Creșterea riscului de infectare odată cu (re)deschiderea școlilor este percepută ca fatalitate inclusiv de către decidenți și, în același timp, aceeași creștere a riscului de infectare este perpetuată de aceiași decidenți.
Din perspectiva Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2 (CNCAV), col. dr. Valeriu Gheorghiță reiterează persepctiva ca toată mobilitatea și toate interacțiunile ce țin de mersul la școală să ducă la creșterea nivelului de infectare: „Pe măsură ce interacțiunea fizică dintre persoane și mobilitatea persoanelor crește, crește și expunerea și probabilitatea de a fi expus zilnic la această infecție, și nu neapărat legat strict de momentul în care copiii sunt la școală, ci toate activitățile conexe: plecatul de acasă, ajuns la școală, activitățile de după școală și așa mai departe. Toate aceste lucruri, mersul cu transportul în comun, supraaglomerarea, nerespectarea măsurilor, toate vor conduce la creșterea riscului de infectare. Și, așa cum am mai spus și tot o să repet în această perioadă, să nu uităm că nu suntem într-un sezon cald, nu e vară, dimpotrivă, ne așteaptă iarna și riscul de infectare va crește, pentru că tendința este evident să stăm din ce în ce mai mult în spații interioare decât în exterior, să nu aerisim foarte mult încăperile, vor fi supraaglomerări de persoane și din acest motiv riscul de infectare este evident mult mai mare. Deci, da, ne așteptăm și există această supraveghere, evident, epidemiologică, periodică, a numărului de cazuri noi raportate. Tocmai de aceea nu trebuie să rămână la nivel populațional mesajul că valul 4 în momentul de față este în curs de rezolvare. Cred că situația epidemiologică tinde să devină stabilă, dar în niciun caz nu este finalul valului 4. Ne-am fi dorit să fie acest lucru, dar ne uităm și ce se întâmplă în Europa și vedem că sunt deja în multe alte țări, se înregistrează o creștere a numărului de cazuri, o creștere importantă. Problema este că în țările cu rată mare de acoperire vaccinală pandemia nu mai are un impact semnificativ, adică nu crește în același timp și numărul de cazuri grave, internările în terapie intensivă și decese, ele rămân la o valoare stabilă, o valoare redusă și sunt apanajul în general al persoanelor care nu au fost vaccinate sau persoane vaccinate care sunt din acele grupe de vârstă înaintată, care au și foarte multe alte afecțiuni cronice asociate și la care vaccinarea în sine nu a condus la apariția unui răspuns imun suficient de protector. De aici și nevoia de booster, atenție pentru că și datele din România ne arată că într-un procent ridicat de peste 35-40% (sic!) din cazuri, infecțiile la persoanele vaccinate cu schemă completă apar după luna a cincea, după luna a șasea de la momentul încheierii schemei de vaccinare și din acest motiv avem acest prag de șase luni la care recomandăm ferm efectuarea dozei de rapel”.
