Este o perioadă densă pentru învățământul preuniver­sitar, domnule inspector general. Ce se află în momentul de față pe agenda dvs. de lucru, pe agenda ISJ Giurgiu?
Este, într-adevăr, o perioadă solicitantă. Recent s-au încheiat prima etapă de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare și simularea exa­menului de bacalaureat. Sunt în curs de desfășurare pretransferul și concursul pentru acordarea gradațiilor de merit pentru personalul din învățământ și urmează înscrierea cadrelor didactice la concursul de titularizare, care va fi organizat, tot de către inspectoratul școlar, ca și în anul școlar trecut.
Un județ cu o poziționare geografică așa cum este Giurgiu are anumite particularități. Influențează această poziționare diferențele dintre școala rurală și școala urbană, dintre Giurgiu și celelalte zone ale țării?
În mod cert, da. Giurgiu este un județ mic, nu foarte dezvoltat din punct de vedere economic, în care aproximativ 70% din populație locuiește în zona rurală. Apropierea de Capitală prezintă avantaje, dar și multiple dezavantaje. Mă refer la faptul că migrația familiilor spre Capitală conduce la scăderea populației școlare. De asemenea, în speranța unei inserții mai facile pe piața muncii, elevii se orientează, în ciclul liceal, spre școlile din Capitală.
Care este starea școlii rurale giurgiuvene și ce faceți pentru a micșora decalajul dintre rural și urban, acesta existând cu diferențe de grad de la o zonă la alta, la nivelul întregii țări?
În județul Giurgiu, în mediul rural, există 64 de unități școlare cu personalitate juridică și 101 structuri. 98% dintre cadrele didactice care predau în mediul rural sunt calificate. Ne-am preocupat ca toate instituțiile de învățământ să aibă asigurată conexiunea la internet, fie prin programul „Internet în școala ta”, fie cu sprijinul consiliilor locale. Dispunem de 99 de microbuze școlare pentru transportul elevilor, 53 dintre acestea fiind achiziționate în ultimii 3 ani școlari – din acest punct de vedere am reușit să răspundem tuturor solicitărilor primite.
Cum stă județul Giurgiu la părăsirea timpurie a școlii, un flagel prezent în majoritatea regiunilor țării?
Prevenirea și corectarea fenomenului de părăsire timpurie a școlii reprezintă unul dintre obiectivele principale ale Inspectoratului Școlar Județean Giurgiu. În sensul acesta am derulat campanii de conștientizare, activități de formare și consiliere prin proiectele pe care le-am implementat. Mă refer la proiectele POSDRU, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Olt – „Educația este calea spre răspunsul la toate întrebările”, și Inspectoratul Școlar Județean Brașov – „Șansa ta pentru un viitor mai bun: EDUCAȚIA!”. De asemenea, proiectele „Școala deschisă comunității” și „Socia­lizarea, educarea copiilor din comunitatea rromă – o șansă pentru viitorul lor” au avut ca obiectiv principal dezvoltarea unor facilități integrate care să ofere accesul nerestricționat al grupului-țintă la servicii socio-educaționale de ultimă generație într-un sistem educațional deschis și incluziv, în contextul dezvoltării durabile a societății informaționale bazată pe cunoaștere și progres tehnologic.
Agenda reformei este dominată în această perioadă de o temă foarte importantă, de care depinde evoluția societății de mâine din această țară: planul-cadru pentru gimnaziu. Cele patru variante au stârnit un val de nemulțumiri și îngrijorări ale cadrelor didactice din teritoriu, ale universităților și ale Academiei Române. Care este părerea dvs. despre viziunea, structura și prevederile acestor patru variante?
Construcția unei noi arhitecturi curriculare a debutat în 2012, cu introducerea clasei pregătitoare și a noilor planuri-cadru pentru învățământul primar. Fiecare dintre variantele propuse acum pentru gimnaziu prezintă, în mod absolut firesc, avantaje și dezavantaje. Trebuie aleasă cea care oferă continuitate, în sensul că oferă dimen­siunea aceea transdisciplinară integrată, pregătind copilul pentru situații diverse, nu doar pentru probleme specifice. Numărul de ore va trebui astfel stabilit încât să servească în primul rând intereselor elevului. Indiferent de varianta adoptată, toată încărcătura și responsabilitatea vor fi luate în discuție în momentul în care se proiec­tează programele școlare. Este foarte important gradul de comple­xitate a conținuturilor, numărul de concepte, aspectele de redun­danță, având în vedere eliminarea oboselii și apropierea de școală a copilului.
Dincolo de toate aspectele, nu întotdeauna plăcute, pe care le implică munca la ISJ, aveți timp și pentru catedră, pentru ore, pentru copii?
Tot efortul pe care îl implică munca la Inspectoratul Școlar este, de fapt, în interesul copiilor. Nu uit nicio secundă că ei sunt cei mai importanți și îmi găsesc, de fiecare dată când sunt solicitat, disponibilitate de timp să îi ascult, să îi înțeleg și să îi sprijin.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU