Stimate domnule profesor, ne apropiem cu pași repezi de sfârșitul anului școlar. Care au fost cele mai mari provocări pentru dumneavoastră, pentru ISJ Cluj, în acest interval de timp care s-a scurs?
Fiecare an școlar are, desigur, provocările lui, multe dintre ele fiind cele comune, de fiecare an, în așa fel încât au devenit pur și simplu provocările fișei postului. Și în acest an ne-am lovit de dificul­tăți în conturarea planului de școlarizare pentru anul următor (2016-2017), cu atât mai mult cu cât am înregistrat la nivelul județului o scădere a populației școlare la clasa a VIII-a, ceea ce a generat cuprin­derea a mai puține clase a IX-a pentru 2016-2017. Dincolo de criteriul obiectiv, pe care toți directorii de unități l-au înțeles, a fost nevoie de multă diplomație și discuții cu toți factorii implicați pentru a oferi tuturor imaginea de ansamblu – care, desigur, lipsește atunci când ești directorul școlii tale și te „dor” exclusiv problemele ei – astfel încât să poată fi luate cele mai bune decizii pentru evoluția învățământului clujean.
Apoi, o provocare a acestui an a fost punerea în practică a unei idei pe care o avem de mult la Cluj: alocarea a două locații distincte destinate desfășurării nivelului primar pentru două unități de învăță­mânt mari din municipiul Cluj-Napoca. Am susținut constant necesi­tatea separării elevilor de nivel primar de ceilalți mai mari, pentru construirea unui climat educațional adecvat primilor. Anul acesta am reușit să identificăm două locații cu acest scop, iar din toamna acestui an, acolo vor învăța elevii claselor pregătitoare din cele două școli centrale alături de alte clase de nivel primar, în funcție de acordul părinților. O provocare a fost, în mod surprinzător, să convingem unii dintre părinți că această măsură este destinată creșterii performanței și siguranței școlare și că desfășurarea cursurilor la nivelul primar în altă locație decât a școlii centrale nu afectează în niciun fel calitatea actului educațional care i-a determinat să își înscrie copiii la acele școli.
O altă provocare, căreia i-am dedicat timp, dăruire și implicare, a fost implementarea unui program de predare-evaluare la disciplinele de bază în Institutul Oncologic „Ion Chiricuță”, din Cluj-Napoca, pentru copii din 18 județe, începând cu elevi ai clasei pregătitoare, până la elevi din clasa a XII-a, care din nefericire sunt internați acolo. Programul a pornit în octombrie 2015 cu înscrierea în grupul numit de noi „Voluntari pentru educație” a peste 150 de profesori voluntari care și-au oferit serviciile de predare în institut, într-o sală de curs amenajată cu ajutorul sponsorilor. Dintre aceștia, 30 de cadre didactice merg zilnic la spital pentru a preda materia pierdută de elevi prin inter­narea lor perioade îndelungate (de cele mai multe ori, orele desfă­șurân­du-se cu un singur elev), pentru a evalua și a transmite notele unităților de învăță­mânt unde sunt înscriși aceștia, în așa fel încât, pentru cei care au șansă și putere să învingă boala, pierderea să fie cât mai mică la întoarcerea lor la școală.
Nu în ultimul rând, deși suntem obișnuiți să organizăm la Cluj olim­piade naționale și internaționale cu mulți participanți, anul acesta a fost o provocare, pe care am asumat-o un colectiv deosebit de mare de inspectori și profesori, să organizăm Conferința Internațională a Tinerilor Cercetători (ICYS 2016), eveniment aflat la a 23-a ediție, pentru prima dată în țara noastră. S-au adunat la Cluj aproxi­mativ 250 de participanți din 26 de țări ale lumii de pe cinci conti­nente și au desfășurat activități pe durata unei săptămâni. Eforturile de organizare au fost serioase, întinse pe câteva luni, dar reușita evenimentului ne-a făcut să fim încă o dată mândri în primul rând de faptul că la Cluj suntem o echipă eficientă și motivată, care poate susține orice activitate, oricât de mare ar fi amploarea și complexitatea ei.
Se apropie, domnule inspector general, implicit, examenele naționale. Cum va fi această perioadă pentru dvs., pentru ISJ Cluj?
Perioada examenelor naționale este întotdeauna o perioadă încărcată și solicitantă, dar pe care o percepem, așa cum cred că este și firesc, doar ca o parte din activitățile obișnuite ale anului școlar. Așa cum predăm, așa vine momentul să și evaluăm. De aceea, facem demersuri în a conștientiza colegii profesori de necesitatea ajutorului lor în timpul organizării examenelor ca supraveghetori, ca evaluatori, ca membri în comisii, practic de dragul continuării activității noastre de la clase. Și, de obicei, nu am întâmpinat probleme în acest sens, colegii profesori sunt alături de noi în aceste demersuri.
O provocare va fi, din nou, eventualitatea organizării unor centre de evaluare regionale pentru bacalaureat, titularizare, definitivat, mai ales ultimele două necesitând mobilizarea unor resurse umane consistente pe termen scurt.
Dificil, managerial de această dată, este să organizezi echipele de lucru pe fiecare tip de examen în parte în așa fel încât, în ciuda calendarului deosebit de încărcat, să reușească fiecare să se bucure de zilele concediului de odihnă binemeritate după un an greu. Cu răbdare, cu graficul de activități în față și o coală A1 pe birou, se poate.
În lumina rezultatelor de la simulările de la începutul primăverii, la nivel național, prestația elevilor din anii terminali, atât la clasa a VIII-a, cât și la clasa XII-a, lasă de dorit. Care este situația la anii terminali în județul Cluj? Sunt mai bine pregătiți elevii decât anul trecut?
Topul alcătuit de Ministerul Educației ne-a poziționat pe primul loc în țară atât la simularea la evaluarea națională, cât și la bacalaureat. Rezultatele sunt bune comparativ, sigur, ne bucură acest lucru, dar analiza dură scoate în evidență că avem încă școli destule care sunt sub media pe județ la aceste simulări și acolo am simțit nevoia să intervenim. Au avut loc discuții cu directorii unităților pentru a realiza o analiză reală la nivelul fiecărei clase cu profesorii, părinții, elevii și a-i conștientiza pe aceștia asupra necesității intensificării pregătirii. Analizele noastre de anii trecuți arată că elevii care au media de la 3,50 în sus la simulare au o șansă totuși să ajungă la o medie de promovare în situație de examen.
Îmi exprim, finalmente, încrederea că, date fiind asemănările statistice dintre rezultatele acestor simulări, respectiv ale celei din 2015 și bunele rezultate pe care elevii clujeni le-au obținut anul trecut la examenul de evaluare națională 2015, respectiv bacalaureat 2016, măsurile care au fost luate în această perioadă la nivelul unităților de învățământ vor duce la obținerea unui procent de promovare la fel de bun ca anul trecut.
Ce faceți pentru susținerea unui nivel ridicat al calității într-o lume în care se pune un din ce în ce mai mare accent pe acest aspect?
Creșterea calității actului educațional este deosebit de importantă pentru noi, cu atât mai mult cu cât în ultimii ani județul Cluj s-a situat tot pe primele locuri în topurile rezultatelor la examenele naționale. Ne dorim, așadar, să fim din ce în ce mai buni, comparându-ne în primul rând cu noi înșine. Sute de inspecții inopinate pe discipline, inspecții tematice mai ales la disciplinele de examen la clasele ter­minale, diversificarea ofertei de formare a cadrelor didactice prin intermediul CCD-ului, dar și o preocupare constantă pentru creșterea calității managementului școlar. Cred că e important ca fiecare direc­tor de unitate să fie foarte bine pregătit pentru specificul activității sale, în așa fel încât la nivel de fiecare școală lucrurile să meargă foarte bine. Pentru că directorul își cunoaște cel mai bine oamenii angajați, eventualele probleme în desfășurarea activității și modalitățile prin care pot fi stimulați înspre creșterea performanței. Dincolo de acestea, noi încurajăm foarte mult existența unui parteneriat real școală-părinte, iar pentru implementarea acestuia ne bazăm tot pe directorii unităților, pentru că ei cunosc mediul familial din care le provin elevii și pot organiza acțiuni specifice. Pentru aceasta, am început anul acesta un proiect în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj – pe care sperăm să îl putem desfășura anual –, de formare a directorilor, pe o perioadă de trei zile, cu mai mulți formatori din interiorul ISJ pe fiecare componentă a activității unui manager de școală. Aproximativ 180 de directori am reușit să formăm în acest an (aproape 90% din toți directorii din județ), iar feedbackul din partea acestora ne-a convins că măsura este una nu doar foarte utilă pentru noi, dar deosebit de călduros îmbrățișată de ei, pentru că răspunde unor nevoi reale.
Cum stă învățământul din județul Cluj la capitolul abandon școlar? La nivelul întregii țării, acest flagel are o rată destul de ridicată.
Din fericire, datele pe care le avem la acest moment privind cazurile de abandon școlar la nivelul județului nu sunt îngrijorătoare, dar atâta timp cât un copil abandonează școala înseamnă că mai avem probleme în sistem – pentru rezolvarea cărora primul pas este să le asumăm la modul real. La Cluj, monitorizăm lunar numărul de absențe din școli, iar acolo unde acesta devine problematic acționăm prin proiecte educaționale extrașcolare desfășurate la nivelul unității de consilierul educativ sau la nivel județean prin reprezentanții Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională. Avem numeroase parteneriate cu autoritățile publice locale, cu ONG-uri și Fundații pentru ajutorarea copiilor cu probleme familiale, financiare, care sunt principala categorie expusă abandonului. Consider, încă o dată subliniez, că cel mai important este să monitorizezi situațiile de risc pentru a le preveni. Experiența arată că este încă dificil să intervii cu rezultate pozitive atunci când se produce deja abandonul.
Profilul absolventului de gimnaziu, în lumina noului plan-cadru, este considerat de multe cadre didactice unul destul de confuz. Care este opinia dvs. despre cum trebuie să arate absolventul clasei a VIII-a, conform celor care au întocmit planul-cadru actual?
Răspund la ultimele două întrebări aici. Inspectoratul Școlar Județean, ca instituție, coordonează activitățile educative de la nivelul unui județ, mai exact pune în practică și verifică punerea corectă în practică a planurilor-cadru și a programelor școlare. Actualul plan-cadru este o soluție de moment, toate discuțiile fiind generate de faptul că fiecare actor al dezbaterii consideră că materia sa este cea mai importantă. Personal, cred că este foarte dificil să mulțumești întreaga opinie publică atâta timp cât discuția se poartă la acest moment pe un tabel cu numere de ore alocate unei discipline sau alteia. De aceea, consider eficient să aștep­tăm să vedem noile programe școlare pe fiecare disciplină în parte, pentru că nemulțumirile publice priveau mai ales aspecte din această sferă.
În cadrul dezbaterilor privind planul-cadru pentru gimnaziu de anul acesta, Inspectoratul Școlar Județean Cluj a trimis MENCS o serie de propuneri, așa cum au reieșit ele după dezbaterile organizate împre­ună cu profesorii din județ – unele dintre ele
s-au și regăsit în varianta finală a planului-cadru. Pornim de la premisa că elevul trebuie să fie în centrul tuturor modificărilor pe care le aducem planului-cadru, progra­melor școlare și că toate acestea trebuie văzute din perspectiva lui. Alocarea unui număr mai mare de ore pentru vârsta unui copil de gimnaziu nu mi se pare benefică, iar un număr mai mare de opționale care să permită adaptarea pe spe­cificul unității de învățământ ar fi necesar. Salut public preocuparea pentru introducerea în planurile-cadru a unor aspecte privind educația cetățenească și democratică, respectiv pentru sănătate, pe care le considerăm foarte utile și pe care până în acest moment le acopeream mai ales prin activități extrașcolare.
Interviu realizat de Marcela GHEORGHIU