Nu e datorie românească mai vrednică de a fi îndeplinită şi nu e osteneală mai de folos decât să‑i facem părtaşi pe cei mai tineri, pe cei ce vin după noi, la bunurile sufleteşti moştenite din vechime, să le predăm lor ca pe o zestre de mare preţ. Iar zestrea mai de preţ nu e alta decât averea de cuget şi simţire, închisă şi păstrată cu multă grijă de‑a lungul vremurilor în adâncurile sufletului românesc şi creştinesc al moşilor şi strămoşilor noştri (G. Breazu, extras din „Cuvânt de lămurire“). Datinile şi credinţa, lirica şi muzica, meşteşugurile şi arta populară constituie patrimoniul spiritual inestimabil care oglindeşte forţa creatoare a românilor. Prin tradiţie înţelegem o sumă de valori de la care plecăm, o experienţă a comunităţii în care ne naştem. Biserica, Familia şi Şcoala sunt spaţii de păstrare a valorilor româneşti. Sărbătorile importante ale anului sunt dovezi ale împletirii dintre credinţă şi cultură, ale modului în care cultura înfrumuseţează formele credinţei, iar credinţa dă sens, în veşnicie, operelor culturale.
Ca parte integrantă a folclorului religios, colindele prezintă o valoare nepreţuită prin originea, prin vechimea lor, prin bogatele idei morale şi sociale pe care le exprimă. Ele reprezintă cântecul nostru strămoşesc şi una dintre cele mai vechi forme de manifestare a folclorului religios. Ele, împreună cu alte obiceiuri şi tradiţii ancestrale, au rolul de a uni generaţiile între ele şi de a întări sentimentul comuniunii cu strămoşii noştri. Un asemenea demers l‑a iniţiat şi organizat Asociaţia Culturală Moşuţ din comuna bihoreană Vadu Crişului, în parteneriat cu Colegiul Tehnic Nr. 1 din localitate, ISJ Bihor, CJCPCT Bihor şi Primăria comunei Vadu Crişului. La acest proiect educativ au aderat Şcoala Gimnazială Alexandru Roman din Auşeu, Liceul Teoretic Constantin Şerban din Aleşd, Şcoala Gimnazială Roşia şi Şcoala Gimnazială Bulz. Proiectul se derulează în perioada septembrie 2016 – mai 2017. Echipa de proiect: prof. Liana Boţ, secretar al Asociaţiei Culturale Moşuţ, director artistic al ansamblului folcloric Moşuţ; prof. Maria Mălai, coordonator proiecte la C.T. Vadu Crişului, Dorel Cosma, primarul comunei. În „Argument“, iniţiatorii şi‑au propus „valorizarea tradiţiilor şi obiceiurilor poporului nostru în contextul actual socio‑cultural, când mass‑media promovează în rândul tinerilor împrumuturi din diverse culturi. Tradiţiile şi obiceiurile noastre, moştenite din moşi‑strămoşi, dorim să fie preluate şi transmise următoarelor generaţii, pentru a sădi în sufletul copiilor dragostea pentru frumos, autentic, armonie, graţie şi ritm.
Dorim să învăţăm elevii să aprecieze frumuseţea portului popular, a dansului şi cântecului românesc, a meşteşugurilor tradiţionale atât de mult apreciate în ţară şi în afara ei“. Proiectul a stabilit câteva activităţi: 1. Septembrie 2016, popularizarea proiectului în şcolile participante prin diverse forme. 2. 18–20 noiembrie 2016, „Punţi de legătură“. Întâlnire cu etnofolcloristul Miron Blaga, care le‑a prezentat elevilor informaţii despre bogăţia şi diversitatea creaţiei folclorice de pe Valea Crişului Repede, despre tradiţii şi obiceiuri, despre culegătorii de folclor şi scrierile lor. 3. 25 noiembrie 2016. În incinta căminului cultural din Vadu Crişului s‑a amenajat o expoziţie de straie populare, icoane pe sticlă şi lemn, desene.
4. 26 noiembrie 2016, ora 10. Formaţiile artistice din şcolile participante au vizitat muzeul de etnografie din comună. Ora 12: a început spectacolul „Din vatra satului“. Pe scena căminului cultural s‑au perindat formaţii artistice reprezentând şcolile înscrise în proiect. Spectacolul a impresionat prin varietatea şi autenticitatea obiceiurilor şi tradiţiilor, a portului popular şi în mod special a colindelor cuprinse în repertoriul formaţiilor, ca un prolog la sărbătoarea Naşterii Domnului şi a Anului Nou.
Grupul de colindători din Bulz a adus pe scenă colinde autentice: „Colinda fetei“, „Asta‑i sara de Crăciun“, „Noi umblăm să colindăm“, „Viflaeme, Viflaeme“, solist: Ionuţ Vereş. Coordonatori: prof. Olimpia Dumiter şi prof. Raluca Stoica. În aceeaşi arie tematică a evoluat şi grupul de colindători de la Auşeu, coordonat de prof. Claudia Caba. Comuna Roşia, aşezată într‑un cadru natural de mare generozitate, sub frunţile sudice ale Munţilor Pădurea Craiului, a fost reprezentată de ansamblul Codrenii Bihorului, care are în componenţa sa elevi şi foşti elevi ai Şcolii Gimnaziale Roşia, îndrumaţi de prof. Daniela Gherle, director artistic al ansamblului, şi prof. Valentina Silaghi.
Au prezentat momente din obiceiul de nuntă. Deşi oraşul Aleşd nu se bucură de obiceiuri şi tradiţii proprii, elevii din cele două licee, care provin din localităţile limitrofe, organizaţi în formaţii folclorice, promovează folclorul Văii Crişului Repede. În acest spectacol, un grup de elevi de la Liceul Teoretic Constantin Şerban, sub îndrumarea prof. Monica Achim, a prezentat o şezătoare tradiţională din acest areal folcloric. Spectacolul s‑a încheiat cu evoluţia cunoscutului ansamblu Moşuţ din Vadu Crişului, care a completat paleta tradiţiilor populare cu dansul specific acestei zone folclorice. Se cuvin câteva repere despre acest ansamblu. Numele Moşuţ este numele unei flori endemice, care creşte în arealul munţilor ce înconjoară ca o cunună această pitorească comună.
Cu acest nume a fost botezat ansamblul de către Dorel Cosma, primarul comunei şi iniţiatorul acestei formaţii de dansuri populare. Având un maestru coregraf bun cunoscător al acestui gen artistic, prof. Florea Crişu, şi pe doamna Liana Boţ, directorul artistic al ansamblului, formaţia de dansuri s‑a dezvoltat, a devenit ansamblu, fiind repede cunoscută în judeţ şi în ţară, participând la prestigioase festivaluri folclorice. Pe cartea de vizită şi în portofoliul ansamblului se găsesc diplome, trofee şi premii obţinute la manifestări de prestigiu.
Amintim doar Marele premiu la Festivalul Internaţional de folclor pentru tineret de la Negreşti, judeţul Vaslui, şi „Peştişorul de argint“ obţinut la Festivalul folcloric Peştişorul de aur de la Tulcea. Ansamblul Moşuţ a devenit o emblemă pentru comună, contribuind, alături de alte manifestări tradiţionale, la obţinerea titlului de „Comună Culturală a României 2016“. În acest spectacol au prezentat o suită de dansuri de pe Valea Crişului Repede: Luncan, Sălăgean, Fecioresc, Mânânţăl şi un dans de Oaş. Un moment aparte l‑a constituit „botezul ansamblului Moşuţ Junior“, alcătuit din treizeci şi cinci de dansatori în vârstă de şase–opt ani, care reprezintă schimbul de mâine al seniorilor actuali. Juniorii au debutat alături de seniori, fiind prima lor apariţie pe scenă. Aplauzele nu au contenit, încurajându‑i pe cei mici în demersul lor de a deveni mari dansatori.
Prof. Liana Boţ, prof. Maria Mălai, Nicu Răcuciu
Tribuna Învățământului