Interviu cu prof. Valeria Gherghe, inspector general al ISJ Teleorman

Stimată doamnă inspector general, cum a început acest nou an şcolar? Cu ce probleme vă confruntaţi în această perioadă? Au şcolile din judeţ în totalitate autorizaţii sanitare?
Ca la fiecare început de an şcolar, este firesc să sperăm că noul an şcolar va aduce mai multe împliniri şi bucurii în sufletele tuturor.
În perioada 29.08 – 7.09.2016, la nivelul judeţului Teleorman s-au constituit echipe mixte, cuprinzând reprezentanţi ai Instituţiei Prefectului, Direcţiei de Sănătate Publică şi Inspectoratului Şcolar Judeţean, care au verificat unităţile de învăţământ de pe raza judeţului Teleorman, în vederea constatării stadiului pregătirii unităţilor şcolare pentru începerea în bune condiţii a anului şcolar 2016-2017. Verifi­cările au fost încheiate cu note de control, în prezenţa conducerii unităţilor de învăţământ şi a reprezentanţilor primăriilor, cuprinzând recomandări şi termene de îndeplinire. În urma acţiunii comune de control, s-a constatat că aveau autorizaţie sanitară de funcţionare 82% din unităţile de învăţământ. Principala cauză a neacor­dării autorizaţiei sanitare pentru celelalte unităţi de învăţământ o reprezintă lipsa apei curente.
Totodată, în perioada 12.09 – 30.09.2016, compartimentul Control în sănătate publică din cadrul DSP Teleorman va desfăşura acţiuni de control, în cadrul cărora se vor verifica respectarea termenelor stabilite la controlul anterior şi gradul de realizare a lucrărilor de reparaţii şi igienizare a unităţilor de învăţământ.
O altă noutate o reprezintă reducerea numărului de comisii în unităţile de învăţământ, în vederea debirocratizării activităţii în şcoală. Ce înseamnă asta pentru cadrele didactice? Mai mult timp la dispoziţie pentru pregătirea cursurilor?
Responsabilizarea profesorilor prin delegarea unui număr mare de sarcini, derivate de cele mai multe ori din comisiile existente la nivelul unităţii de învăţământ, reprezintă un act cronofag, cu repercusiuni asupra calităţii procesului educaţional. Elevii trebuie să simtă că au alături de ei dascăli motivaţi să cultive cu succes dialogul, element primordial al actului educativ. De aceea, pentru a forma tineri apţi să identifice, să interogheze şi să intre în dialog cu marile probleme ale existenţei, cadrele didactice trebuie să asigure cunoştinţe, abilităţi şi atitudini care să îi permită oricărui elev de azi să se insereze în lumea adulţilor de mâine.
Numai aşa acestea vor putea contribui la dezvoltarea personalităţii unor elevi responsabili, interesaţi de studiu, ataşaţi de şcoală, dornici să demonstreze că pot să facă din şcoala lor un etalon, un model instituţional într-un mediu educativ concurenţial.
Există, ca la fiecare început de an, probleme cu manualele şcolare. Au avut copiii teleormăneni manuale pe bănci la acest început de an?
La început de an şcolar, în unităţile de învăţământ din judeţul Teleorman au fost distribuite integral, pentru ciclul primar şi gimnazial, manualele primite din cele comandate. Referitor la manualele pentru clasele a XI-a şi a XII-a, precizăm că acestea au ca termen-limită de livrare de la edituri, conform contractelor încheiate, data de 1 octombrie 2016.
Din punctul de vedere al resursei umane, aţi reuşit să acoperiţi necesităţile învăţământului teleormănean? Mai folosiţi suplinitori?
Pentru anul şcolar 2016-2017, încadrarea cu personal didactic s-a realizat în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru de mobilitate a personalului didactic din învăţământul preuni­versitar, anexă la OMECS nr. 5559/2015. La data de 10 septembrie 2016, din totalul de 3.320 de norme didactice, au fost ocupate cu titulari circa 2.634 de norme (79,33%), ocupate cu personal didactic calificat pe perioadă determinată („suplinitori”) – 589 de norme (17,7% din total). Doar 97 de norme (2,9%) au fost ocupate de personal didactic cu studii necorespunzătoare postului (absolvenţi de învăţământ mediu şi superior).
Putem spune că, în sistemul de învăţământ teleormănean, asigu­rarea resursei umane pentru activitatea didactică de predare-învăţare- evaluare, reprezentată de personal didactic calificat într-o pondere de 97,1 %, constituie premisă pentru asigurarea calităţii în învăţământ.
O întrebare pe care v-o adresez pentru că acest subiect ţine oarecum de câteva zile capul de afiş în mass-media: şcoala acasă, homeschoolingul. Ce părere aveţi despre acest concept? Deja există părinţi care îşi retrag copiii din sistem, pentru a-i învăţa acasă.
În opinia mea, fiecare sistem are avantaje şi dezavantaje.
Alternativa educaţională ofertată de această nouă paradigmă, şcoala acasă, cu siguranţă că, de pe versantul său luminos, deschide perspectiva libertăţii în actul de studiu, un deziderat al multor părinţi şi copii, dar în acelaşi timp presupune şi unele dezavantaje, având în vedere că, în absenţa unui cadru legislativ clar, care să faciliteze integrarea în sistemul clasic de învăţământ, pot apărea probleme în echivalarea studiilor şi nu numai.
Personal, consider că toţi factorii care aparţin sistemului de învăţământ actual, prin demersurile curriculare, dar şi prin activităţile extraşcolare, trebuie să se angajeze mai activ în procesul dificil, dar nobil de a asigura şanse reale la educaţie tuturor elevilor, ceea ce presupune ca, în cadrul programelor şi al structurilor care coordonează funcţionarea sistemului de învăţământ, să identificăm acele ritmuri şi forme de învăţare proprii fiecărui elev, astfel încât şansa la educaţie să devină tot mai mult o reuşită.
Nu putem încheia acest interviu fără a aduce în discuţie Statutul elevului. Care sunt, în opinia dvs., avantajele pe care le aduce acesta în învăţământul nostru? Există şi dezavantaje?
În lumina parteneriatului profesor-elev, bazat pe un dialog transparent din care beneficiarul direct ale educaţiei să aibă de câştigat, Statutul elevului, ca act ce reuneşte într-o manieră inedită drepturile şi obligaţiile elevilor, fireşte că prezintă numeroase avantaje. Cred că acest document nu trebuie redus însă doar la cele patru categorii de drepturi (educaţionale, de asociere şi de exprimare, sociale şi alte drepturi) ale elevului, întrucât, neglijând capitolele destinate îndatoririlor, interdicţiilor, respectiv sancţiunilor aplicate, există riscul de a nu mai păstra un echilibru. Elevii ar trebui să înţeleagă importanţa acordată prin acest Statut rolului lor în comunitatea şcolară. Aceasta conduce, în mod necesar, la asumarea responsabilităţii în toate demersurile la care ei iau parte. Părinţii, de asemenea, ca beneficiari indirecţi ai educaţiei, trebuie să fie conştienţi de importanţa sprijinului lor în realizarea dorinţelor de mai bine ale propriilor copii, căci interdependenţele şcoală-familie sunt numeroase şi profunde. Numai aşa generaţia viitorului va avea de câştigat.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU