu care se confruntă învățământul românesc și am ajuns la chestiuni de detaliu? Procentele de promovare a examenelor naționale – inadmisibil de mici – pot să mai aștepte? Matematica, limba și literatura română, fizica, biologia, istoria sau chimia pot să mai aștepte? Drepturile de proprietate intelectuală nu!
Și cum rămâne cu comunicarea? Aflăm azi un fragment din legea aflată pe ordinea de zi a Parlamentului și peste câteva zile altul. Din întâmplare. Nu ar fi mai bine ca MECS (în înțelepciunea lui!) să organizeze o dezbatere asupra tuturor actelor normative care urmează a fi adoptate? Cu oamenii din sistem!
După atâția pași spre normalitate, nu ar fi logic să se instituie și un mecanism prin care transparența activității ministerului să fie asigurată constant? Suntem în era comunicațiilor, dar publicul de o anumită specializare are nevoie de canale de comunicare autorizate și verificate. MECS poate să facă asta!
Ioan ARDELEANU